De ce a respins CSM proiectul USR pentru DNA-ul padurilor: Nu exista destui procurori si nici bani pentru ei

Joi, 30 Aprilie 2020, ora 13:34
5794 citiri
De ce a respins CSM proiectul USR pentru DNA-ul padurilor: Nu exista destui procurori si nici bani pentru ei
Foto: Arhiva Pixabay

Nu s-a facut o analiza a impactului bugetar privind cheltuielile cu procurorii si grefierii daca se operationalizeaza "DNA-ului Padurilor", nu exista personal, iar complexitatea cauzelor avand ca obiect generic mediul inconjurator si gravitatea lor nu justifica mereu efectuarea urmaririi penale de catre procuror.

Acestea sunt o parte dintre motivele pe care Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) le-a enumerat in avizul negativ pe care l-a dat proiectului de lege promovat de USR privind infiintarea Directiei de Investigare a Infractiunilor de Mediu (DIIM).

Propunerea viza o institutie pe modelul DIICOT, care sa activeze la nivel national si sa combata infractiunile impotriva mediului inconjurator. Denumita "DNA-ul padurilor si mediilor", aceasta structura ar trebui sa ancheteze taierile ilegale de paduri, depozitarile ilegale si traficul de deseuri si nerespectarea normelor anti-poluare.

Decizia CSM a fost luata la un scor strans si dupa multe discutii: 10 voturi pentru "avizare negativa" si 8 voturi pentru "avizare favorabila cu observatii". Consiliul a publicat, joi, motivarea acestei decizii.

Potrivit sursei citate, infiintarea DIIM nu este justificata. CSM a analizat oportunitatea infiintarii atat raportat la gradul de complexitate al acestor infractiuni si la tot ce presupune, din punct de vedere material si al resursei umane, organizare si functionare, cat si din perspectiva necesitatii efective de infiintare a unei directii de parchet.

"De asemenea, au fost avute in vedere si recomandarile Comisiei Europene in aceasta materie," subliniaza CSM.

CSM: Lipsesc studiile de impact

In ce priveste posturile propuse in schema de personal a noii directii de parchet, privind redistribuirea a 295 de procurori de la parchete la DIIM, acest lucru "ar avea un impact major negativ asupra activitatii si functionarii acestora." Asta deoarece in Ministerul Public exista deja o lipsa de personal, gradul de ocupare a posturilor de procuror, la finalul anului 2019, se situeaza la 82.44%, "este evident ca reducerea schemelor de personal din parchete va avea efecte negative asupra activitatii acestora."

De asemenea, nu exista un studiu de impact din care sa rezulte estimativ volumul de activitate a structurii nou-create si, pe baza acestuia, necesarul de personal prin raportare la mediile nationale de cauze solutionate/procuror si raportul optim grefier/ procuror.

"De asemenea, nu s-a facut o analiza a impactului bugetar pe care il va avea finantarea a 295 de posturi de procuror cu grad profesional corespunzator Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, a 270 de posturi de personal auxiliar de specialitate, economic si administrativ si a 40 de posturi nou create de specialisti," continua CSM.

Cate cazuri au fost in 2019

Potrivit datelor statistice din 2019, parchetele au fost sesizate cu 3.747 de cauze care contin si o infractiune de mediu si 24.934 de cauze avand ca obiect infractiuni silvice. Din acestea au fost solutionate 7.252 de cazuri (1.314 + 5.938).

"Complexitatea unor astfel de cazuri si gravitatea lor nu justifica in toate cazurile efectuarea urmaririi penale de catre procuror. In situatia cauzelor complexe se pot stabili echipe comune de ancheta care sa cuprinda pe langa procuror si lucratori de politie, jandarmerie, specialisti in diferite domenii, functionari in agentii competente.

In plus, se poate opera inclusiv cu preluarea unor cauze, in conditiile art. 325 din Legea nr. 135/2010 privind Codul de Procedura Penala, cu modificarile si completarile ulterioare, la parchetele ierarhic superioare," explica CSM.

Intreaga motivare a Consiliului are 8 pagini. CSM concluzioneaza ca respectarea prevederilor legale ce contribuie la protejarea mediului, in scopul garantarii dreptului constitutional la un mediu sanatos, "poate fi asigurata de actualele structuri de parchet in cadrul carora sunt formati procurori specializati in cercetarea unor astfel de infractiuni."

Proiectul, in Parlament

La inceputul acestei saptamani, liderul USR, Dan Barna, anunta ca proiectul USR privind infiintarea Directiei de Investigare a Infractiunilor de Mediu, "DNA-ul padurilor", a intrat pe ordinea de zi a urmatoarei sedinte de plen a Camerei Deputatilor.

"Speram ca miercuri sau cel mai tarziu saptamana viitoare sa ajunga in plenul Camerei Deputatilor si sa avem intr-adevar o Directie de Investigatie a Infractiunilor de Mediu, sa avem procurori, sa avem politisti specializati in ceea ce cu totii stim ca se intampla in Romania - furtul padurilor", a declarat Barna la Parlament.

El a adaugat ca actul normativ face o diferenta majora fata de modul cum Guvernul, statul in ansamblu, trateaza protectia padurilor si salvarea acestora.

Potrivit unui amendament admis de deputati, "nerespectarea interdictiei de export a masei lemnoase prevazuta la articolul 1 se pedepseste cu inchisoare de la un an la 3 ani sau cu amenda in cuantum de 100.000 de lei".

Quarterly Report - evenimentul #1 pentru companii la BVB

Pro România, partidul fondat de Victor Ponta, ar negocia o alianță cu AUR SURSE
Pro România, partidul fondat de Victor Ponta, ar negocia o alianță cu AUR SURSE
Conducerea partidului Pro România, fondat de Victor Ponta, ar negocia cu AUR pentru alegerile locale și europarlamentare, potrivit unor surse politice citate de G4Media. Miza AUR pentru o...
Cătălin Predoiu susține că România ar aduce mai multă stabilitate zonei Schengen: ”Nu e corect să avem doar o integrare parţială”
Cătălin Predoiu susține că România ar aduce mai multă stabilitate zonei Schengen: ”Nu e corect să avem doar o integrare parţială”
Ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, a declarat luni, înaintea Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne, că România ar putea aduce mai multă stabilitate zonei Schengen, ar putea...
#CSM DNA paduri, #DNA Paduri USR, #dna paduri , #CSM