Marea coruptie este noul comunism. In Romania avem o coruptie de tip rusesc, nu occidental Interviu

Luni, 01 Aprilie 2019, ora 19:06
33383 citiri
Marea coruptie este noul comunism. In Romania avem o coruptie de tip rusesc, nu occidental Interviu

"Marea coruptie este noul comunism", aceasta este una dintre cele mai noi si mai interesante teorii lansate de expertii americani si subiectul ne intereseaza in mod deosebit, spune Iulian Fota, Romania avand o coruptie de tip rusesc, nu occidental, adica o coruptie in care putini fura mult, isi permit sa confiste partide si sa le foloseasca in propriul interes, cu efecte devastatoare pentru societate.

"Coruptia e una dintre armele cu care Rusia vrea sa distruga Occidentul. Daca poti corupe, poti controla" a avertizat recent, la Bucuresti, analistul american Brian Whitmore, intr-o conferinta in care a vorbit despre "sistema" ruseasca si reteaua extinsa de "lideri nationali corupti" cu care incearca sa distruga fundamentele occidentale.

"Coruptia este noul comunism" spune si profesorul american Michael Mandelbaum, intr-un articol exceptional in care subliniaza, printre altele, ca locul ideologiei a fost luat de "furtul la scara mare".

Intr-un interviu acordat Ziare.com, fostul consilier prezidential pe probleme de securitate nationala Iulian Fota dezvolta aceasta teorie, subliniind ca, la fel ca si in Rusia sau in Republica Moldova, in Romania coruptii bogati "tin sub control societatea, o influenteaza, o conduc fara sa dea socoteala".

Explicati-ne mai intai in ce sens "coruptia este noul comunism"?

Profesorul american Michael Mandelbaum este cel care dezvolta aceasta teorie, foarte interesanta si care merita discutata. In contextul preocuparilor mai largi ale expertilor americani cu privire la fenomenul restrangerii democratice si raspandirii conducerilor autoritare, Mandelbaum analizeaza politic "marea coruptie" si rolul sau intern si international.

La fel ca si comunismul, marea coruptie este atat un instrument de consolidare a dominatiei interne, cat si unul de promovare a influentei externe.

Fara a avea culoare ideologica, coruptia se dezvolta intr-o maniera similara si are aceleasi efecte negative, devastatoare, ca si el. Marea coruptie are inclusiv relevanta geopolitica, putand avea un impact negativ asupra stabilitatii regionale, putand provoca inclusiv razboaie.

Si nu este exclus ca prin acest articol Michael Mandelbaum sa formuleze o noua teorie, aceea a relevantei geopolitice a notiunii de "mare coruptie".

De ce vorbim despre "marea coruptie" si nu despre coruptie in general?

Prof. Mandelbaum introduce aceasta distinctie importanta. El vorbeste de "marea coruptie", pe care o defineste drept folosirea ilegala a puterii statului de catre cei care o detin, transferand masiv, in interes personal, resursele tarii, pentru a se imbogati rapid. Ulterior, aceasta bogatie este transformata in baza de putere, astfel incat prin aceasta bogatie pe care o acumulezi prin marea coruptie tu, cel aflat in varful statului, impreuna cu grupul tau de apropiati, transformi o democratie intr-o cleptocratie (tip de guvernare in care membrii sai cauta, in primul rand, sa obtina avantaje personale - materiale, sociale, politice etc. -, pe seama celor in numele carora guverneaza - n.red.).

Si pentru a te proteja pe tine si pe cei din jurul tau esti obligat sa controlezi din ce in ce mai strans, mai autoritar, politica unei tari, inclusiv pe cea externa.

Care sunt "efectele devastatoare" ale marii coruptii despre care vorbiti, astfel incat sa o putem compara cu comunismul?

In primul rand, pe termen mediu si lung, la fel ca si comunismul, marea coruptia duce la faliment economic, impiedicand dezvoltarea naturala, sanatoasa, functionala a unei economii si a unei tari.

In al doilea rand, pe masura ce nivelul de trai se deterioreaza si problemele se agraveaza, e nevoie de o conducere din ce in ce mai autoritara, astfel incat nemultumirile si frustrarile oamenilor sa fie pastrate sub control, pentru ca ele sa nu se transforme intr-o contestare a regimului politic.

Iar pe linia aceasta de gandire putem completa articolul domnului Mandelabuam cu propria noastra experienta din comunism. Regimul lui Ceausescu, pentru a-si prezerva puterea, folosea in exces doua instrumente esentiale: minciuna cea mare (propaganda) si violenta.

Sa ne aducem aminte de revolta de la Brasov din 1987. Cand minciuna nu a mai tinut, regimul ceausist a batut oamenii, Securitatea a arestat muncitorii etc. La fel ca in comunism, un regim bazat pe mare-coruptie are nevoie de marea minciuna, cu care sa ne manipuleze, si complementar de violenta.

Iar, in al treilea rand, un astfel de comportament abuziv poate radia negativ si in regiune, putand deveni in egala masura o sursa de conflict regional sau international. Un regim bazat pe mare coruptie deja esuat in autoritarism si faliment economic va fi foarte tentat sa apeleze la nationalism, pentru a se putea in continuare legitima. Iar de la nationalism la fascism si razboaie civile sau regionale este doar un pas. Am uitat de Milosevici sau de Saddam Hussein?

In felul acesta marea coruptie capata si relevanta geopolitica si aici cred ca nu strica sa-l si citam pe Michael Mandelbaum: "So grand corruption lies at the heart of the greatest challenge to global peace and stability today. It follows that fighting such corruption is a way of making the world a more peaceful place."

Eu cred ca Michael Mandelbaum are perfecta dreptate: Precum comunismul si marea coruptie poate genera regimuri autoritare, nationaliste. De altfel, profesorul american nu se sfieste sa dea ca exemplu Rusia, China si Iran.

Este aceasta dezbatere academica americana relevanta pentru o tara ca Romania?

Da. Din doua motive. Avem propria noastra lupta cu marea coruptie, mostenire a regimului comunist. Si nu ne poate fi indiferent ce se gandeste in Occident, mai ales daca aceasta teorie va fi integrata in marea strategie de contracarare a influentei tarilor autoritare, in special China si Rusia.

Sa ne reamintim ca inca de la formarea statului roman modern a trebuit sa gasim solutii de lupta impotriva coruptiei, mai ales tinand cont de mostenirea bizatino-otomana. Stie orice roman ca de la otomani ne-au ramas cuvinte precum bacsis sau ciubuc. (...) Coruptie am avut si inainte de regimul comunist, dar era una care nu punea in pericol nici optiunea de civilizatie si nici nu genera conflicte internationale. Regatul Romania nu risca renuntarea la democratie si la legatura cu Europa doar pentru a se pastra la guvernare cei corupti.

Este si acesta un motiv pentru care eu spun ca astazi avem in Romania o coruptie de tip rusesc si nu una de tip occidental. Si dupa ortodoxie asta este a doua mare asemanare cu societatea ruseasca. Impartasim acelasi tip de mare coruptie, de provenienta comunista.

Care e diferenta intre coruptia de tip rusesc si cea de tip occidental?

Coruptia de tip rusesc este acea coruptie in care putini fura mult. Si daca ne uitam in Romania, vedem ca, la fel ca si in Rusia, sunt putini care fura mult. Si furand mult, oamenii astia au atata bogatie la dispozitie incat pot sa isi faca televiziuni si sa confiste partide politice, fie prin intermediul televiziunilor, fie finantandu-le direct si punandu-le la centura, ca pe un breloc. Sa nu uitam ca, dupa Rusia, Romania a fost (poate mai este) a doua cea mai oligarhizata tara din Europa Centrala si de Est. Si astfel de situatii avem si in Ucraina, si in Republica Molodva. Ce este PDM daca nu un breloc la centura lui Vlad Plahotniuc?

Avand bogatie, au putere si evolutiile politicii si economiei in tara respectiva nu se mai fac pe criterii obiective si de interes public, larg, general, ci se fac plecand de la interesul acestei stranse elite, de la interesul regimului care prin aceasta elita controleaza bogatia unei tari.

In Occident, in schimb, sunt multi care fura putin. Isi fac o casa, o masina, o vacanta exotica, dar nu obtin prin mare coruptie acea bogatie exagerata care sa le dea posibilitatea sa faca pasul spre oligarhie si sa controleze bunul mers al societatii.

Iar cei care spun ca exista coruptie si in Germania sau in SUA au partial dreptate. Dar in SUA sau Germania nu ai mare coruptie, coruptul german sau american nu e capabil sa influenteze singur, de capul lui, evolutia unei societati, nu impune agenda publica, nu influenteaza activitatea unui guvern, pentru ca nu are instrumentele necesare, e doar unul dintre cei multi.

El are niste avantaje de ordin material, dar nu poate influenta calitatea actului de justitie, de exemplu, pe cand in tari precum Rusia, Romania, Moldova, Serbia, Ucraina, unde coruptii sunt putini, dar fura mult (vorbim despre sume imense pe care le au la dispozitie!), cei superbogati tin sub control societatea, o influenteaza, o conduc fara sa dea socoteala.

Revin si aduc in atentie cazul Plahotniuc, care este un caz scoala. Un om, doar un singur om, cu o avere enorma, controleaza destinul unei tari intregi. Avem vreo astfel de situatie in Occident si nu sunt eu constient de ea? Sper sa nu-mi fie dat de exemplu domnul Soros.

De cand a inceput functionarea acestui sistem bazat pe marea coruptie? A venit in continuarea comunismului sau a aparut mai recent?

Va spun ce cred eu. Este clar ca sistemul comunist a fost in ultimii ani de metastaza puternic erodat, fiind falimentar economic. Cu cat situatia economica generala a fost mai proasta, cu atat nivelul de coruptie a fost mai ridicat dupa prabusirea comunismului.

Stim toti ca exista o piata neagra, ca nomenclatura, profitorii regimului comunist, prin coruptie obtineau tot felul de avantaje, ei aveau acces la resurse la care noi ceilalti nu aveam (de la informatii pana la bunuri de larg consum).

In momentul in care comunismul s-a prabusit si controlul exercitat de institutiile de aplicare a legii s-a diluat foarte mult, institutiile fiind decredibilizate, coruptia a luat amploare. Pe fondul acela de gri, de incertitudini, cand Romania era o tara fara reguli, cand se petrecea o completa reasezare a societatii, de la economic pana la politic, foarte multa lume a profitat de oportunitatile oferite.

Si stim bine ca aceea a fost o perioada cand in Romania s-au dezvoltat afaceri ilegale, s-au facut privatizari frauduloase, au aparut tot felul de mafii nationale sau internationale etc. Asa cred eu ca am facut pasul de la coruptie la marea coruptie.

Care sunt solutiile, ce putem face? Constatam inrautatirea situatiei din Romania, de la an la an.

Un lucru foarte interesant pe care trebuie sa il discutam (si asa ajungem la solutii) este faptul ca cercurile intelectuale din Occident teoretizeaza aceasta problema, o discuta si o popularizeaza, punand presiune pe guvernele lor sa abordeze problema transant. Asta arata miza extrem de mare din spate.

Asa putem intelege inclusiv de ce coruptia ajunge sa fie considerata o problema de securitate internationala, adica posibil izvor de conflict, regional sau chiar mai amplu: Pentru ca este foarte clar ca tarile foarte corupte si unde situatia economica se degradeaza ajung in timp sa aiba un comportament nationalist, ca sa-si compenseze minusul de legitimitate si, bineinteles, disfunctionalitatile economice.

Nu este o intamplare ceea ce vedem nici in Rusia, nici in Iran.

Plusul de nationalism este folosit ca sa compenseze toate acele disfunctionalitati pe care tarile respective le acumuleaza, din cauza faptului ca logica principala acolo suna cam asa: "Politica este cea mai rapida si sigura cale de imbogatire, iar protejarea statutului tau, adica controlul asupra politicii (in nici un caz nu mai facem alegeri sau, daca facem, tot timpul sa le castigam numai noi), este esentiala, pentru a nu risca sa fim adusi in postura de a da socoteala pentru faptele noastre".

Ce putem face ca sa nu ajungem pana acolo? Eu spun ca anul acesta este un an hotarator si trebuie sa intelegem ce trebuie sa facem in 2019 ca sa nu riscam sa alunecam si noi in capcana in care Rusia e prinsa si din care incearca sa iasa de vreo suta de ani.

Cercul vicios este urmatorul: pe masura ce se liberalizeaza economia si tara e din ce in ce mai bogata, oamenii devin din ce in ce mai independenti (in gandire, ca statut social, ca avere) si sunt mai dispusi sa se lupte cu statul ca sa isi apere drepturile. Liberalizarea economica duce si la liberalizare politica - alegeri, perindarea pe la putere a mai multor partide, a mai multor figuri - ceea ce e de neconceput intr-o tara ca Rusia.

Si atunci, de fiecare data Rusia isi sacrifica liberalizarea economica (deci cade din nou in saracie, saracie care a distrus inclusiv URSS), pentru a prezerva monopolul pe putere al unei singure elite conducatoare, care de obicei are in varf un "tar".

Noi, datorita NATO si UE, intr-o prima faza am evitat acest pericol. Din momentul in care Romania s-a deschis in 1997 spre lume, prin victoria CDR, pana in ziua de azi nu s-a mai confruntat cu aceasta "dilema".

Acum avem un partid care e la guvernare de foarte multi ani (PSD guverneaza de 7 ani!), iar din ce vedem in presa, calitatea guvernarii e execrabila si putem vedea sau banui ca sunt si tot felul de afaceri necurate in spate.

Acest partid are tot interesul ca aceasta cramponare de putere sa fie protejata, perpetuata, pentru ca altfel ar insemna o confruntare cu "nota de plata". Nici macar in 1996 disponibilitatea PSD de a pleca de la putere nu a fost atat de mica.

Spre meritul lor, Ion Iliescu si Adrian Nastase au acceptat infrangerea electorala si au predat puterea CDR. Nu in cei mai buni termeni, dar au facut-o.

Asta e miza pe care noi o avem in Romania in acest an: sa salvam calitatea democratiei si corectitudinea alegerilor. Uitati-va ca deja sunt zvonuri legate de lipsa de disponibilitate a introducerii de supraveghere video a votului pentru alegeri si referendum.

Si, evident, este foarte important sa iesim la vot. Ca sa nu ramana 2019 ultimul an cu alegeri libere.

Nu exista alta solutie miraculoasa, Doar iesind la vot putem schimba ceva. Si unii intreaba "Chiar asa, doar schimbare de dragul schimbarii?". Da! In momentul asta trebuie schimbare de dragul schimbarii. Pentru ca, daca nu pastram liberalizarea politica, adica democratie si perindarea altora pe la putere, riscam sa omoram si liberalizarea economica.

O ultima intrebare, pentru ca vorbeati despre contaminarea regiunii sub influenta Rusiei: Puteti sa ne explicati cum a coborat Romania sub Bulgaria, de exemplu in rapoartele MCV pe Justitie? Dar nu numai, la ei ministrul Justitiei si-a dat recent demisia de onoare, dupa ce a fost implicat intr-un scandal cu afaceri imobiliare, la noi nici nu se pune problema de asa ceva. Cum au trecut bulgarii in fata noastra?

Pentru ca noi suntem obisnuiti sa ne uitam numai la coruptie, dar Romania are si o a doua mare problema, care e cel putin la fel de grava: DEPROFESIONALIZAREA. Aici includ si lipsa tot mai grava de educatie a elitei conducatoare. Onoarea a fost intotdeauna o chestiune de buna educatie.

Eu cred ca Bulgaria, ca sa nu mai vorbim de Ungaria, spre deosebire de Romania nu se confrunta atat de acut cu deprofesionalizarea administratiei publice, centrale si locale, si a politicii in general.

Sa stiti ca m-am uitat cu atentie inclusiv la activitatea desfasurata de think-tank-urile bulgaresti. Am vazut niste rapoarte de o calitate exceptionala produse de curand de un think-tank din Bulgaria despre (culmea!) consecintele influentei rusesti in Bulgaria, in Balcani, pe vector economic, politic etc, lucruri la care noi nici nu visam.

Niciun think-tank din Romania, atatea cate avem, nu este capabil sa produca analize de calitatea celor realizate de Centrul pentru Studiul Democratiei de la Sofia.

Poate gresesc eu, dar imi pare ca bulgarii sunt pur si simplu mai seriosi, mai profesionisti decat noi. Uitati-va si la oferta lor internationala, de la Ivan Krastev pana la candidaturile lor pentru sefia catorva organizatii internationale. Ce roman publica constant in marile ziare ale lumii si este constant citit asa cum este Krastev?

Citeste si:
Klaus Iohannis, prima conferință de presă din 2022. Acesta se va întâlni cu jurnaliștii de la ora 18.00
Klaus Iohannis, prima conferință de presă din 2022. Acesta se va întâlni cu jurnaliștii de la ora 18.00
Preşedintele Klaus Iohannis susţine marți, 5 iulie, o conferință de presă începând cu ora 18.00, la Palatul Cotroceni, conform unui comunicat al Administrației Prezidențială. Aceasta...
Bani pentru partid din măsluirea jocurilor de noroc. Dezvăluirile fostului președinte ONJN, schimbat după 5 zile de la numire
Bani pentru partid din măsluirea jocurilor de noroc. Dezvăluirile fostului președinte ONJN, schimbat după 5 zile de la numire
Tudor Simota, fost președinte al Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc (ONJN), schimbat după doar cinci zile de activitate, a dezvăluit că funcția din care a fost înlocuit era promisă...