Fost membru CSM, despre protocoale: Nu au fost sesizari ca ofiterii SRI au incalcat legea. In 2009, parchetele nu aveau dotarea necesara pentru filaje si interceptari

Fost membru al Consilului Superior al Magistraturi (CSM), Bogdan Gabor, presedintele Asociatiei Procurorilor din Romania, a explicat pentru Ziare.com ca in perioada in care a fost membru in CSM nu a primit nicio sesizare in sensul ca ofiterii de informatii si-ar fi depasit limitele prevazute de lege, in baza protocolului din 2009, dintre SRI si

Ministerul Public.

Gabor a adus mai multe clarificari cu privire la modul in care s-a derulat protocolul dintre Ministerul Public si Serviciul Roman de Informatii (SRI). "Din ce cunosc eu, si ce am lucrat eu, ofiterii servicilor de informatii nu au efectuat acte de urmarire penala, nu au exercitat atributii ale ofiterilor de politie judiciara, ci doar au pus in executare din punct de vedere tehnic, mandatele de interceptare audio-video si de supraveghere emise de un judecator", a declarat Gabor.

Care era situatia tehnica in 2009

Seful APR a aratat ca in 2009, situatia tehnica la parchete era precara, iar structura specializata din Ministerul de Interne nu era inca pusa pe picioare. Practic, nu existau structuri care sa puna in aplicare mandatele de monitorizare ambientala/filaje sau interceptari.

"Acest lucru s-a datorat faptului ca in 2009 inca nu era infiintata Directia de Operatiuni Speciale (care face filaje si interceptari in prezent in cele mai multe dosare - n.red.) a Ministerului de Interne. Parchetul General si unitatile din subordine nu aveau servicii tehnice care sa puna in executare aceste masuri, iar unitatile care puteau sa faca asemenea activitati de punere in executare a acestor mandate erau cele ale serviciilor de informatii, respectiv SRI si Directia Generala de Protectie Interna (DIPI) (serviciul secret al Ministerului de Interne, cunoscut ca "Doi si-un sfert" -n.red.).

Singura unitate de parchet care avea un serviciu tehnic era DNA, care putea sa puna in executare mandatele de supraveghere tehnica, cu precizarea ca si in aceasta situatie Serviciul Tehnic era de multe ori depasit. In unele situatii, s-a lucrat si cu sprijinul celor doua structuri de informatii, respectiv SRI si DIPI", a explicat Bogdan Gabor.

Acesta situatie, a lipsei de echipament, a fost invocata si de fosta sefa a Ministerului Public, Laura Codruta Kovesi, in prezent procuror-sef DNA. "A fost necesar (protocolul, n.red.), sa ne raportam la 2009, erau structuri de parchet care nu aveau in dotare un reportofon sa faca o inregistrare ambientala", a declarat Kovesi.

Decizia CCR a scos SRI din dosarele penale

Momentul in care DOS a fost dotata corespunzator a venit abia in martie 2016, atunci cand CCR a admis o exceptie de neconstitutionalitate a dispozitiilor din Codul de procedura penala. Aceasta privea articolul care reglementa ca supravegherea tehnica dispusa de procuror poate fi efectuata nu doar de "organul de cercetare penala sau de lucratori specializati din cadrul politiei", ci si de "alte organe specializate ale statului".

Mai precis, sintagma "alte organe specializate ale statului" a fost declarata neconstitutionala. Decizia a scos serviciile secrete din realizarea de filaje, interceptari sau monitorizari ambientale. In plus, SRI a pierdut statutul de autoritate unica in materia interceptarilor.

Limitele serviciilor de informatii

"Dotarea tehnica corespunzatoare si infiintarea cu logistica si personal a DOS a Ministerului e Interne s-a facut practic dupa pronuntarea deciziilor CCR, care au clarificat din punct de vedere constitutional limitele interventiei serviciilor de infomatii in punerea in executare a mandatelor de supraveghere tehnica. Pana la acel moment (martie 2016- n.red), aceste dispozitii erau prezumat ca fiind constitutionale. Este foarte bine ca CCR a clarificat, din punct de vedere constitutional, limitele pana la care servicile de informatii pot interfera cu organele judiciare", a explicat Gabor.

Procurorul a aratat si care era procedura in cazul interceptarilor audio-video care erau realizate de ofiterii de servicii secrete. "Procurorul avea obligatia sa confirme realitatea notelor de redare dupa ascultarea inregistrarilor. Acestea puteau fi intocmite de un ofiter de politie judiciara desemnat de catre procuror. Tu, ca si procuror, aveai obligatia sa le verifici!", a mai aratat Gabor.

Ciolacu susține reforma bugetară și regionalizarea teritorială: ”Să nu mai existe decalaje ca între Timişoara şi Bacău”

Premierul Marcel Ciolacu a declarat joi, 25 aprilie, la Timişoara, că regionalizarea teritorială şi reforma bugetară trebuie făcute, după o analiză şi un studiu exact în fiecare judeţ....

Clotilde Armand ironizează PSD-ul după ce i-a cerut demisia: "Mai stau, să vă scot din minţi că nu mai puteţi fura"

Trimisă în judecată pentru folosirea funcţiei pentru favorizarea unor persoane, Clotilde Armand, primarărița Sectorului 1 a declarat răspicat că nu va demisiona, aşa cum i-au cerut...