Riscuri de coruptie in noul Cod Fiscal

Autor: Codru Vrabie - activist, trainer, consultant
Marti, 08 Septembrie 2015, ora 14:01
5626 citiri

Parlamentul a reusit performanta de-a trece proiectul de lege al noului Cod Fiscal prin malaxorul legislativ al ambelor Camere in doar 3 zile, de marti pana joi, 1-3 septembrie 2015.

Din cate stiu eu, precedentul record era detinut tot de un proiect trimis la reexaminare, privind Agentia Nationala de Integritate: 8 zile, de luni pana marti, 16-24 august 2010. Niciunul n-a iesit cu adevarat bine, pentru ca "graba strica treaba", dupa cum stim din proverbul lasat noua de stramosi. Sa analizam un pic relatia dintre Codul Fiscal si lupta impotriva coruptiei, ca putem afla lucruri si mai interesante decat recordurile inutile ale Parlamentului:

La prima vedere, in conditiile in care Fiscul nu este foarte eficient, fiind prea putin reformat, cea mai mare povara sta pe umerii ANAF. Inca nu am vazut studii cu privire la efectele cotei diferentiate de TVA, insa acolo exista un risc ridicat de coruptie. Nu-i nevoie sa fii economist sau finantist (eu nu-s nici, nici), ca sa-ti dai seama ca se poate da spaga pentru a nu inregistra corect in evidentele contabile ce se vinde, iar riscul e cu atat mai mare cu cat lista marfurilor si serviciilor cu TVA diferentiat e mai lunga.

Din diferenta de 11 puncte procentuale (de la 20% TVA general, la 9% TVA specific pentru anumite alimente), vanzatorul isi poate permite sa plateasca spaga cuvenita si sa pastreze si oarece profit la negru. Ceva mai usor de descoperit din partea Fiscului, dar tot cu risc de coruptie, va fi problema legata de diferentierea impozitului de 5% pe dividende, fata de impozitul general de 16% pentru celelalte categorii de venituri.

Tot in categoria riscului ridicat de coruptie se plaseaza si inovatia privind majorarea pana la 500% a impozitelor pe cladirile si terenurile neingrijite, pentru ca diferenta de 400 de puncte procentuale e suficient de acoperitoare pentru spaga/parandarat si profit, adica toata lumea ar putea fi fericita (daca DNA ar sta in banca sa).

Prevederea in sine este absurda, pentru ca impozitarea ar trebui sa fie egala pentru lucruri egale; eventual sa fie corelata crescator cu valoarea.

Exista, evident, posibilitatea introducerii unor scutiri si deduceri, menite sa incurajeze anumite domenii, insa inaspririle nu se pot justifica, pentru ca impozitarea nu poate fi utilizata ca un instrument sanctionator.

Asadar, sa nu ne miram cand CCR va constata ca este neconstitutionala aceasta prevedere "inovativa", ci sa ne bucuram ca macar unul dintre riscurile de coruptie din noul Cod Fiscal poate fi eliminat din fasa.

La o privire mai atenta, insa, legatura dintre anticoruptie si Codul Fiscal trece prin reforma administratiei publice si are legatura directa cu constituirea bugetelor locale, mai exact cu veniturile din impozitarea celor mai mici agenti economici-persoanele fizice autorizate, intreprinderile individuale, micro-intreprinderile (poate chiar si intreprinderile sociale ori cele de insertie sociala).

Asa cum e gandit acum, Codul Fiscal pune problema in sensul egalitatii formelor de impozitare (cu exceptii cum sunt cele notate mai sus), intarind tendintele constatate la nivel european. Efectul care ne intereseaza in Romania este ca statul sprijina, de fapt, marii angajatori, sufoca micro-intreprinzatorii si-i impinge catre statutul de angajat la marile companii. Asta nu e bine deloc pentru cele 2.200-2.700 de localitati care nu au capacitatea de-a atrage vreodata un mare angajator la ele-n sat.

Lantul de cauzalitate pleaca de la o constatare simpla: comunele mici pot castiga venituri mai sigure/stabile din defalcarile de TVA, provenite de la micro-intreprinzatorii care taie factura, decat din impozitul pe salariu, provenit de la lucratorii unui (ipotetic) mare angajator care-i tine (legal) pe salariul minim. Astfel, Codul Fiscal accentueaza riscul de coruptie numit clientelism politic - dependenta primarilor de comune mici fata de baronii politici si administrativi (de la judet sau de la centru).

Neavand suficienti bani din venituri proprii la bugetele locale, primarii localitatilor mici se vor caciuli si ploconi cu tot felul de tentatii (caltabosi, tuica, stim suficiente povesti) in fata mai-marilor zilei.

Eu nu am convingerea ca, in fata anului electoral 2016, ministrii si presedintii de consilii judetene se vor putea abtine in fata atator tentatii. De fapt, cei mai expusi vor fi consilierii si secretarii care nu se vor putea abtine de la micul trafic de influenta.

Asadar, e posibil ca, prin noul Cod Fiscal, clasa politica sa-si fi introdus o tentatie suplimentara la coruptie, cauzata de lipsa unei gandiri sistemice cu privire la nevoile reale ale societatii. Am vazut deja ca primarii oraselor mari nu se pot abtine, asa ca as fi rautacios daca as spune sa ne pregatim floricele de porumb pentru a vedea capturile DNA din 2016.

Dar, in atatea luni de dezbatere politica, nici PSD-UNPR-ALDE, nici PNL sau UDMR ori PND, PMP si alte partide care mai rezida in Parlament, nici Presedintia, nici Banca Nationala, nici Consiliul Fiscal, nici vreun alt comentator economico-fiscalo-financiar nu a discutat serios despre impozitarea micro-intreprinderilor si eventualele efecte ale acestei masuri.

Prin urmare, eu trag concluzia ca aceasta masura nu a fost deloc studiata sau evaluata, ci a fost o decizie luata pe genunchi, in valtoarea reexaminarii pe repede-inainte.

Totusi, am obligatia sa ma gandesc si la alternativa - in ce conditii ar putea fi asta o masura buna? In cazul in care ne pregatim, cu adevarat, pentru regionalizare si comasarea unitatilor administrativ-teritoriale, atragerea veniturilor bugetare catre centru ar putea creste capacitatea Guvernului de-a convinge primarii de comune mici sa renunte la statutul de demnitar local, in beneficiul cetatenilor si comunitatilor pe care ei le reprezinta si le administreaza.

Dar de ce sa faci asta cu pretul gatuirii micilor intreprinzatori? Nu-nteleg in ruptul capului! Singura explicatie care sta in picioare, suficient de plauzibila, este ca politicienii nostri nu s-au gandit atat de departe...

Codru Vrabie este activist, trainer si consultant in domeniul bunei guvernari, cu preocupari privind reformele anticoruptie in justitie si administratie. Din 1998, Codru a reprezentat mai multe organizatii ale societatii civile, la nivel local, national si international. Licentiat in stiinte politice si drept, masterat in afaceri europene si administratie publica, Codru lucreaza din februarie 2014 cu Asociatia Funky Citizens, alaturi de care promoveaza democratia participativa, responsabila si transparenta.

Autorii care semnează materialele din secțiunea Invitații – Ziare.Com își asumă în totalitate responsabilitatea pentru conținut.



Intrarea în Schengen pune sub lupă corupția din România: “Iar ne-a prins ninsoarea nepregătiți”
Intrarea în Schengen pune sub lupă corupția din România: “Iar ne-a prins ninsoarea nepregătiți”
România intră în spațiul Schengen doar pe cale maritimă și aeriană, la finalul lunii martie 2024. Aderarea va stimula turismul și comerțul și va consolida piața internă. Pe de altă...
„Ne mai gândim”. Nicolae Ciucă s-ar vedea în turul doi la prezidențiale cu Marcel Ciolacu, dacă coaliția nu va avea candidat comun
„Ne mai gândim”. Nicolae Ciucă s-ar vedea în turul doi la prezidențiale cu Marcel Ciolacu, dacă coaliția nu va avea candidat comun
Discuţiile despre candidaţii la alegerile prezidenţiale vor avea loc, între PNL şi PSD, după alegerile din data de 9 iunie, declara liderul liberal Nicolae Ciucă. Ciucă admite că, dacă...
#Cod fiscal coruptie, #Fisc coruptie , #coruptie
Comentarii