Medicii spun ca in formele severe de COVID-19 nu ucide coronavirusul, ci raspunsul sistemului imunitar

In formele severe de COVID-19, nu ucide coronavirusul, ci raspunsul sistemului imunitar. Nu este nevoie de un sistem imunitar puternic, ci de unul echilibrat, au explicat mai multi medici spanioli.

Pandemia de COVID-19 pune oamenii de stiinta in fata unei mari provocari. Virusul se raspandeste atat de rapid, incat medicii de pe teren sunt prea ocupati sa salveze vieti ca sa mai duca pana la capat studii stiintifice de amploare, scrie Euronews.

Sunt deja sute de rapoarte de observatie stiintifica, ale echipelor de medici din diferite colturi ale lumii lovite de epidemie, iar aceasta avalansa de informatii poate duce la confuzie.

Jurnalistii de la Euronews au strans cateva date confirmate despre COVID-19

- Jumatate dintre cei infectati nu dezvolta simptome, dar sunt un vector de transmitere a bolii;

- Cei mai multi pacienti au simptome moderate;

- La pacientii cu forme severe, nu virusul ucide, ci o reactie necontrolata a sistemului imunitar, o furtuna de citokine care poate afecta mai multe organe vitale;

- Nu se stie de ce unii pacienti, indiferent de varsta, au simptome severe;

- Virusul poate ataca sistemul nervos. In anumite cazuri, insuficienta respiratorie este legata de insuficienta neurologica, nu de pneumonie;

- Nu se stie cand inceteaza sa fie contagiosi pacientii vindecati;

- Nu se stie cat dureaza imunitatea dupa ce ai fost infectat;

- Lucrurile care s-au schimbat, de la izbucnirea pandemiei si pana acum, au determinat guvernele lumii sa ia decizii care s-au tot schimbat in ultimele trei luni, de la purtarea mastii, pana la simptomele bolii sau metodele de tratament.

Ce au observat medicii

Medici din prima linie, de la spitale din Spania, au explicat pentru sursa citata ce au observat de cand trateaza bolnavii de COVID-19.

Seful sectiei de boli infectioase de la spitalul Germnas Trias I Pujol de la Barcelor, Roger Paredes, a explicat care sunt fazele infectarii cu virusul SARS Cov-2.

- Faza virala, cand virusul se inmulteste rapid in sistemul respirator. Simptomele sunt asemanatoare unei raceli si dispar spontan in 6-10 zile, la 80% dintre pacienti.

- Pentru ceilalti 20% dintre pacienti apare faza pulmonara. Se dezvolta o pneumonie specifica, ambii plamani sunt afectati si intervine insuficienta respiratorie.

- In jur de 10% dintre pacienti dezvolta o furtuna de citokine, un raspuns inflamator al sistemului imunitar necontrolat, care duce la o faza severa a bolii si o stare critica, urmata uneori de deces.

Care este adevaratul ucigas in COVID-19?

Medicii spanioli au observat ca nu o incarcatura virala mare duce la deces, ci sindromul furtunilor de citokine.

Furtuna de citokine este o problema cu care ne confruntam adesea la terapie intensiva, spune Rafael Manez, seful sectiei de ATI de la Spitalul Bellvitge de langa Barcelona. Aceasta poate fi declansata de alte infectii sau chiar anumite medicamente.

"Problema este ca nu avem tratament nici pentru virus, nici pentru raspunsul inflamator. Avem doar tratamente de suport pentru a proteja organele vitale ale pacientului", adauga medicul. Doctorii folosesc ventilatoare sau medicamente pentru a controla tensiunea arteriala sau corticosteroizi pentru a reduce inflamatiile.

O alta pista de tratament este folosirea medicamentelor pentru a bloca interleukina-6, o citokina inflamatorie produsa de sistemul imunitar. Furtunile de citokine au loc mereu in timpul sezonului de gripa, dar, din cauza ratei infectarii crescute in cazul COVID-19, medicii au mai multi bolnavi decat pot trata.

Infectionistul subliniaza ca exista o nuanta in afirmatia ca un sistem imunitar puternic lupta mai bine cu boala. El spune ca e nevoie de un sistem imunitar echilibrat, nu puternic.

Roger Paredes face un studiu clinic pe trei ani cu Remdesivir, dar spune ca mecanismele furtunilor de citokine nu sunt foarte cunoscute.

Raspunsul inflamator este o reactie naturala a sistemului imunitar. Este nevoie sa fie remediata dauna celulara. La pneumonia normala, germenii afecteaza tesutul pulmonar, iar sistemul imunitar genereaza un raspuns inflamator pentru a o stopa.

Sistemul imunitar distruge anumite celule pentru a repara tesutul afectat. In cazul coronavirusului, insa, nu sunt trimise cateva celule, ci o multime de celule care genereaza un raspuns inflamator necontrolat, nu doar in plamani, ci in intreg organismul.

Au fost cazuri de afectare renala, intestinala sau coronariana. Se crede ca unii pacienti cu dureri intense de cap ar putea avea encefalita (inflamatia creierului).

Nu se stie care sunt factorii care predispun pacientii sa dezvolte sindromul. Varsta este importanta, cea mai mare parte a celor cu forme grave au peste 70 de ani. Oamenii de stiinta cred ca genetica joaca un rol important in cazurile pacientilor tineri care au sindromul.

Cand, indiferent de varsta, are loc o furtuna de citokine, degradarea este rapida si este important sa se identifice semnele precoce. Infectionistul Rafael Manez spune ca obezitatea creste pericolul unui raspuns imunitar.

Medicii ATI spanioli au observat ca virusul poate ataca sistemul nervos central. Mai multi bolnavi cu insuficienta respiratorie nu simt lipsa oxigenului sau fac pneumonie. El crede ca asta se intampla pentru ca sistemul nervos nu reuseste sa gestioneze respiratia corect.

De asemenea, pierderea mirosului si a gustului, raportate frecvent, ar putea fi legate de sistemul nervos central.

Vezi si Mai multi oameni suspecti de coronavirus si-au pierdut mirosul si gustul acum cateva saptamani si inca asteapta sa isi revina

Medici din intreaga lume raporteaza cazuri de manifestari neurologice care sugereaza ca virusul poate afecta sistemul nervos central, apar cheaguri de sange, ameteala, confuzie sau convulsii. New York Timesc scrie ca Spitalul din Brescia, din Italia, a deschis o sectie separata, NeuroCovid.

Si Wuhan, China, epicentrul pandemiei, a emis un raport in care arata ca 36,4% din cei 214 pacienti au dezvoltat diferite grade de afectare neurologica. Si celelalte coronavirusuri izbucnite, SARS si MERS, au afectat sistemul nervos central. Toate studiile arata ca aceste cazuri sunt rare, dar nu trebuie subestimate.

Ce se intampla cu bolnavii de COVID-19 dupa ce se vindeca?

Chiar daca oamenii de stiinta lucreaza, gradual, sa inteleaga mai bine boala, raman multe neclaritati in ceea ce priveste viitorul pacientilor care s-au vindecat, cum ar fi cat timp vor fi imuni si efectele pe termen lung asupra organelor lor.

In Spania, pacientii externati raman inca doua saptamani in carantina la domiciliu, inainte de a fi testati din nou. Nu se stie pentru cat timp acesti pacienti raman un vector de transmitere pentru ceilalti. Testele PCR nu au rezultate 100% sigure. Si va depinde de testele de anticorpi in grupe mari de populatie.

In timp ce multe guverne isi pregatesc planurile de iesire din izolare, Centrul European de Control si Prevenire a Bolilor a avertizat ca graba ar putea duce la o noua explozie a cazurilor. Si medicii spun ca, in ciuda progreselor stiintifice, izolarea si igiena sunt cele mai bune bariere pentru virus pana in prezent.

"Nu stiam nimic. Am crezut ca nu se poate intampla cu toate lucrurile pe care le stiam. Criza asta ne-a aratat cat de vulnerabili suntem", a mai spus Dr. Rafael Manez.

Urmareste LIVE cele mai cele mai importante informatii despre pandemia de coronavirus din Romania si din lume

Alegeri 2024. Începe depunerea candidaturilor pentru alegerile locale din 9 iunie

Partidele politice, alianţele, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale şi candidaţii independenţi vor putea, începând de marţi până pe 30 aprilie, ora 23.59,...

Cei mai influenți zece europarlamentari români. Cu cât sunt plătiți și care dintre ei candidează din nou FOTO

După alegerile europarlamentare din 9 iunie, România va avea în continuare treizeci și trei de reprezentanți în plenul Parlamentului European (PE), dar nu toți se remarcă prin activitatea...