Exclusiv De ce nu renunta GRECO la a cere autoritatilor romane desfiintarea Sectiei Speciale. Coruptia ucide - Interviu cu secretarul executiv al GRECO

Miercuri, 17 Iulie 2019, ora 08:51
36321 citiri
Exclusiv De ce nu renunta GRECO la a cere autoritatilor romane desfiintarea Sectiei Speciale. Coruptia ucide - Interviu cu secretarul executiv al GRECO

GRECO nu va renunta la cererea ca autoritatile de la Bucuresti sa desfiinteze Sectia Speciala condusa de Adina Florea, iar recomandarile nu sunt optionale, ci obligatorii si se poate ajunge chiar la sanctiuni, o spune raspicat Gianluca Esposito, secretarul executiv al GRECO.

Intr-un interviu acordat Ziare.com, acesta spune insa ca e incurajat de raspunsul ministrului roman al Justitiei.

GRECO insista, in raportul privind Justitia din Romania, ca Sectia pentru Investigarea Infractiunilor din Justitie, condusa de Adina Florea, sa fie desfiintata.

Aceasta solicitare apare expres si este argumentata pe larg in raportul care monitorizeaza felul in care au fost urmate de autoritatile romane recomandarile din Raportul Ad hoc (Regula 34).

Ultimul raport GRECO sustine ca problemele legate de coruptie tind sa fie subestimate in tarile membre. Ce inseamna acest lucru? Spre exemplu, de ce este perceptia asupra unui nivel redus al coruptiei atat de inselatoare in democratiile occidentale?

Este important sa comparam indicii de perceptie in tarile membre cu masurile pe care tarile le iau efectiv in scopul prevenirii coruptiei, sau nu le iau, deoarece aceste doua valori nu coincid neaparat. Exista tari cu indici de perceptie foarte ridicati, dar care sunt totusi in proceduri de neconformitate ale GRECO.

De ce se intampla asta? Pentru ca unele tari, din nefericire, au tendinta de a considera ca nu e nevoie de masuri de preventie, e suficienta increderea. Noi credem ca increderea in institutii este un lucru bun, dar masurile de prevenire sunt si mai bune.

Aceste masuri ofera o plasa de siguranta pentru a preveni orice caz particular in care este implicat un oficial, pentru a preveni coruptia inainte ca aceasta sa se raspandeasca. Nu se va putea stopa in totalitate fenomenul coruptiei, dar se pot limita foarte mult oportunitatile pentru aparitia ei, daca sunt luate masurile necesare.

Noi asta dorim sa obtinem, ca aceste masuri preventive sa fie aplicate, indiferent de locul pe care o tara il ocupa in raport cu indicii de perceptie.

Asa cum sunt sigura ca stiti deja, pentru ca nu ma indoiesc ca aveti o imagine clara asupra dezbaterilor din spatiul public din tarile membre, autoritatile romane insista pe ideea ca recomandarile GRECO sunt optionale, nu obligatorii. Argumentul este ca, luand rapoartele din trecut ale GRECO, par a fi si alte tari care nu au implementat recomandarile, chiar si din democratiile vechi. Este acesta un argument valid? Sunt aceste recomandari la discretia statelor?

In primul rand, vreau sa amintesc, chiar daca nu stiu citatul exact, ceea ce a spus insasi doamna ministru al Justitiei din Romania, si sunt cu totul de acord cu ea, nici eu nu puteam sa spun mai bine: atunci cand esti membru al unui club, esti obligat sa respecti regulile acestuia.

Asadar, primul raspuns este ca regulile pe care le avem nu sunt reguli inventate la un moment dat de vreun functionar si atat. In al doilea rand, pentru a fi mai riguros din punct de vedere juridic, regulile si procedurile noastre sunt foarte limpezi si ele spun ca statele membre sunt obligate sa implementeze recomandarile si asta, subliniez, in intervalul de timp care este indicat.

Se poate argumenta ca o regula fara mecanism de coercitie nu va fi respectata. Ce poate face concret GRECO pentru ca o tara sa asculte recomandarile? Sunt sanctiuni?

Noi suntem un organism interguvernamental si trebuie ca oamenii sa inteleaga ce putem face si ce nu putem. Misiunea noastra nu este sa aplicam sanctiuni, ci sa subliniem ce probleme au aparut, sa sugeram solutii, iar tarile ar trebui sa implementeze aceste recomandari nu pentru ca spunem noi, ci pentru ca asta este calea buna pentru ele.

Acestea fiind spuse, noi putem creste presiunea prin emiterea rapoartelor de conformitate, facand asta regulat, ani la rand, si putem ajunge pana la emiterea unei declaratii de neconformitate, lucru care pana acum s-a intamplat doar in cazul Belarusului. Asta inseamna ca tara in ansamblu nu este conforma cu standardele anticoruptie.

Impactul negativ asupra tarii nu este deloc de neglijat: reputatia tarii este afectata, efectele negative se vad imediat in economie, iar societatea resimte toate acestea, in final.

In cazul Romaniei, nu suntem inca acolo, inca suntem departe, iar eu sunt optimist, gandindu-ma la ceea ce ministrul Justitiei a spus, ca va lua in seama recomandarile si ca le va trata cu seriozitate.

Nu ma indoiesc ca asa trebuie sa faca si astept sa ne ofere informatii cu privire la pasii pe care ii va urma pentru a implementa recomandarile.

Recurgerea la sanctiuni mi se pare, in acest caz, nu numai prematura, dar cred ca nu ar produce efectele dorite, pe care noi cu totii le dorim. In cele din urma, ceea ce vrem, pentru beneficiul poporului roman, este ca reformele si schimbarile necesare sa se intample.

Sa luam un caz concret: raportul de evaluare Ad Hoc are un ton imperativ. GRECO insista acolo ca Sectia de Investigatie a Infractiunilor din Justitie sa fie desfiintata. Raspunsul de la Bucuresti a venit insa imediat si pe un ton hotarat: nu va fi desfiintata. Cum iesim din aceasta situatie?

Nu trebuie inteles ca aici ar fi vorba de faptul ca noi spunem una, iar autoritatile locale altceva. Noi avem un dialog, explicam de ce credem ca situatia existenta nu duce la rezultate bune.

In acelasi timp, incercam sa intelegem de la autoritati ce vor ele sa obtina si putem oricand sugera solutii alternative, care sa fie conforme cu standardele. Noi ne mentinem pozitia, iar aceasta este una foarte clara: aceasta sectie trebuie sa fie desfiintata.

GRECO a exprimat deja asta foarte limpede, nu se poate spune mai clar de atat. Recomandarea exista, iar noi vom monitoriza implementarea ei.

Un loc comun in discursul politicienilor romani este sa spuna ca GRECO a fost dezinformat si ca rapoartele, ca atare, vehiculeaza informatii false. Cum adunati informatiile? Credeti ca ati putut fi dezinformati in vreun fel?

Departe de mine gandul de a sustine ca atat Consiliul Europei, la modul general, dar si GRECO in special, ar fi perfecte. Greseli pot aparea, dar nimeni nu ne-a aratat pana acum vreo greseala in vreunul din rapoartele noastre. Putem avea dezacorduri, putem argumenta de ce credem, de pilda, ca acea sectie nu e o idee buna, putem fi si contrazisi, dar asta nu inseamna ca am facut o greseala.

In acel caz este vorba de o alegere a unei anumite politici, iar noi nu credem ca este o politica buna. Procesul nostru de evaluare a fost testat continuu in ultimii 20 de ani si este acelasi pentru toate statele membre, indiferent ca este o evaluare regulata sau una Ad-Hoc: avem intalniri atat cu autoritatile, cat si cu actori neoficiali din fiecare tara, luam in final o decizie si avem apoi o discutie ampla in GRECO care implica toate tarile membre, deci nu doar un grup restrans de secretari ai GRECO.

Sunt acolo 49 de persoane care participa, iar a spune ca toti fac aceeasi greseala, asta este posibil doar teoretic, insa nu se intampla niciodata.

Indiferent de acuzele de dezinformare, ceea ce exista este punctul de vedere al GRECO, iar autoritatile sunt incurajate sa implementeze recomandarile. Inca o data spun ca sunt optimist ca noul ministru al Justitiei va face acest lucru.

Nu ati mentionat si ce a spus prim-ministrul roman pe acest subiect.

Interlocutorul meu este seful delegatiei, care tine de Ministerul Justitiei. Daca prim-ministrul doreste sa discute pe tema recomandarilor, noi suntem foarte fericiti sa facem asta. Eu nu ma ocup cu a da replici la toate comentariile. Eu ma marginesc sa spun ca noi ne dorim ca recomandarile sa fie implementate. Atat de simplu.

Raportul GRECO aminteste atat de protestele din Romania, pro justitie, cat si de referendumul tot pe teme de justitie, care priveste interzicerea amnistiei pentru fapte de coruptie si interdictia ca Guvernul sa legifereze in Justitie prin ordonate de urgenta. E important felul in care reactioneaza societatea? In fond, chestiunile din justitie pot fi tehnice si nu toata lumea are background pentru a le intelege.

Discutiile GRECO sunt tehnice, fara indoiala, insa eu cred ca orice persoana, din orice tara, are o intelegere suficient de buna despre ce inseamna justitia si, in linii mari, despre cum opereaza sistemul judiciar.

Bineinteles, nu toata lumea stie toate amanuntele, nici eu nu pot recita pe de rost toate articolele din Codurile Penale din Romania, dar nu despre asta este vorba.

Important este ca populatia Romaniei pare sa inteleaga foarte bine care sunt consecintele anumitor politici din sistemul judiciar, iar tot ce pot eu sa le transmit romanilor este ca munca pe care o facem noi are ca scop nu impunerea unor reguli de catre Consiliul Europei, ci, in ultima instanta, binele general al oamenilor.

Considerati ca sprijinul societatii pentru Justitie este important?

Cred ca este foarte important ca societatea sa sprijine Justitia. In raportul general pe care l-am facut, noi spunem ca am remarcat, in mai multe tari, un interes crescand in societate pentru lupta anticoruptie. Peste tot in Europa, nu numai in Romania, rabdarea pe care oamenii o au fata de comportamente de coruptie scade considerabil. Si ei au absoluta dreptate.

Serviciul public trebuie sa fie indreptat spre interesul publicului. Iar oamenii reactioneaza atunci cand vad coruptie in sectorul public. Se vede asta peste tot in Europa.

In ultimii ani, cateva tari au dat constant dureri de cap GRECO: Polonia, Ungaria, Romania. Este o coincidenta ca sunt tari ex-comuniste?

Este o coincidenta in masura in care putem adauga alte tari la lista - Grecia si Slovenia. Noi vom interveni peste tot unde vedem ca o tara ia initiative legislative sau face schimbari institutionale care, din punctul nostru de vedere, nu sunt in linie cu standardele anticoruptie ale Consiliului Europei.

Oriunde in cele 49 de state membru se va intampla ceva in directia gresita, noi vom sesiza si vom face propuneri in numele GRECO.

Care este cea mai mare vulnerabilitate a Romaniei, in viziunea GRECO?

Neimplementarea recomandarilor, care trebuie sa nu mai continue, ci, dimpotriva, Romania sa se indrepte in directia corecta. Daca Romania va face asta, multe din problemele care exista in acest moment in tara se vor rezolva. Incurajez tratarea cu atentie a tuturor recomandarilor, asa cum ministrul Justitiei a promis, si aplicarea lor in detaliu.

Care este termenul pana la care asteptati?

Iunie 2020, iar pana atunci asteptam ca autoritatile sa ne informeze cu privire la progresul implementarii.

Este Romania, din acest punct de vedere, copilul problema al Europei?

Eu nu pot aplica etichete de genul acesta tarilor. Este important de stiut ca orice tara este vulnerabila la coruptie si fiecare tara are propriile sale probleme in acest sens. Nu pot fi facute comparatii absolute intre tari. Problemele care apar in Romania sunt si foarte specifice Romaniei. Probleme de natura tehnica, trebuie sa precizez.

In Polonia, de asemenea, sunt cu totul alte probleme. Sau in Danemarca, sau in Franta, sau Germania. Toate tarile pe care le-am enumerat sunt in proceduri de neconformitate.

Asadar si tarile cu democratie veche.

Cu mentiunea ca problemele care necesita atentie in Franta, Germania sau Italia sunt foarte specifice fiecarei din aceste tari. La fel este si cu Romania. Problemele sunt diferite si contextul este diferit. Nu se pot face comparatii.

Puteti sa ne spuneti de ce coruptia este un asa mare pericol la adresa statului de drept? Dintre toate conceptele uzuale: stat de drept, democratie, anticoruptie, problema coruptiei a devenit un soi de flatus vocis. Un concept mai degraba teoretic.

Coruptia nu este deloc ceva teoretic, este chiar foarte concreta. Si este foarte bine definita in tratatele noastre, este bine declinata in categorii criminale, precum mita - activa sau pasiva, trafic de influenta, coruptia in sectorul privat.

Stim foarte bine ce este coruptia si toate tarile o stiu la fel de bine. In cadrul GRECO nu privim numai aspectul criminal al coruptiei, ci ne preocupa si standardele de integritate, adica prevenirea coruptiei.

Mita este deseori tratata doar ca efect, ca infractiune, dar eu cred ca trebuie sa ne ocupam si de preventie.

Revenind la prima parte a intrebarii: da, coruptia este o amenintare la adresa statului de drept, nu incape indoiala. Cand, spre exemplu, ai coruptie in sistemul judiciar, nu spun acum ca este cazul concret in vreo tara, este incalcat direct articolul 6 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului, care statueaza dreptul la un proces echitabil, in fata unui tribunal impartial. Asadar, coruptia afecteaza nu doar statul de drept, ci chiar drepturile fundamentale.

Colegi de-ai dumneavoastra, jurnalisti din alte tari, care au denuntat faptele de coruptie, au avut de suferit, unii chiar pierzandu-si viata. Coruptia ucide. In cel mai concret, deloc teoretic, mod cu putinta.

Recomandarile noastre nu sunt doar un simplu exercitiu intelectual, ca si cum nu am avea nimic altceva mai bun de facut decat sa impunem Romaniei, de exemplu, sa faca anumite lucruri. Scopul final este apararea statului de drept, atat in Romania, cat si in toate celelalte state membre.

Citeste si:
Ministrul Sănătății, despre măsurile anti-Covid luate de Revelion: "Nu vor fi stupide"
Ministrul Sănătății, despre măsurile anti-Covid luate de Revelion: "Nu vor fi stupide"
Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, a declarat duminică, 5 decembrie 2021, că măsurile anti-Covid care vor fi luate pentru perioada sărbătorilor de iarnă vor fi anunțate în perioada...
Liviu Dragnea și Irina Tănase s-au despărțit. Motivul pentru care fostul lider al PSD a plecat de acasă
Liviu Dragnea și Irina Tănase s-au despărțit. Motivul pentru care fostul lider al PSD a plecat de acasă
Povestea de dragoste între Liviu Dragnea (59 de ani) și Irina Tănase (28 de ani) pare să se fi încheiat. Dacă în urmă cu mai puțin de două luni fostul lider al PSD vorbea despre...