Profesorul Yuval Noah Harari: Cel mai mare pericol nu este virusul in sine

Vineri, 24 Aprilie 2020, ora 13:37
24043 citiri
Profesorul Yuval Noah Harari: Cel mai mare pericol nu este virusul in sine

In ce directie vom porni acum? Profesorul Yuval Noah Harari, a carui companie a donat un milion de dolari OMS, explica in ce fel ne vor schimba viitorul deciziile pe care le luam astazi referitor la COVID-19.

Domnule profesor Harari, ne aflam in toiul unei pandemii. Ce va ingrijoreaza cel mai mult in contextul schimbarilor care au loc in lume?

Yuval Noah Harari: Cred ca cel mai mare pericol nu este virusul in sine. Umanitatea dispune de toate cunostintele stiintifice si de uneltele tehnologice pentru a birui virusul. Problema cu adevarat majora este demonul nostru launtric, ura noastra, lacomia si ignoranta.

Ma tem ca oamenii reactioneaza la aceasta criza nu cu solidaritate globala, ci cu ura, invinuind alte tari, invinuind minoritati etnice si religioase.

Dar eu sper ca vom fi capabili sa ne dezvoltam compasiunea si nu ura, sa reactionam cu solidaritate globala, care va dezvolta generozitatea noastra de a ajuta oameni aflati la nevoie. Si sper ca ne vom dezvolta abilitatea de a discerne adevarul si nu vom da crezare tuturor acestor teorii ale conspiratiei. Daca vom face asta, nu ma indoiesc ca vom birui cu usurinta aceasta criza.

Ne aflam, dupa cum ati spus, in fata alegerii intre supraveghere totalitara si sporirea puterii cetatenilor. Daca nu suntem atenti, epidemia va marca o cumpana a apelor in istoria supravegherii. Dar cum pot eu fi atent cu ceva ce nu se afla sub controlul meu?

Nu se afla complet in afara controlului dumneavoastra, cel putin in democratie. Votati in favoarea unor politicieni anume si partide care fac politica. Astfel aveti ceva control asupra sistemului politic. Chiar daca acum nu au fost alegeri, politicienii sunt in continuare sensibili la presiunile opiniei publice.

Daca publicul este inspaimantat de epidemie si vrea sa preia conducerea un lider puternic, atunci este mult mai usor pentru un dictator sa faca exact asta, sa preia fraiele puterii. Daca, de partea cealalta, exista reactie din partea publicului atunci cand un politician merge prea departe, atunci aceasta poate impiedica cele mai periculoase evolutii.

Cum pot eu sti in cine sau in ce sa am incredere?

In primul rand, aveti experienta trecutului. Daca aveti politicieni care v-au mintit ani in sir, atunci aveti mai putine motive sa aveti incredere in ei in aceasta stare de urgenta.

In al doilea rand, puteti pune intrebari in legatura cu teoriile pe care vi le spun oamenii. Daca cineva vine cu o teorie conspirationista in legatura cu originea si propagarea coronavirusului, cereti acelei persoane sa va explice ce este un virus si cum provoaca acesta boala. Daca acea persoana habar nu are, adica nu dispune de cunostinte stiintifice de baza, atunci nu credeti nimic din ce va spune acea persoana despre epidemia de coronavirus. Nu e nevoie sa fii biolog de meserie, dar e nevoie de cunostinte stiintifice de baza pentru a intelege aceste lucruri.

In ultimii ani am vazut tot felul de politicieni populisti atacand stiinta, afirmand ca oamenii de stiinta sunt o elita indepartata, fara legaturi cu oamenii, afirmand de exemplu ca schimbarile climatice sunt doar o gaselnita careia nu trebuie sa i se dea crezare.

Dar in acest moment al crizei vedem peste tot in lume ca oamenii se incred in stiinta mai mult decat in orice altceva.

Sper ca ne vom aduce aminte de asta nu doar pe durata crizei prezente, ci si dupa ce aceasta se va fi incheiat. Sper ca vom avea grija sa oferim in scoli o buna educatie stiintifica despre ce sunt virusurile si teoria evolutiei. Sper de asemenea ca atunci cand oamenii de stiinta ne avertizeaza de alte lucruri, pe langa epidemii, cum ar fi schimbarile climatice si colapsul ecologic, le vom lua in serios avertismentele, la fel ca afirmatiile lor privind epidemia de coronavirus.

Numeroase tari implementeaza mecanisme de supraveghere digitala in asa fel incat sa previna raspandirea virusului. Cum pot fi controlate aceste mecanisme?

De cate ori se sporesc masurile de supraveghere a cetatenilor ar trebui sa se sporeasca si masurile de supraveghere a Guvernului. In aceasta criza, guvernele cheltuie bani de parca ar fi apa. In SUA doua trilioane de dolari. In Germania sute de miliarde de euro etc. In calitate de cetatean, as vrea sa stiu cine ia deciziile si pe ce se duc banii.

Daca banii sunt folositi pentru a salva de la faliment mari corporatii, care erau in dificultate chiar inainte de pandemie, din cauza deciziilor gresite luate de managerii lor? Sau poate ca banii sunt folositi pentru a ajuta mici afaceri, restaurante si magazine si lucruri de genul acesta?

Daca un guvern este atat de ahtiat sa aiba mai multa supraveghere, aceasta supraveghere ar trebui sa fie in ambele sensuri. Iar cand Guvernul afirma ca e prea complicat, ca nu poate face publice chiar toate tranzactiile financiare, atunci ar trebui sa spunem: "Nu, nu este prea complicat. La fel cum tu, Guvern, poti pune la punct un imens sistem de supraveghere pentru a vedea unde ma duc eu in fiecare zi, la fel de simplu ar trebui creat un sistem care imi arata mie, platitor de impozite, ce faci cu banii mei".

Aceasta functioneaza prin distribuirea puterii si prin a nu permite concentrarea ei in mainile unei singure persoane sau autoritati?

Exact. Una din ideile care se analizeaza este daca se doreste alertarea persoanelor care s-au aflat in apropierea unui pacient infectat cu coronavirus. Exista doua cai pentru a face asta: una este sa ai o autoritate centrala care strange informatii despre oricine si aceea descopera ca te-ai aflat in apropierea unui om care are COVID-19 si te alerteaza.

O alta metoda este comunicarea directa a telefoanelor mobile intre ele, fara sa existe o autoritate centrala care strange toate acele informatii. Daca trec pe langa o persoana infectata cu COVID-19, cele doua telefoane, al meu si al lui sau al ei, stau de vorba unul cu altul si eu sunt alertat. Si nicio autoritate centrala nu strange aceste informatii si nu supravegheaza pe toata lumea.

Posibile sisteme de supraveghere pentru criza curenta fac un pas mai departe, spre ceea ce numim "supraveghere subcutanata". Astfel pielea, care este suprafata intangibila a trupurilor noastre, capata fisuri. Cum putem controla asta?

Ar trebui sa fim foarte, foarte atenti cu asta. Supravegherea supracutanata monitorizeaza ceea ce facem in lumea de afara, unde mergem, cu cine ne intalnim, la ce ne uitam la televizor sau ce pagini de Internet vizitam.

Nu patrunde in trupurile noastre. Dar supravegherea subcutanata monitorizeaza ce se intampla in interiorul corpurilor noastre. Incepe cu chestiuni de genul ce temperatura avem, dar apoi poate sa masoare tensiunea arteriala, ritmul inimii si activitatea cerebrala. Si, de indata ce faci asta, poti sti mult mai multe despre oameni decat ai stiut vreodata.

Poti crea un sistem totalitar cum nu a mai existat vreodata. Daca stii ce citesc sau ce privesc la televizor, ai idee despre gusturile mele artistice, despre opiniile mele politice, despre personalitatea mea. Dar tot este limitat. Acum sa ne gandim ca ai posibilitatea sa imi monitorizezi temperatura corpului sau tensiunea arteriala si bataile inimii in timp ce citesc un articol sau privesc programul online sau la televizor. Atunci poti sti ce simt eu in fiecare moment. Aceasta ar putea duce cu usurinta la aparitia unor regimuri totalitare distopice.

Nu este inevitabil. Putem preintampina asta. Dar pentru a impiedica aparitia unor astfel de regimuri trebuie in primul rand sa realizam primejdia si, in al doilea rand, sa fim atenti cu ce permitem sa se intample in aceasta stare de urgenta in care ne aflam.

Va face prezenta criza sa va revizuiti imaginea despre oameni in secolul al 21-lea?

Nu putem sti asta, fiindca depinde de deciziile pe care le luam acum. Primejdia aparitiei unei intregi clase nefolositoare creste dramatic din cauza prezentei crize economice. Acum vedem o crestere a automatizarii, fiindca roboti si computere inlocuiesc oameni in tot mai multe joburi in aceasta criza, fiindca oamenii sunt blocati in casele lor si se pot infecta, pe cand robotii nu pot.

Am putea de asemenea vedea ca tarile ar putea decide sa readuca acasa anume industrii in loc sa se bazeze pe fabrici aflate in alta parte. Astfel, din pricina de automatizare si de de-globalizare, este posibil ca in special tarile in curs de dezvoltare, care se bizuie pe mana de lucru ieftina, sa se trezeasca dintr-o data cu o uriasa clasa de oameni care si-au pierdut locurile de munca din cauza automatizarii sau fiindca acestea s-au transferat in alte tari.

Dar acestea se pot intampla si in tarile bogate. Aceasta criza provoaca schimbari gigantice pe piata muncii. Oamenii lucreaza de acasa. Oamenii lucreaza online. Daca nu suntem atenti, aceasta ar putea avea drept rezultat colapsul muncii organizate, macar in unele sectoare ale industriei.

Dar nu este inevitabil. Este o decizie politica. Putem lua in aceasta situatie decizia de a proteja drepturile oamenilor care lucreaza in tara noastra, in intreaga lume. Guvernele acorda sprijin financiar industriei si corporatiilor. Ele pot conditiona aceste ajutoare de protejarea drepturilor propriilor angajati.

Deci totul depinde de deciziile pe care le luam.

Ce va spune un istoric din viitor despre acest moment?

Cred ca istoricii din viitor vor privi asta ca pe un moment de cotitura din istoria secolului al 21-lea. Dar incotro se vor indrepta lucrurile - aceasta depinde de deciziile noastre. Nu este inevitabil.

Profesorul Yuval Noah Harari este autorul volumelor Sapiens: Scurta istorie a omenirii, Homo Deus: Scurta istorie a viitorului si 21 de lectii pentru secolul XXI. Compania sa de impact social a donat un milion de dolari Organizatiei Mondiale a Sanatatii, dupa ce presedintele SUA a decis sa stopeze finantarea acestui organism din subordinea ONU.

Anna Carthaus

Citeste si:
Câtă nevoie era de introducerea legii pentru egalitatea de gen în politică. „Republica Moldova a introdus-o din 2016. S-au cunoscut sau nu efectele?”
Câtă nevoie era de introducerea legii pentru egalitatea de gen în politică. „Republica Moldova a introdus-o din 2016. S-au cunoscut sau nu efectele?”
Senatul a adoptat luni, 23 mai, un proiect de lege prin care partidele sunt nevoite să pună pe listele de la parlamentare cel puțin o treime de candidați femei. Inițiativa a împărțit însă...
Liviu Dragnea, la un pas de interdicție pe viață în parlament. Inițiativă legislativă pentru foștii condamnați penal
Liviu Dragnea, la un pas de interdicție pe viață în parlament. Inițiativă legislativă pentru foștii condamnați penal
Persoanele care în trecut au suferit condamnări penale definitive ar putea avea interdicție în a mai candida la alegerile parlamentare decât dacă nu a intervenit o reabilitare, amnistie sau...