Ce ne asteapta in caz de cutremur - analiza

Nici n-a fost nevoie de cutremur, pentru ca o cladire sa se prabuseasca pe nepusa masa, chiar in centrul vechi al Capitalei, adica acolo unde de doua decenii se tot reabiliteaza cladirile, se consolideaza structurile si se infrumuseteaza fatadele, pentru ca turistii, care trag spre Pompei sau de Acropole, sa mai traga si spre Lipscanii sau Blanarii nostri.

Galeria primarilor neputinciosi

In cativa ani de dupa razboi, Varsovia si-a reconstruit in intregime cartierul medieval, asa numitul "Stare Miasto".

Praga a fost reabilitata, iar Leipzig si Aachen, doua orase ajunse moloz, si-au refacut frumoasele peisaje urbane, de nu-ti vine sa crezi.

In Berlin, fiecare caramida pretioasa au repus-o nemtii pe vechiul ei loc, atat cat sa nu uite generatiile de maine ceea ce trudisera cele de ieri.

Peste Bucurestiul iubit au intrat intr-o zi buldozerele, ca sa termine ele ce incepusera bombele si tancurile. Totusi, cateva stradute au fentat dezastrul. Acesta este Centrul Vechi, in prezent tencuit, vopsit, zugravit si sclifisit, dar cu zidurile gata sa cada.

Prabusirea din zilele trecute nu este un simplu semnal de alarma. Este strigatul de disperare al ultimelor ziduri supravietuitoare. In campania electorala, Centrul Vechi fusese calul de bataie al tuturor primarilor, de la Halaicu si Lis, la Basescu si Oprescu.

Dupa alegeri, fiecare primar a cam dat din colt in colt, lasand de inteles ca multe ziduri sunt proprietate privata si, decat se te atingi de dreptul cuiva, mai bine le lasi sa cada in capetele oamenilor.

La cifre, suntem zmei. La treaba, mai putin

Bucurestiul insa nu inseamna numai Centrul Vechi. Izul de vechitura razbeste mai peste tot. In capitala cu cel mai mare risc seismic din Europa au fost expertizate, conform unui studiu publicat de primarie, un numar de 2.561 cladiri, cu risc seismic. In majoritate sunt blocuri cu multi locatari.

O munca aproape degeaba. Din cele 2.561 cladiri cu risc, au fost consolidate 30. In procente fata de total, inseamna 1,17%. Daca s-ar mentine acelasi ritm in viitor, lucrarea va fi gata in 2.188 de ani.

Expertiza mai arata ca 189 cladiri sunt incadrate in clasa I de risc si prezinta un pericol public. Alte 184 de cladiri sunt incadrate in clasa II si se afla la limita riscului de prabusire, 302 constructii pot suferi si ele degradari structurale majore. Mai sunt enumerate 74 cladiri incadrate in clasa III de risc, carora seismul le poate provoca degradari structurale majore si inca 6 constructii inregistrate in clasa IV de risc, cu degradari minore.

Totusi, pentru marea majoritate a constructiilor afectate din Bucuresti, in numar de 1.629, expertii n-au apucat inca sa stabileasca gradul de risc seismic, indicand numai urgentele cu care se impune consolidarea: U1, U2 si U3. Fireste, nici pentru cele mai urgente n-a inceput inca vreo reabilitare.

Mai figureaza ca expertizate inca 147 cladiri, dar studiul nu arata nici gradul de risc, nici urgenta, nici nimic. Pur si simplu, figureaza pentru ca sa figureze.

Blocuri neconsolidate, dar anvelopate

Un post de televiziune comenta ca, in cladirile clasificate dupa cele trei grade de urgenta, plus altele, clasificate cu patru grade de risc seismic, plus cele care figureaza doar ca sa figureze, locuiesc circa 150.000 oameni.

O intrebare retorica: cine va da socoteala, in eventualitatea cand ne pomenim ca se zguduie brusc Bucurestiul si ne cad casele in cap?

Si un raspuns la fel de retoric: nimeni. Primariile au si atras atentia ca blocurile nu-s proprietatea statului, iar proprietarii trebuie sa le consolideze pe banii lor.

In mod ciudat, primariile care n-au bani pentru consolidare au avut bani berechet pentru anvelopare. Culmea este ca numeroase blocuri afectate, clasate chiar la urgenta U1, au fost anvelopate fara sa fie consolidate.

Zelul cu care s-au facut cele 1.629 expertize si numai 30 de consolidari lasa de banuit. Cineva a fost mai interesat sa mearga snur cu expertizele si cu anveloparile decat sa-si bata capul cu consolidarile, iar primariile au inchis ochii. Prietenii stiu de ce.

Colac peste pupaza, multe, foarte multe expertize dateaza de acum vreo douazeci de ani. Nu trebuie sa fii specialist ca sa observi ca ele si-au pierdut actualitatea: structurile afectate lucreaza in timp. Are cineva curajul sa consolideze fara alte expertize actualizate?

Ca urmare, faza urmatoare nu pare a fi consolidarea, ci reexpertizarea. Intre timp, cazanul din subsolul Vrancei fierbe, iar noi continuam sa tinem oala sub capac.

Interzicerea închirierii locuințelor în blocurile cu bulină. Expert: "Sunt multe clădiri la fel de vulnerabile"

Pregătirea României și a Capitalei pentru următorul mare cutremur a intrat pe agenda publică în 2024. Miercuri, 10 aprilie, edilul Nicușor Dan a anunțat un proiect pilot de evaluare rapidă...

PNL ar putea avea propriul candidat în cursa pentru Primăria Capitalei. Cum s-a ajuns la această concluzie

Eventualitatea retragerii lui Cătălin Cîrstoiu din cursa pentru Primăria Bucureşti ar complica lucrurile pentru cei din Alianța PSD-PNL. Nicolae Ciucă, preşedintele PNL, a afirmat, joi...