Un studiu genetic arata ca noul coronavirus are 200 de mutatii. Sunt unii oameni predispusi sa ia COVID-19?

Un studiu genetic efectuat pe mostre prelevate de la peste 7.500 de persoane infectate cu COVID-19 sugereaza ca noul coronavirus s-a raspandit rapid in lume dupa ce a aparut in China, in perioada octombrie-decembrie 2019.

Cercetatori ai Institutului pentru genetica al University College London au identificat aproape 200 de mutatii genetice recurente ale noului cornavirus SARS-CoV-2, care arata modul in care acesta se adapteaza la gazdele umane pe masura ce se raspandeste, transmite Reuters preluata de News.ro.

"Estimarile filogenetice sustin ideea ca pandemia de COVID-2 a inceput undeva in perioada 6 octombrie - 11 decembrie 2019, ceea ce corespunde cu momentul in care virusul a fost transmis la oameni", a scris echipa de cercetatori condusa in colaborare de Francois Balloux, intr-un studiu publicat in jurnalul Infection, Genetics and Evolution.

Analiza a mai constatat ca virusul a suferit si sufera mutatii, asa cum se intampla in mod normal in cazul virusurilor, si ca o mare parte din diversitatea genetica globala a virusului care provoaca COVID-19 a fost identificata in toate tarile cele mai afectate de epidemie.

Asta sugereaza ca SARS-CoV-2 s-a transmis pe scara larga la nivel mondial inca de la inceputul epidemiei, a spus cercetatorul.

"Toate virusurile sufera mutatii in mod natural. Mutatiile in sine nu sunt un lucru rau si nu este nimic care sa sugereze ca SARS-CoV-2 sufera mutatii mai repede sau mai lent decat ar fi fost de asteptat ", a adaugat el. "Pana in prezent, nu putem spune daca SARS-CoV-2 devine din ce in ce mai letal si mai contagios".

Nu exista doua tulpini diferite

Intr-un al doilea studiu publicat miercuri, oamenii de stiinta de la Universitatea britanica din Glasgow, care au analizat, de asemenea, probele de virus SARS-CoV-2, au declarat ca rezultatele lor au aratat ca lucrarile anterioare care sugerau ca exista doua tulpini diferite erau inexacte.

Un studiu preliminar realizat in martie de oamenii de stiinta chinezi sugera ca ar putea exista doua tulpini ale noului coronavirus care sa provoace infectii, una dintre ele mai "agresiva" decat cealalta.

Dar echipa Glasgow a afirmat, intr-o analiza publicata in revista Virus Evolution, ca doar un singur tip de virus este in circulatie.

Sunt unii oameni predispusi genetic sa ia COVID-19?

In fata unuia dintre misterele care inconjoara maladia respiratorie COVID-19 - motivul pentru care anumiti pacienti tineri si sanatosi ajung la reanimare dupa ce sunt infectati cu noul coronavirus -, mai multi oameni de stiinta din lumea intreaga s-au lansat in cercetarea pistei medicale ce vizeaza predispozitiile genetice, informeaza AFP, preluata de Agerpres.

Marea majoritate a bolnavilor in stare grava diagnosticati cu COVID-19 sunt pacienti varstnici care sufera de diverse boli preexistente.

Insa geneticianul Jean-Laurent Casanova a devenit interesat de ceilalti pacienti, reprezentand aproximativ "4%-5%" din total, care sunt "persoane cu varste mai mici de 50 de ani, care aveau inainte o sanatate buna", insa devenite dupa infectare victimele unor forme grave si inexplicabile ale bolii.

"Este vorba despre cineva care putea sa alerge la maraton in octombrie 2019 si care, in aprilie 2020, se afla la reanimare, intubat si ventilat", a explicat cercetatorul francez.

"Ipoteza este ca acesti bolnavi prezinta variatii genetice ramase latente pana in momentul intalnirii cu virusul", a continuat acelasi expert, codirector al laboratorului de genetica umana pentru boli infectioase din cadrul Institutului Imagine din Paris si profesor la Universitatea Rockefeller din New York.

In acest sens, consortiul Covid Human Genetic Effort a inceput sa recruteze pacienti din China, Iran, Japonia, dar si din Europa si din Statele Unite.

Sangele lor a fost prelevat, ADN-ul lor a fost secventiat si respectivele secvente, analizate, selectionand "variatiile genetice vizate, pentru a le acuza sau a le disculpa", a explicat profesorul Casanova.

"In urma cu cativa ani, am fi acuzat hazardul, insa acum nu este doar vina unei lipse de noroc", a insistat la randul sau Jacques Fellay, cercetator la CHU Vaudois si la Ecole Polytechnique Federale din Lausanne.

"Astazi, avem capacitatile necesare pentru a diseca genomul acestor persoane pentru a vedea daca acesta nu prezinta o mutatie rara ce ar putea sa ii faca pe anumiti pacienti deosebit de predispusi la SARS-CoV-2", a explicat acest expert in genetica si in boli infectioase.

Stiinta moderna a permis deja identificarea in ultimii ani a unor variatii genetice responsabile pentru existenta unor predispozitii la mai multe maladii infectioase, de la tuberculoza la encefalite virale.

Insa "cheia" pentru raspunsul imunitar diferit nu este neaparat legata de o mutatie unica, noteaza expertii.

"Apararea noastra imunitara functioneaza aproape ca mecanismul unui ceas mecanic", in care toate elementele trebuie sa lucreze impreuna, a subliniat profesorul Fellay.

"Poate sa existe un graunte de nisip in diverse locuri in acele angrenaje si fiecare dintre acele particule de nisip poate fi diferita intr-un grup de pacienti, dar sa produca acelasi rezultat", adica o forma grava a bolii, a continuat acelasi medic elvetian.

Piste terapeutice?

Din acest motiv "trebuie sa avem un esantion foarte mare si sa ne bazam pe o colaborare" intre cercetatorii din lumea intreaga, a pledat Mark Daly, directorul Institutului de Medicina Moleculara din Helsinki.

Gratie COVID-19 Host Genetic Initiative, obiectivul este acela de a recruta cel putin 10.000 de pacienti si de a impartasi rezultatele cu toate cele 150 de centre de cercetare implicate in acest proiect, cu speranta de a obtine "informatii utile in timpul acestei veri", a adaugat Mark Daly.

Insa timpul necesar pentru identificarea variatiilor genetice implicate depinde "de ceea ce Mama Natura ne rezerva tuturor", a subliniat Jacques Fellay.

"Se intampla sa gasim tinte usor de identificat, dar se intampla si sa treaca luni, in care asteptam rabdatori, ca niste calugari copisti, pentru a trece in revista imensele noastre fisiere informatice si pentru a face analize laborioase", a adaugat el.

Daca aceasta munca de identificare va da rezultate, atunci ea ar putea sa conduca si spre anumite piste terapeutice.

"Daca vom gasi indicii genetice spre o gena pentru care un medicament a fost deja dezvoltat, atunci vom putea sa reconvertim pur si simplu acel medicament", a explicat Mark Daly.

Dar, si in cazul acestui aspect, nimic nu este garantat dinainte.

"Daca nu obtinem nimic (impotriva deficientei genetice identificate), ar putea sa treaca cinci ani pentru a dezvolta molecule noi", a insistat profesorul Fellay. Sau, mai rau, aceste cercetari ar putea sa nu aduca nimic relevant: mutatia descoperita s-ar putea dovedi "non-manevrabila" sau ar putea sa apara prea multe efecte secundare daca expertii intervin asupra ei.

Cercetarile genetice lansate pentru studierea noului coronavirus vizeaza totodata diversitatea simptomelor si rezistenta anumitor persoane.

"Exista infirmiere, medici, parteneri de viata ai pacientilor care nu dezvolta boala si nu sunt infectati de catre virus. O ipoteza este ca acesti indivizi au variatii genetice care ii fac sa devina rezistenti la virus", a explicat profesorul Casanova.

Asa se intampla si in cazul altor virusuri.

De exemplu, o mutatie a genei CCR5 ofera o imunitate naturala impotriva HIV. Aceasta descoperire a permis cercetatorilor sa dezvolte strategii terapeutice.

Doi pacienti seropozitivi au putut fi declarati vindecati in 2011 si in 2020 dupa grefe de celule stem prelevate de la donatori cu acea mutatie a genei CCR5. Un medicament nou, Maraviroc, a putut fi dezvoltat pe aceasta baza.

"Genetica este un instrument care ne permite sa exploram biologia, dar tratamentul in sine, dezvoltat dupa aceea, nu mai tine deloc de genetica", a adaugat profesorul Fellay

Peste 3,8 milioane de persoane au fost infectate cu noul coronavirus la nivel global si 265.000 au murit, potrivit Worldometers. Cazurile au fost raportate in peste 210 tari si teritorii, de la identificarea pentru prima oara in China, in decembrie 2019.

Ciolacu este sigur de victoria lui Firea la Capitală: ”Va câștiga şi cu Piedone, şi fără Piedone”

Indiferent dacă Cristian Popescu Piedone se va retrage sau nu din cursa electorală, Gabriela Firea va fi noul primar al Capitalei, este convins Marcel Ciolacu. Premierul a precizat miercuri,...

Ciolacu susține că nu există riscul ruperii coaliției: ”Ce voiaţi? Să stau la televizor să spun: "m-am gândit eu că e mai bun Piedone"?”

Marcel Ciolacu nu crede că decizia privind candidaturile separate la Primăria generală a Capitalei va afecta în vreun fel coaliția formată din PSD şi PNL. El susţine că membrii alianţei...