Danilet: Cinstea unui magistrat nu poate fi cumparata - Interviu

In urma cu trei ani, judecatorul Cristi Danilet era cercetat pentru ca indraznea sa vorbeasca despre coruptia in justitie. Anul trecut, 413 judecatori si procurori semnau "Petitia pentru Demnitate si Integritate". Acum ea s-a transformat intr-un proiect concret de eradicare a coruptiei din sistemul judiciar.

Acest proiect urmareste recuperarea integritatii justitiei si recastigarea increderii oamenilor si a fost aprobat de CSM in urma cu cateva zile.

Contactat de Ziare.com, initiatorul lui, judecatorul Cristi Danilet, membru in Consiliul Superior al Magistraturii, ne-a explicat cum se poate autocurata sistemul judiciar de magistratii care il dezonoreaza si ce sanse da acestui proiect lansat in premiera in Romania.

"Un magistrat trebuie sa isi indeplineasca functia in mod corect indiferent de nivelul salariului. Cinstea nu poate fi cumparata", este premisa de la care pleaca judecatorul care in 2007 a fost dat de 44 de judecatori si 33 de grefieri pe mana CSM-ului de atunci pentru "declaratii defaimatoare la adresa justitiei".

2009: Judecatorul Cristi Danilet a scapat de judecata CSM

Cum definiti dumneavoastra "integritatea in justitie"? Dar "increderea in justitie"? La ce nivel sunt ele in acest moment si cum au evoluat in ultimii ani? Care este relatia dintre acestea si notiunea de profesionalism in domeniul in care activati?

"Integritatea" inseamna ceva complet, intact, fara defecte. Cand vorbim de "integritatea in justitie" ne referim la onestitatea personalului, la incoruptibilitate, incepand de la arhivarii care manipuleaza dosare si grefierii care intocmesc acte de procedura, pana la politistii care fac primele cercetari, procurorii care le verifica activitatea, avocatii care acorda sfaturi juridice si judecatorii care dau solutii in cauze.

Toti acestia fac parte din sistemul de justitie si necinstea oricaruia dintre ei afecteaza nu numai solutia corecta intr-un dosar, ci increderea in justitie si capacitatea ei de a face dreptate.

Populatia ajunge in contact cu justitia atunci cand o persoana sau o autoritate ii incalca drepturile (proces civil) sau cand a comis o infractiune (proces penal). Pentru ca sistemul este unul complicat, justitiabilul trebuie sa aiba convingerea ca persoana care ii solutioneaza dosarul este bine pregatita si nu permite sa fie influentata nici de mai-marii zilei, nici de partile adverse din dosar.

Exista o mare diferenta intre increderea populatiei si increderea justitiabilului in justitie.

Atunci cand intrebi o persoana de pe strada ce parere are despre justitie, iti va spune ceea ce tocmai i s-a transmis la TV cu o seara inainte: un judecator a pus in libertate un infractor - prin urmare este o problema si atunci raspunsul va fi unul negativ (procentul actual este in medie 25%, oricum mai mare deact increderea romanilor in parlament si in guvern).

Pe cand, atunci cand sunt chestionati justitiabilii, adica cei care au contact direct cu justitia, procentul este mult mai bun (de exemplu, urca pana la 70-75% in Ardeal), ceea ce arata ca un om bine informat poate aprecia mult mai obiectiv calitatea serviciilor oferite de sectorul de arhica sau de grefa, ori conduita judecatorului in sala, ori asteptarile sale in legatura cu calitatea solutiei.

Pe ce principii se bazeaza strategia de intarire a integritatii in justitie pe care o propuneti si care este principalul scop urmarit? Mergeti pe varianta sporirii pedepselor sau mai mult pe stimularea colegilor cu rezultate foarte bune?

Marea parte a judecatorilor si procurorilor este formata din oameni onesti si bine pregatiti, care trateaza partile cu demnitate si solutioneaza cauzele in termene acceptabile.

Din pacate sunt si exceptii. In ultimii ani a crescut numarul actelor de coruptie comise de judecatori, procurori, avocati, politisti, grefieri, precum si numarul de sanctiuni disciplinare aplicate.

A crescut in acelasi timp si dorinta colegilor corecti ca aceste cazuri care nu ne fac cinste sa nu se rasfranga si asupra imaginii lor.

Ca urmare, la nivelul Consiliului Superior al Magistraturii am gandit o strategie care sa duca in timp la intarirea integritatii in justitie, la eliminarea cazurilor de coruptie, la cresterea calitatii in solutionarea cauzelor si, desigur, la cresterea increderii in justitie. Tactica de abordare a acestui subiect a fost atat de a face eforturi pentru prevenirea coruptiei, cat si demersuri pentru sanctionarea aspra a acesteia.

Cum veti incerca sa implementati aceasta strategie si la ce reactii va asteptati din partea colegilor dumneavoastra? Cum se va ajunge ca o solutie data la Constanta sa fie aceeasi cu cea data la Satu Mare, in cazuri similare?

Strategia cuprinde obiectivele urmarite: cum sa fie facut mai responsabil atat sistemul judiciar, ca intreg, cat si fiecare individ din sistem. Aceste intentii ale CSM sunt insotite de un Plan de actiune ce cuprinde masuri concrete pentru indeplinirea fiecarui obiectiv.

De exemplu, cand vorbim de cresterea transparentei justitiei, avem ca masuri: publicarea tuturor hotararilor judecatoresti pe Internet pentru a putea fi urmarit daca judecatorii respecta o anumita jurisprudenta; elaborarea unui manual de administrare a probelor ca judecatorii si partile sa stie ce metodologii se aplica in fiecare caz in parte ca sa se preintampine amanarile inutile; consultarea regulata a publicului cu privire la parerea sa despre lucrurile care trebuie imbunatatite la fiecare instanta.

La fel, cand vorbim de raspunderea individuala a magistratilor ne referim la reformarea procesului de evaluare regulata a acestora astfel incat deficientele sa fie descoperite din timp si indreptate printr-o pregatire profesionala adecvata si asistenta etica; la publicarea tuturor hotararilor de condamnare pentru coruptie si de sanctionare disciplinara a magistratilor ca publicul sa vada ca situatiile de incorectitudine nu sunt tolerate, iar magistratii sa vada ce tip de conduite nu trebuie sa adopte.

Personal, ma gandesc chiar sa propun majorarea pedepselor legale pentru coruptia comisa de magistrati si eliminarea posibilitatii de a li se aplica pedepse cu suspendare.

Cred ca savarsirea unui act de coruptie catre si de catre un magistrat este un act extrem de grav care trebuie pedepsit foarte aspru. Acesta pentru ca, prin coruperea unui magistrat, va fi afectata solutia dintr-un dosar si astfel un infractor periculos va scapa de raspundere sau un reclamant nu isi va gasi dreptatea.

La fel, magistratii care se dovedesc incorecti, trebuie sa isi piarda drepturile derivate din aceasta calitate - si deja stiti recenta noastra propunere pentru eliminarea pensiei de serviciu a magistratilor condamnati definitiv pentru coruptie.

Strategia a fost deja discutata cu instantele si parchetele si foare multi colegi au fost de acord cu ea, ba au adus si completari.

Ce sanse de reusita dati acestui demers? Se stie ca resursele financiare de care dispune sistemul judiciar sunt reduse si nu se intrevad sperante prea mari in acest sens. Salariile magistratilor nu vor creste prea curand. De ce ar creste gradul de integritate a magistratilor si implicit increderea romanilor in justitie?

Cu siguranta rezultatele nu se vor vedea imediat. Noi am prevazut in document redactarea unor manuale care ne va lua chiar ani.

De exemplu, am constatat ca pentru infractiuni similare sunt date pedepse substantial diferite de la instanta la instanta, sau de la judet la judet. Pentru a remedia acest lucru, credem ca trebuie redactat un Ghid de individualizare a pedepselor care sa puna la dispozitia judecatoriului criteriile dupa care s-au aplicat pedepse in cazuri de acel tip in toata tara, in ultimii ani, pentru a le putea si el folosi.

La fel, pentru imbunatatirea comportamentului magistratilor in diverse situatii, e nevoie de redactarea unui Indrumar de etica judiciara care trebuie discutat cu ei in vederea internalizarii - asta o putem face cam intr-un an.

Imbunatatirea caracterului se poate obtine in timp, dar trebuie sa fim siguri de asta.

Acesta e motivul pentru care vom face cursuri speciale la Institutul National de Magistratura pentru viitorii magistrati si vom introduce criteriile de etica si integritate la absolut fiecare examen sau concurs care se va da in magistratura.

In paralel, se vor imbunatati criteriile de evaluare, pentru ca vrem sa prevenim mai inainte sa sanctionam. Iar cazurile in care magistratii vor comite cu intentie greseli in cursul carierei, vor fi sanctionate, cu siguranta.

E adevarat, initiative precum cea demarata de noi necesita si resurse financiare. Deocamdata, in plina criza, incercam sa ne descurcam cum putem. Vedeti, magistratii nici nu mai vorbesc de marirea salariilor. Ceea ce nu inseamna ca am renuntat la a solicita respectarea hotararilor judecatoresti prin care angajatorii au fost obligati la plata unor sume de bani rezultand din calculul eronat al salariilor, iar asta sustinem pentru orice categorie de bugetari.

Revenind la intrebare: eu nu pun in relatie directa venitul salarial al unui magistrat cu onestitatea acestuia. Un magistrat trebuie sa isi indeplineasca functia in mod corect indiferent de nivelul salariului. Cinstea nu poate fi cumparata.

In acelasi timp si cetateanul trebuie sa stie ca daca incearca coruperea unui magistrat, submineaza el insusi sistemul pe care il critica. Iar astfel de cazuri - mituirea unui magistrat sau politist - trebuie pedepsite la fel de aspru.

Daca vrem starpirea coruptiei, trebuie pedepsiti si cei care dau mita - Interviu Ziare.com

Cum veti proceda pentru a diminua la minimum posibil amestecul politicului in justitie? Unele dintre cele mai mari scandaluri in care au fost implicati magistratii au fost foarte strans legate de politicieni.

Incepand cu anul 2005 justitia romana instrumenteaza dosare cu politicieni, iar unii sunt ingrijorati pentru ca nu mai pot influenta solutiile judecatorilor si procurorilor, asa cum se intampla inainte. Uneori vad, si asta din cazurile relevate de presa, ca se vorbeste de legaturi cel putin neetice intre unii magistrati si politicieni sau oameni de afaceri.

Cum rezolva Catalin Voicu problemele magistratilor si ofiterilor de informatii

Eu cred ca CSM a demonstrat deja ca nu incearca sa blocheze anchetele, ci pana acum a dat incuviintare si pentru arestare, si pentru perchezitionarea unor magistrati, urmand ca procurorii sa continue urmarirea penala pentru a lamuri cazul. Trebuie sa se inteleaga ca magistratii nu beneficiaza de imunitate decat in legatura cu solutiile pronuntate cu buna-credinta in dosarele pe care le solutioneaza. In rest, raspund ca orice alta persoana.

Ce trebuie facut pentru ca Romania sa nu mai piarda atat de multe procese la CEDO ?

In primul rand, sa stiti ca la CEDO se adreseaza foarte multe persoane, insa peste 95% dintre cereri sunt respinse ca inadmisibile. Aceasta pentru ca la Curtea de la Strasbourg nu se rejudeca dosarul din Romania, ci doar se verifica daca in cursul procesului national si ulterior acestuia s-au respectat drepturi consfintite in Conventia Europeana a Drepturilor Omului: solutionarea dosarului in termen rezonabil, acordarea dreptului la avocat, motivarea solutiei, justificarea arestarii, executarea hotararii judecatoresti etc.

Apoi, procesele pe care Romania le-a pierdut pana acum se datoreaza mai multor autoritati. Politiei pentru ca nu a efectuat ancheta cu privire la cei care s-au plans ca au fost batuti la sediul sau Administratiei Penitenciarelor subordonate Ministerului Justitiei pentru ca nu a asigurat locuri de detentie separate pentru fumatori si nefumatori. Dar si Parlamentului pentru ca a nu a modificat decat in 2003 legislatia ce permitea procurorului sa aresteze sau pentru ca nu a elaborat nici pana azi o legislatie care sa asigure o reparatie echitabila fostilor proprietari ai caselor nationalizate de comunisti. Sau primariilor pentru ca nu au pus in executare hotararile judecatoresti de repunere in functie a unor persoane concediate nelegal, dar si judecatorilor care, de exemplu, nu au motivat suficient o arestare.

Pentru a preintampina viitoare condamnari e nevoie de o educatie in masa in materia drepturilor omului, de cresterea calitatii legilor, de imbunatatirea pregatirii profesionale si de respectarea hotararilor judecatoresti de orice autoritate, institutie sau persoana.

Orice proces pierdut la CEDO, indiferent din vina cui, atrage raspunderea Statului roman. Iar acesta se poate indrepta impotriva functionarului sau magistratului vinovat numai pentru greseli comise cu intentie sau grava neglijenta, ceea ce este foarte greu de dovedit. De aceea, astfel de situatii trebuie mai degraba preintampinate.

Daniela Andreescu (demisa in urma scandalului RA-APPS) a fost judecator. Gabriela Birsan este magistrat la Inalta Curte. Unii lideri politici, formati ca procurori sau avocati, dau impresia ca fac tot ce pot sa ocoleasca sau chiar sa incalce legea. Cum se explica acest lucru si ce se poate face pentru ca astfel de cazuri sa fie cat mai rare?

Eu nu vad nimic rau in faptul ca unii juristi au ajuns in functii importante in stat. Din contra, cunostintele juridice pot fi un bun temei pentru elaborarea unor legi corecte si luarea unor masuri administrative legale.

Din pacate, remarc ca in timp unii ajung la autosuficienta profesionala, cand nu mai accepta ca se pot insela. Cred ca experienta este un avantaj, dar nu poate fi singurul atu.

Sa lucrezi in administratia de stat si sa nu stii ce e acela conflict de interese, mi se pare foarte grav. Sau sa lucrezi in justitie si sa nu intelegi ca, chiar si in prezenta unor legaturi colegiale firesti, nu poti fi favorizat, mi se pare la fel de grav.

Oricum, cand interesul particular e mai presus de interesul general, apar interpretari cel putin ciudate ale legii. Aici chiar nu stiu ce trebuie facut: probabil dezbaterea publica poate fi o cale de remediere, dar si de preintampinare a multiplicarii la alte persoane a acelor atitudini deviante.

Citește și:

Ministrul Muncii, despre creșterea vârstei de pensionare: ”Nu trebuie să punem carul înaintea boilor”

Ministrul Muncii, Marius Budăi, a declarat luni, 20 martie, că nu susține sub nicio formă majorarea vârstei de pensionare peste 65 de ani. Ministrul a subliniat că autorităţile din...

Firea vrea să ofere tichete cadou de Ziua Bărbatului: ”Egalitatea de șanse nu este doar despre drepturile femeilor”

Gabriela Firea, ministra Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse, a anunțat luni, 20 martie, că a inițiat un proiect prin care propune introducerea acordării tichetelor cadou cu ocazia...