Ziare.com

INTERVIU Daniel David, rectorul UBB: "Romanii au un nivel extrem de crescut de neincredere interpersonala"

de Daniela Ratiu, Senior Editor
Vineri, 14 August 2020, ora 00:00

   

INTERVIU Daniel David, rectorul UBB: "Romanii au un nivel extrem de crescut de neincredere interpersonala"
Rectorul Universitatii Babes Bolyai Cluj, prof.univ.dr. Daniel David, considera ca pandemia poate fi un dezastru, dar si o oportunitate pentru a opera reformele necesare care, nerealizate in 30 de ani, au adus Romania in situatia de a avea peste 40% analfabetism functional si abandon scolar.

Cat priveste felul in care romanii reactioneaza in conditii de pandemie, David crede ca "romanii au un nivel extrem de crescut de neincredere interpersonala, care se generalizeaza apoi si spre institutiile statului. Pandemia a amplificat sau macar a intarit aceasta neincredere, reflectata si de explozia teoriilor conspiratiei, care provoaca direct viziunea statala oficiala".

In plina pandemie. Judecand dupa jurnalele tv, respectarea regulilor privind distantarea fizica, evitarea aglomerarilor si purtatul mastii de protectie nu mai sunt respectate cu strictete. Pe de alta parte, avem tonul alarmist al stirilor. In orice parte te-ai uita, atmosfera este infernala. Am desenat acest tablou si in contextul pandemic, dar si referindu-ma la cercetarile dumneavoastra, la ultima carte "Psihologia poporului roman", aparuta la Polirom. Va propun aceasta "cheie" de citire mai ales ca se spune asa: romanii nu respecta regulile decat sub amenintarea amenzii? Este asa? Si daca da, de ce?

Daniel David: Sunt culturi/tari in care oamenii invata ca controlul comportamentului social se face mai ales prin pedepse si prin vanarea greselilor. In alte culturi, acestui mecanism i se adauga (si chiar il depaseste) unul de administrare a recompenselor. Conform psihologului olandez Hofstede si analizelor noastre din monografia dedicata psihologiei romanilor (David, 2015), Romania are un profil psihocultural caracterizat prin indulgenta scazuta, ceea ce ne incadreaza in prima categorie. In plus, avem inca o componenta puternica de colectivism, care adesea vine la pachet cu concentrarea puterii sociale. De aici deriva comportamentele individuale reflectate prin formularea dumnevoastra: "romanii nu respecta regulile decat sub amenintarea amenzii". In acest context trebuie spus insa ca apar tot mai frecvent si profiluri care refuza concentrarea puterii si vanarea greselilor; daca aceste caracteristici sunt dublate de alfabetizare stiintifica/educatie, atunci asistam la modernizarea Romaniei, dar daca se suprapun peste analfabetismul functional si lipsa de incredere in autoritati, alimenteaza teoriile conspiratiei.

Ati spus la un moment dat ca atunci cand reglementarile au fost in aer, dupa perioada starii de urgenta, in perioada vidului legislativ, ca, daca comportamentul a fost supus supresiei, atunci cand elimini constrangerile reapare cu o mai mare intensitate. Ce spune asta despre noi? S-au manifestat altii altfel?

Daniel David: Acest mecanism al supresiei este unul general uman. Cand un comportament vechi (rutina) este supus supresiei - adica este blocat/constrans -, la eliminarea constrangerilor reapare adesea cu intensitate mai mare, cu frecventa mai mare si/sau cu durata mai lunga. Problema noastra, mai mult decat a altora, este ca supresia a fost in tara unul din mecanismele principale de control al pandemiei (ex. am blocat vechea rutina, prin reglementari dure, dar oamenii nu au dezvoltat usor o noua rutina, asta si ca urmare a faptului ca autodisciplina nu este o caracteristica marcanta pentru noi).

Constrangerile pe care le impune pandemia, efectele sociale si economice vor accentua si mai mult problemele pe care romanii le au deja - daca ar fi sa ne referim la felul in care cetateanul, spre exemplu, se reporteaza la puterea politica. In 30 de ani de democratie nu este clar acest raport. Cetateanul e pe pozitii inegale cu Statul. Se simte in felul acesta ca la ghiseu?

Daniel David: Romanii au un nivel extrem de crescut de neincredere interpersonala, care se generalizeaza apoi si spre institutiile statului. Pandemia a amplificat sau macar a intarit aceasta neincredere, reflectata si de explozia teoriilor conspiratiei, care provoaca direct viziunea statala oficiala.

Traim o schimbare a paradigmei la nivel planetar, schimbare care pe noi ne-a gasit cu mari probleme nerezolvate precum raporturile de putere/implicarea cetateanul in viata sociala/politica, pesimismul care ne caracterizeaza ("Nu poti sa schimbi nimic! Toti sunt la fel"). Schimbarea paradigmei/criza pandemica globala, ne-a gasit si cu scoli cu wc-uri in curte. Cum vom face fata?

Daniel David: Noi avem tendinta sa exageram atat negativul, cat si pozitivul, adesea
generand astfel pozitii bipolare, confruntationale intre diverse grupuri! Nu prea confruntam realist, non-defensiv, realitatea! Pandemia si schimbarea de paradigma ne pot reseta mintea, astfel incat sa pornim de la premise realiste, pe baza carora sa construim apoi o societate moderna. Avem un potential bun de inteligenta/creativitate, trebuie doar ca prin incredere si cooperare sa construim institutii puternice care sa-l foloseasca.

Defazarea de civilizatie se poate explica si prin faptul ca avem o clasa politica corupta. Ca oamenii se lasa condusi de lideri corupti ce spune asta despre noi?

Daniel David: Clasa politica nu se "pogoara din ceruri", ci apare din societate si este validata de societate. Cand ajunge in pozitii de putere, adesea reintareste contextul prin care a ajuns la putere. Asadar, avem un cerc vicios, in care cauza si efectul isi schimba rolul si se intaresc reciproc. Speranta este ca uneori societatea sa aleaga lideri care corespund nu prezentului, ci tind spre/isi asuma un model cultural-ideal, iar acestia cand ajung in pozitii de putere sociala sa mai doreasca sa implementeze acest model. Este mai rar, dar se poate intampla si trebuie sa incurajam asta!

Cea mai revelatoare a crizei de sistem in cadrul crizei pandemice este situatia in care este educatia. Cele mai afectate tronsoane probabil ca sunt clasele mici, gimnaziul, invatamantul liceal. S-a vorbit foarte mult despre un decalaj pe care pandemia il va accentua si mai tare, fie ca vorbim despre rural - urban, national - european. Cat ne va costa aceasta pandemie la nivelul educatiei?

Daniel David: Da, la acest nivel pandemia poate sa devina o catastrofa, accentuand decalajele existente. Dar ar putea sa fie si o oportunitate, in care ne hotaram sa schimbam radical educatia in Romania, mizand pe digitalizare (dar nu numai!), astfel incat sa reducem decalajele, sa reducem rata de abandon scolar si de analfabetism functional si sa crestem nivelul de alfabetizare stiintifica. Iar resursele exista, atat cele nationale, cat si cele europene (in exercitiul financiar european 2021-2027), doar ca trebuie utilizate cu intelepciune. De noi depinde cum alegem sa ne raportam la pandemie, doar ca o catastrofa sau si ca un fenomen cu anumite zone de oportunitate.

Rezultatele dezastruoase de la examenele de anul aceasta au (re) confirmat problemele sistemului de educatie. Intr-un raport al Comisiei Europene pe anul 2019, una dintre explicatiile problemelor din sistem era aratat ca fiind nivelul precar de pregatire al profesorilor, in general. Cu un nivel precar, cu note foarte mici pentru a deveni titulari. Sistemul ii pastreaza pe toti indiferent de nivelul de competenta. De ce se pastreaza aceasta stare de fapt si care sunt costurile?

Daniel David: Trebuie reformat invatamantul superior, acolo unde se formeaza profesorii. Acesti trebuie pregatiti bine/modern doar in cele mai bune universitati ale tarii, iar apoi trebuie sa aiba salarii atractive, infrastructura educationala adecvata si legi/regulamente prin care parerea lor sa conteze, generand astfel un statut social de prestigiu.

Criza pandemica a relevat si condus la foarte multe efecte - la nivelul interactiunilor sociale, la nivel societal, au rabufnit din subsoluri multe frustrari. Ce efecte psihologice va avea asupra mentalului aceasta atmosfera distopica? Cum deseneaza noile constrangeri societatea? Cum o redeseneaza?

Daniel David: Este greu de spus acum. Inca se fac cercetari. Speculand insa, eu cred ca pandemia nu a durat inca (si sper sa nu dureze) suficient de mult pentru a produce mutatii psiho-culturale majore. A initiat insa o serie de miscari ireversibile, cum ar fi digitalizarea unor segmente sociale (ex. educatia, administratia etc.) si a aratat fata periculoasa a lipsei de educatie stiintifica, prin influenta mare a teoriei conspiratiei, fata la care, acum ca o cunoastem la magnitudinea pe care o are, stim ca trebuie sa reactionam sistemic si determinat.

Subiectul religia/biserici/modul de respectare a regulilor a fost extrem de prezent pe jurnalele de stiri. Ati spus la un moment dat ca religia este mai degraba asociata cu superstitia decat cu intelegerea efectiva a crestinismului si a valorilor crestinismului. Spatiul public este puternic inflamat. Pandemia a accentuat intoleranta, felul in care ne raportam la credintele celuilalt, la forma de manifestare? Daca a crescut gradul de intoleranta ce spune asta despre noi?

Daniel David: Nu cred ca a crescut, doar ca a avut contextul in care sa se manifeste! Ce spune acest lucru? Spune tocmai ca religia are multa superstitie, astfel ca biserica are de lucru pentru a-i educa pe cei care doresc sa fie religiosi sa fie buni religiosi!

Rescrierea pe care o face pandemia ne gaseste, potrivit unor declaratii ale dumneavoastra legate de profilul romanilor, "instabili emotional, lipsa de agreabilitate, deschidere, constiinciozitate si prin introversiune - un cluster", iar un altul - "stabilitate emotionala, agreabili, deschisi, constiinciosi, extrovertiti". Aceste polarizari, apreciati dumneavoastra, ne fac sa gandim in logica lui "care pe care". Peste profil s-a asezat pandemia? Cat de "care pe care" suntem acum?

Daniel David: Din nou, acest profil este congruent cu cel mai general, de a exagera atat pozitivul, cat si negativul, in logica tezei-antitezei, adesea, ca sa folosesc logica hegeliana, fara sintezele adecvate! Pandemia a fost un context propice in care aceste lucruri s-au vazut mai bine si au fost intarite.

Cum restabilim increderea dupa acest tsunami, pandemia? Costurile uriase sunt sociale, economice, de educatie, culturale, politice, comportamentale, psihologice.

Daniel David: Greu de spus printr-un raspuns la o intrebare dintr-un text limitat ca
spatiu! In formulari simple, as spune insa: (1) pe termen mediu/lung prin educatie, avand increderea/cooperarea ca valori cardinale ale scolii, (2) iar pe termen scurt prin promovarea modelelor de succes, care mizeaza pe incredere, in spatiul public si in pozitiile de influenta sociala. Vestea buna este ca, asa cum am anticipat in 2015 (in monografia dedicata psihologiei romanilor), odata cu implicarea activa a tinerei generatii la nivel social, nivelul de incredere interpersonala a crescut mult in Romania din 2012 in 2017, ceea ce ne da speranta! vezi aici:https://danieldavidubb.wordpress.com/2020/07/25/cum-mai-stam-cu-increderea-tot-mai-bine/).
Harta alegerilor locale 2020. Lista cu toti candidatii la consiliile judetene si la primariile marilor orase din Romania
Urmareste Ziare.com pe Facebook  si pe Instagram  Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Ziare.com.

Sursa: Ziare.com

Articol citit de 5044 ori

Urmareste Ziare.com pe

Urmareste stirile Ziare.com pe Facebook
5 comentarii
Ordoneaza comentariile:Standard |Calitate |Numar Voturi |Recente

Ce aberație: "Intr-un raport al Comisiei Europene pe anul 2019, una

dintre explicatiile problemelor din sistem era aratat ca fiind nivelul precar de pregatire al profesorilor, in general. Cu un nivel precar, cu note foarte mici pentru a deveni titulari. Sistemul ii pastreaza pe toti indiferent de nivelul de competenta." - nota minimă pentru titularizare e 7. Cine ia mai puțin, nu devine titular. Nici suplinitor nu prea are cum să devină, deoarece sunt puține posturi, iar acestea se ocupă in ordinea descrescătoare a mediilor. Atenție, la concurs nu se dau subiecte pentru copii, ci subiecte pentru profesori, privind didactica predării.

 

profesore las-o jos ca macane

Iata ce produce scoala romaneasca: 40% analfabeti functionalai. Ca exemplu: Viorica Dancila - fost prim ministru, Dan Voiculescu - profesor universitar. Nu mai insist cu exemplele ca ar trebuii insirate peste un milion.
Pentru ca un profesor sa fit titularizat pe o perioada nedeterminata (probabil pina la pensie) la examen trebuie sa obtina media 7. Cei care au obtinut media intre 5 si 7 vor fi titularizati pe o perioada determinata.

Nu există "titularizați pe perioadă determinată".

Titularizare inseamnă că ești angajat pe permanent. Suplinitorii se numesc "angajați pe perioadă determinată".// Cei care au obținut intre 5 și 7 AU DREPTUL să fie angajați pe perioadă determinată (suplinitori). Dar una e să ai dreptul, alta e să ai și posibilitatea. Am spus in comentariul meu: sunt foarte puține posturi, care se ocupă in ordinea notelor. Așa că marea majoritate a suplinitorilor au de fapt note peste 7, știu și unii care au peste 9.// Cat despre analfabeții funcțional: profesorii nu pot să facă din *** bici. Ca elevul să aibă rezultate ii trebuie și inteligență nativă, motivație, implicarea și modelul familiei (trebuie supravegheat ca să invețe acasă).

profesoru' ignorant

Profesore, te rog, documenteaza-te ca informatiile astea nu le-am scos din burta.

 

Hai

siktir!


Platforma pentru solutionarea online a litigiilor