Nu se moare doar de boli cu PR

Invariabil si total explicabil, toate stirile despre sanatate din ultimele luni au fost legate de COVID-19. E ca si cum, spun multi, nu mai suferim si nu mai murim de nimic altceva decat de ceea ce produce SARSCov2. Oare?

Anul trecut, un raport Eurostat arata o realitate crunta din Romania: se moare cu zile. Cu multe zile. Mai exact, dintre toate tarile din Uniunea Europeana, Romania are cel mai mare procentaj de morti care ar putea fi evitate. Aproape 32% dintre cei care mor in Romania, arata Eurostat, ar fi putut fi tratati, dar sistemul medical nu le ofera nicio sansa.

Cele mai frecvente afectiuni de care se moare cu zile la noi sunt cele cardiovasculare si pulmonare. Da, exact, fix acolo unde COVID-19 loveste cel mai puternic. Asa am intrat in pandemie si, evident, e imposibil ca aceste aspecte sa nu se reflecte inclusiv in rata mortalitatii provocate de noul Coronavirus la noi. In luna august, Romania a devenit tara europeana care a inregistrat cele mai multe decese cauzate de COVID-19 la fiecare 100.000 de locuitori in ultimele 14 zile, potrivit datelor de la Centrul European de Prevenire si Control al Bolilor (ECDC), in timp ce Spania a inregistrat cele mai multe infectii. Rata deceselor provocate de COVID-19 la 100.000 de locuitori in primele doua saptamani ale lunii august era in Romania de 3,1, urmata de Bulgaria cu o diferenta substantiala (1,8), Luxemburg (1), Belgia (0,8) si de Spania, Italia, Suedia, Polonia si Portugalia (0,4). Media europeana ajunsese la 0,6, deci Romania inregistra de 5 ori mai multe decese.

Primele explicatii pe care oficialii le-au oferit public au fost politice. Si au ramas aproape singurele. Doar profesorul Alexandru Rafila a punctat public ca Romania salveaza de COVID doar atat cat are capacitate sistemul, ca dincolo de profesionalismul si implicarea corpului medical, chiar nu putem mai mult de atat din cauza infrastructurii medicale.

In plus, dintr-o data, s-a facut liniste si la capitolul infectii nosocomiale. Un subiect fierbinte luni in sir in Romania, dupa scandalul Hexipharma, a disparut complet de pe agenda publica, exact ca si cum nicio bacterie n-ar mai fi avut curajul sa salasluiasca in saloanele si salile de operatii ale spitalelor de la noi.

Are vreo legatura nivelul de infectii intraspitalicesti cu rata mortalitatii de COVID-19?

Poate ca da, poate ca nu. Avem doar supozitii, in lipsa unor date si rapoarte clare. Oricum, asa cum preciza chiar Vasile Cepoi, presedintele Autoritatii Nationale de Management al Calitatii in Sanatate, ANMCS, institutia care acrediteaza unitatile medicale, mai bine de 40% dintre spitalele din Romania nu raporteaza sau nu raporteaza corect aceste infectii. La nivel European, sectiile de Terapie Intensiva sunt cele mai expuse acestor infectii. In anul 2016, 12.735 (8,4%) dintre pacientii care au stat in UTI pentru mai mult de doua zile, potrivit datelor oficiale europene, au prezentat cel putin un tip de infectie cauzata de asistenta medicala sub supraveghere (pneumonie, BSI-septicemie sau ITU).

Exista o variabilitate substantiala in ratele acestor infectii in cadrul spatiului UE. Parte din aceasta variabilitate poate fi atribuita diferentelor in practicile de diagnostic si raportare. Romania, pe hartie, sta bine. Raportam putin.

Si, in vreme ce noi nici macar nu vrem sa stim precis cum stam in sistemul sanitar, in Statele Unite si in Europa de Vest, specialistii s-au apucat de calculat erorile de diagnostic din perioada pandemiei. Au realizat ca din pricina noilor protocoale medicale, o parte dintre pacientii cu afectiuni cardiace sau pulmonare nu primesc diagnosticul corect fie pentru ca sunt prezumati direct ca au COVID-19 pe baza simptomelor, fie ca dureaza prea mult sa primeasca rezultatul testului care indica prezenta sau absenta virusului SARSCov2, timp in care investigatii medicale vitale nu sunt facute si pacienti cu infarct sau tumori pulmonare raman netratati corespunzator.

Sa ne imaginam ca nu peste un an, nu peste 6 luni, nu peste o luna, ci chiar maine virusul dispare. Cu totul. Ce credeti ca se va intampla de maine, in aceste conditii, in spitalele de la noi?

In primul rand vom ramane cu un corp medical in mare parte epuizat fizic si psihic. Apoi, vom trage linie si vom constata ca infrastructura medicala a ramas la fel ca inainte de pandemie, cu exceptia celor catorva paturi in plus de Terapie Intensiva. Si ne vom intreba cum stam cu banii.

Dupa luni de zile in care principalele finantari din sector au fost strans legate de COVID-19, oare raman bani de branule si paracetamol? Sa nu spuneti ca oricum pacientii veneau cu ele de acasa, ca sunt doar exemple particulare atat timp cat Casele de Asigurari nu deconteaza aceste cheltuieli, cum prevede legea, pentru ca pacientii sunt rugate pe vorbe sa

faca aceste achizitii, fara dovezi medicale, iar chestionarele de feedback ale pacientilor, reglementate tot prin lege, sunt o gluma.

Pentru ca, de fapt, o mai putem spune o data, Romania se incapataneaza sa nu-si radiografieze precis starea intregului sistem de sanatate, ca si cum daca am inchide ochii, problemele ar disparea. Si daca inainte de pandemie era o loterie sa ajungi la medicul potrivit si sa primesti la timp tratamentul de care ai nevoie, dupa ce COVID-19 va trece nu cumva loteria asta va avea si mai putini castigatori?

Ioana Raduca a absolvit Jurnalism si Stiintele Comunicarii si are un MBA in Stiinte Cognitive. Aproape 17 ani a fost jurnalist TV, in prezent lucreaza ca specialist in comunicare.

Autorii care semnează materialele din secțiunea Invitații – Ziare.Com își asumă în totalitate responsabilitatea pentru conținut.

România: riscurile de azi și ce se întâmplă (până) în 2035

Poate România ține pasul cu schimbările rapide care au loc în marile economii europene? Și ce-ar trebui să facă pentru a nu fi lăsată în urmă? O analiză de Sabina Fati. Un Raport al...

Veste teribilă pentru naționala României. Internaționalul scos cu targa de pe teren va lipsi la Euro 2024 VIDEO

Selecționerul Edi Iordănescu a primit o veste neplăcută de la unul dintre cei mai în formă internaționali români, în perspectiva participării României la Euro 2024. Astfel, Olimpiu...