Cate imobile prezinta risc de prabusire la cutremur si cum recunosti o astfel de cladire

Autor: Cezar Petre , specialist constructii
Luni, 13 Iunie 2016, ora 20:02
31702 citiri

Cele mai multe constructii din Romania au in acest moment durata de viata proiectata depasita.

Pana de curand aceasta era de 50 de ani, fiind ridicata cu ultimele reglementari tehnice si pentru cladirile noi la 100 de ani. Acest lucru nu inseamna ca in mod automat cladirea se va prabusi, ci doar ca perioada ei de garantare a structurii de rezistenta a fost depasita.

In mod normal, la expirarea acestei perioade, ar trebui expertizata cladirea, iar in urma constatarilor realizate sa se estimeze o perioada prelungita sau interventii.

In Romania se cunoaste numarul de cladiri expertizate si incadrate in clasa I de risc seismic, dar cea mai mare parte a cladirilor cu risc seismic I nu sunt expertizate si, in concluzie, ele nu apar in lista rosie a cladirilor ce prezinta risc de prabusire in caz de seism.

Cladirile din punct de vedere al riscului seismic se impart in patru mari categorii:

  • - Clasa I de risc seismic - risc major de prabusire in caz de cutremur;
  • - Clasa II de risc seismic - se asteapta avarii structurale si nestructuale majore ce vor necesita obligatoriu consolidare;
  • - Clasa III de risc seismic - se asteapta degradari structurale minore si nestructurale importante; se estimeaza ca nu vor necesita consolidare dupa seism;
  • - Clasa IV de risc seismic - nu se asteapta degradari structurale si nici nestructurale importante.

Chiar si cladirile noi prezinta risc seismic, respectiv clasa IV. Cladirile catalogate cu "bulina rosie" sunt cele din Clasa I de risc seismic.

Insa numarul cladirilor incadrate in Clasa I de risc seismic este mult mai mare decat lista intocmita.

Este probabil ca o cladire sa nu fi fost niciodata expertizata, motiv pentru care nu s-a facut de un expert tehnic incadrarea, de unde si lipsa din lista cu cladiri cu risc seismic.

Daca o cladire nu se afla acolo, nu inseamna ca ea nu prezinta risc seismic ridicat, poate doar nu a fost expertizata.

Expertizarea tehnica a constructiilor este responsabilitatea proprietarilor. Consolidarea cladirilor este responsabilitatea proprietarilor si nu a statului. Statul a pus la dispozitie posibilitatea de a se consolida cladirile prin credite cu dobanda zero, insa membrii asociatiilor nu cad la un acord cu privire la realizarea acestui lucru.

Toate cladirile incadrate in clasa I sau II de risc seismic trebuie consolidate.

Spre exemplu, bancile nu acorda credite bancare decat pentru cladirile incadrate in clasa III sau IV de risc seismic, adica fara risc de prabusire sau degradari structurale majore.

Dupa 1990, s-a introdus la un moment dat conceptul de grad de urgenta. Orice cladire incadrata in clasa de urgenta necesita consolidare la acel moment, motiv pentru care ele acum ar fi incadrate in clasa I de risc seismic, maxim II.

Oficial sunt cateva sute de cladiri cu risc seismic I, in realitate numarul acestora se estimeaza a fi de 10 ori mai mare. Nu toate se vor prabusi, dar cu siguranta pagubele vor fi serioase, in caz de cutremur.

Cum recunosti o cladire cu "bulina rosie"?

Cand doresc sa achizitionez o cladire, cum pot sa imi dau seama daca ea ar prezenta risc seismic, chiar daca nu o regasesc in lista celor cu "bulina rosie"?

In general, prin modul in care erau conformate, datorita modificarilor realizate in timp precum si a degradarii materialelor, cladirile cu mai mult de trei niveluri construite in perioada de dinainte de 1950 prezinta o probabilitate mare de a se incadra in clasa I de risc seismic.

Aceste cladiri ar necesita o expertizare corecta pentru a se estima situatia reala in care se afla.

O expertizare corecta reprezinta un proces complex ce presupune relevarea constructiei si a elementelor structurale, determinarea calitatii materialelor, cu precadere a zidariei, betonului si armaturilor, a calitatii terenului de fundare si starea fundatiei, identificarea degradarilor vizibile si realizarea unui calcul structural.

Cladirile construite dupa 1960, mai ales, cele pe panouri prefabricate din beton armat, se incadreaza in gradul III de risc seismic, adica fara risc major, la fel si cele din beton armat cu pereti si cadre, construite la sfarsitul perioadei comuniste. Cladirile proiectate si executate in conditiile impuse de proiect, cu supravegherea asigurata de un diriginte de santier, se afla in clasa IV de risc seismic, adica fara risc seismic.

Un seism este asemenea unui infarct... nu poti duce multe

De multe ori am auzit expresia: a trecut prin multe cutremure, nu s-a prabusit, deci e bine facuta si nu se va prabusi. De cele mai multe ori, aceasta afirmatie este complet eronata.

Cu fiecare seism o cladire este slabita si astfel un nou cutremur o prinde intr-o stare mai putin conforma.

Exista cladiri asupra carora dupa seismul din 1977 s-au facut interventii. Trebuie stiut ca la majoritatea lucrarile de interventii nu au fost in vederea consolidarii pentru a face fata unui viitor seism, ci pentru a se prelungi durata de viata normala. Consolidarile doar cu tiranti au un efect minor in caz de seism.

Mitul: inainte de 1990 se faceau constructii mai bune

In majoritatea cazurilor, aceasta afirmatie nu este corecta. In acest moment proiectarea cladirilor se face pentru o durata de viata de minimum 100 de ani, iar exigentele structurale sunt cu mult mai ridicate.

Inainte de 1989 executia era mai bine supravegheata. Dupa aceasta perioada, desi legea obliga investitorii sa urmeze proceduri de calitate si sa aiba diriginti de santier, de multe ori acestea din urma au fost ocolite.

Astfel, daca sunteti in cautarea unei locuinte, cereti acces la cartea tehnica a constructiei ca sa vedeti daca ea exista. Nu e suficient sa vi se puna in fata un proiect tehnic, deoarece este posibil ca el sa nu fie respectat.

Urmarirea executiei revine dirigintelui de santier, ce are obligatia de a asigura executia de calitate. Cereti sa discutati cu proiectantul sau cu dirigintele de santier!

Cezar Petre este inginer, absolvent al Universitatii Tehnice de Constructii Bucuresti. Cu experienta in proiectarea si urmarirea executiei in conditii de calitate a constructiilor, in acest moment este presedintele Colegiului Tehnic al Dirigintilor de Santier.



Citeste si:
Ultimele calcule dinaintea congresului PNL. Florin Cîțu, susținut de majoritatea filialelor și de Klaus Iohannis. Pe ce mizează Orban
Ultimele calcule dinaintea congresului PNL. Florin Cîțu, susținut de majoritatea filialelor și de Klaus Iohannis. Pe ce mizează Orban
Cu doar câteva zile înainte de congresul PNL la care se va alege noul președinte al formațiunii, majoritatea filialelor s-au poziționat deja într-o direcție sau alta. Deși premierul Florin...
Fostul prefect al Capitalei, despre congresul PNL: ”Nu poţi permite organizarea în spaţii închise cu 5.000 de oameni, când limita pentru spectacole în aer liber este de 1.000”
Fostul prefect al Capitalei, despre congresul PNL: ”Nu poţi permite organizarea în spaţii închise cu 5.000 de oameni, când limita pentru spectacole în aer liber este de 1.000”
Fost prefect al Capitalei, Alin Stoica, afirmă că organizarea Congresului PNL, nu ar trebui permisă, în condiţiile în care limita pentru spectacole în aer liber este de 1.000 de persoane, la...
Sursa: Ziare.com