Tara Alexandra

Duminica, 28 Iulie 2019, ora 16:21
7198 citiri
Tara Alexandra

Romania are nevoie mai mult decat de simpla trecere in esalonul secund a incompetentilor care au permis cazul Alexandra. Altfel va deveni Tara Alexandra.

"Lumea este reticenta sa dea declaratii. Le este teama oamenilor sa sune la 112 pentru ca se afla cine a sunat si intra peste ei in casa", povesteste, citat de Digi FM, primarul din Dobrosloveni, satul din apropiere de Caracal, de unde a disparut, zilele trecute, adolescenta Alexandra Macesanu, nefericita protagonista a complicatului caz care a inflamat din nou sentimentele romanilor fata de institutiile care ar trebui sa asigure siguranta cetatenilor si increderea in linistea publica.

Nu se intampla doar in judetul Olt, dar descoperirile punctuale din aceste zile sunt un revelator profund al unei simptomatologii nationale. Vorbele primarului din Dobrosloveni scot la lumina un secret al lui Polichinelle: romanilor le este frica de institutiile statului de drept; nu de incalcarea legii se tem, ci de respectarea ei si, mai ales, de cei carora - vai! ce ironie! - li se mai spune "oamenii legii".

De respectarea legii le e frica pentru ca risca de multe ori sa moara (nu neaparat fizic) cu dreptatea in mana. Pentru asta e suficient sa stai civilizat la semafor; vor fi mereu unii care vor trece pe rosu sau care se vor infige sa depaseasca intreaga coloana pe contrasens si sa se bage in fata tuturor. Am dat cel mai banal exemplu.

In ce priveste increderea in institutiile statului, romanii din Romania profunda, din comunitatile in care fiecare cunoaste pe fiecare, stiu cel mai bine ce increngaturi tin laolalta faradelegea cu protectorii legii.

In fiecare feuda a Romaniei, capusele care au paralizat statul tin captive institutiile, inclusiv pe politistii carora nu le e de ajuns leafa de la o zi de salariu la urmatoarea, unora pentru ca o pierd la pacanele, asa ca fac credite la camatari si ajung sclavii infractorilor care decid cine castiga alegerile - local, judetean, national.

In acest sens, judetul Olt, unde se deruleaza in aceste zile un film de groaza care bate scenariile hollywoodiene, nu face deloc exceptie. Dimpotriva, acolo traditiile crimei organizate depasesc limitele celor 30 de ani de democratie, pentru ca acolo a activat, alti 30 de ani mai devreme, croit in jurul dictatorului de la Bucuresti, clanul Ceausestilor. A fost "nobilimea comunista" a republicii socialiste, inconjurata de tot felul de borfasi descurcareti pusi sa faca treburile murdare. Dintre acesti argati s-au tras stapanii post-decembristi ai feudei. Intai au fost promovati public pentru a camufla continuitatea dinastiei. Tot ciugulind rabdatori din desaga celor bogati, au reusit ei insisi sa se chiverniseasca. Aflati in contact direct cu institutiile unei democratii fara anticorpi, au reusit sa o indoape cu virusi. Si, odata ce au inteles oportunitatile ce li se ivesc, si-au infundat seniorii si le-au mostenit mosiile.

In ultimii 20 de ani, copiii Valcov ai unor nomenclaturisti de rit vechi sau de tranzitie au fost suiti in capul bucatelor. Acolo a monopolizat Paul Stanescu jocurile politice. Acolo e patria lui Bercea Mondialu', cel care pre multi prefecti, primari, procurori, fosti prim-ministri si frati de presedinti i-a nasit, intr-un sens sau altul. Totul s-a facut transpartinic. Faptul ca actorii au trecut fara probleme de constiinta de la un partid la altul, de la o ideologie la alta, nu face decat sa accentueze portretul de clan al clasei politice. Al castei politice.

Acestea sunt famigliile pentru care tac in papusoi institutiile statului. Permuta oamenii de la conducerea serviciilor primariei la sefia politiei locale. Trimit comanda la ministere tabele cu cine trebuie instalat in judet la butoanele politiei, procuraturii sau judecatoriei. Fac listele cu candidatii eligibili, cu directorii executivi de agentii nationale, cu secretarii de stat.

Acestia sunt adevaratii sefi ai politiei, adevaratii procurori sefi, adevaratii ministri din umbra. Si decid cine are drept la viata si cine plateste, atunci cand chiar e musai nevoie de un sacrificiu.

Acolo, in Olt, Romania este doar o tara invecinata de la care baronetul local pretinde tribut. Or, daca jurnalistii au reusit sa descopere si sa dea in vileag ce se petrece in astfel de feude de treizeci de ani, e limpede ca serviciul care ar trebui sa protejeze securitatea statului si care nu a facut nimc pentru statul a carui securitate trebuie sa o protejeze este primul pe lista institutiilor aflate in procedura de faliment. Poate pentru ca e suprapopulat cu analfabeti functionali scoliti la academia plagiatelor? Poate pentru ca e bolnav de coruptie? Poate pentru ca e infiltrat de acolitii politicienilor care au devalizat statul? E greu de explicat. SRI, ca si celelalte institutii de forta din Romania, s-au invesmantat intr-o opacitate feroce, de parca ar functiona in Coreea de Nord, nicidecum intr-un sistem politic in care controlul civil asupra potentialelor instrumente represive este conditie fundamentala.

In atari conditii, date fiind si spusele primarului din Dobrosloveni, dar si povestile de groaza despre derularea anchetei in cazul celeilalte fete disparute, relatate chiar de mama acesteia, nu e deloc nepotrivit ca toate personajele care au ratat infiorator cazul de la Caracal sa fie foarte atent verificati. Inclusiv la listele de convorbiri. Si sa se afle daca nu cumva cei care au stat ore in sir langa casa presupusului faptas au vorbit cu el la telefon si au tras de timp in speranta ca probele pot fi sterse, iar lucururile s-ar putea musamaliza, dupa ce trece zarva. Suspiciunea ca potentialul criminal ar fi avut legaturi cu lumea interlopa din zona si contextul granitei blurate dintre lege si faradelege amplifica semnele de intrebare. Dar chiar daca nu ar exista astfel de indoieli, mai este si vorba romanului - mai bine nu se baga, lasa, e in casa romanului, ei se cearta, ei se impaca! A, daca ar fi fost o petrecere galagioasa raportata de vreun vecin, nu ar fi fost nici o problema cu procedurile, cu ora descinderii, cu nevoia instituirii unor protocoale punctuale, de urgenta. Dar, desigur, exista si exceptii: oricate apeluri ai la 112, nu perturbi petrecerea vreunei progenituri de baronas sau interlop, daca tii la uniforma pe care ai acceptat sa o imbraci stiind ce compromisuri trebuie sa faci, chiar daca ai depus un juramant si, teoretic, te-ar putea astepta un tribunal militar. Teoretic.

Au fost destui care s-au intrebat ce cauta Alexandra, la 15 ani, sa faca autostopul, sa urce intr-o masina straina. E intrebarea unor oameni care nu cunosc Romania cu adevarat. Care nu stiu cum e viata intre orasele mici si satele lor satelit. Nu e ca la Voluntari, cu minibuzele lui Pandele care paralizeaza unica strada cu o singura banda pe sens din suprapopulatul cartier de birouri bucurestean Pipera. Acolo nu e nimic. Nici macar vreun Moromete cu caruta. Nu e "Unde mergem noi, domnule?". E "Cu ce mergem noi, domnule?". Sunt copii cu ghiozdanul greu in spate sau mame post-adolescente cu un copilas, uneori doi. Vreme rea, caldura prea mare, te doare sufletul sa-i lasi in drum. La destinatie (nu merg mult, 5-15 kilometri) iti intind, din pumnul lor mic, o hartie mototolita de cinci sau zece lei. Le multumesti si ii refuzi pentru ca tu faceai oricum drumul ala, iar pentru ei alta cale de transport nu este. A avut grija statul si capusele lui sa distruga transportul public.

Nu va intrebati de ce urca adolescentii in masini straine. Copiii din satele Romaniei se nasc cu autostopul in sange. E modul lor de a evada din ghearele sistemului, intr-o tara care i-a programat legati de glie.

De fapt, Alexandra, copila rapita si disparuta la Caracal, suntem toti. Alexandra este Romania. Cea furata si tinuta in captivitate de atatea decenii.

Cristian Stefanescu

Citeste si:
Zi decisivă pentru criminalul Gheorghe Dincă. Procurorii au cerut pedeapsa maximă, de 30 de ani
Zi decisivă pentru criminalul Gheorghe Dincă. Procurorii au cerut pedeapsa maximă, de 30 de ani
Presupusul autor al crimelor de la Caracal, Gheorghe Dincă, ar putea afla vineri, 12 august, prima sentință în dosarul uciderii celor două tinere, Alexandra Măceșanu și Luiza Melencu....
Averea fabuloasă adunată de Diana Șoșoacă, senatoarea recent executată silit de ANAF
Averea fabuloasă adunată de Diana Șoșoacă, senatoarea recent executată silit de ANAF
Senatoarea Diana Șoșoacă a fost recent executată silit de către ANAF pentru neplata datoriilor la stat. Conform ultimei declarații de avere a politicianului, aceasta deține numeroase...