Dezastrul care sta la panda

In Italia au murit aproape 300 de oameni intr-un cutremur cu mangnitudine de 6,2.

Bucurestiul este in pericol, iminenta chiar, spun unele voci autorizate, de a trece printr-un seism de intensitate mai mare decat aceea inregistrata in Amatricia. Am mai mult decat teama, am certitudinea ca in cazul unui cutremur macar la fel de puternic in Romania, numarul victimelor ar fi cu mult mai mare.

Cea mai discutata chestiune este aceea a cladirilor cu risc seismic. Pe datele de acum, in Bucuresti exista 181 de cladiri incadrate in clasa I de risc seismic. Jumatate dintre ele au peste 5 etaje si un sfert peste 8 etaje. In 10 ani au fost consolidate doar 42 de cladiri din clasa I de risc seismic.

Dar cifrele acestea ar putea fi doar un varf al aisbergului pentru ca noi nici nu stim, de fapt, in acest moment cate cladiri periculoase exista in capitala: "Din 2000 nu a mai fost facuta nicio expertizare. S-au expertizat atunci vreo 2.700 de cladiri si dintre ele numai aproximativ 100 au fost considerate sigure. Trebuie terminata urgent expertizarea pentru cladirile cu mai mult de 3 etaje construite inainte de cutremurul din '40. Probabil ca ar fi vorba in total despre 5.000-6.000", spunea Nicusor Dan intr-un interviu pentru Ziare.com, in februarie 2016.

Cate dintre cladirile cu probleme nedescoperite sunt scoli, gradinite sau spitale? Sper sincer sa nu aflam in cateva secunde fatidice.

In plus, eu nu as limita pericolul la cladirile vechi. Teoretic, normele intrate in vigoare dupa cutremurul din 1977 ar trebui sa diminueze pericolul, dar la gradul de coruptie din Romania cine poate sa stie in cate cazuri au fost incalcate aceste norme ca "merge si asa".

O problema cel putin la fel de mare este la nivelul sistemului sanitar. Bucurestiul a avut o mare problema sa faca fata acccidentului de la Colectiv, adica 180 raniti. Intr-adevar, a fost vorba despre cel mai grav tip de leziuni, insa ele pot aparea si in cazul unui cutremur, urmat adesea inclusiv de incendii.

Cu sectia ATI de la spitalul de Arsi inchisa si restul supraaglomerate, am ajuns zilele trecute in situatia ca un mare ars sa nu mai poata fi preluat de sistemul sanitar din Romania fiind trimis la Sofia. Daca unul nu a mai putut fi preluat, ce s-ar intampla daca maine ar fi cutremur?

Si nu e vorba numai despre arsuri. Medicina romaneasca este pe avarie din cauza lipsei de pesonal: "De cate cadre medicale este nevoie pentru 180 de victime? raspuns - cam de 800-1000. Cam cati sunt disponibili la ora actuala in Bucuresti? Pai cam astia am fost toti! Aoleo....pai si noi ce ne facem in cazul unei calamitati cu 2.000 de victime???? Raspuns - Ne ia dracu pe toti!!!!", scria dupa Colectiv un medic de la Coltea. Iar medicina de urgenta si ATI sunt printre specialitatile cele mai deficitare in Romania.

Dar cei care vor ajunge la spital s-ar putea considera norocosi pentru ca potrivit raportului privind interventia de la Colectiv al Corpului de Control al Premierului, 76% dintre masinile Serviciului de Ambulanta Bucuresti-Ilfov sunt foarte vechi si in stare de casare. Va aduceti probabil aminte ca in noaptea de la Colectiv ambulantele SABIF nu au facut fata celor 180 de raniti si multi au ajuns la spitale cum au putut.

In raportul acesta se vorbeste despre lipsa de proceduri si de antrenamente. Ma intreb daca exista proceduri si antrenamente reale ale fortelor de interventie pentru cazul unui cutremur. Dupa ce am vazut la Colectiv nu prea vad de ce am fi optimisti.

Si nu ma refer decat la aspectele cele mai vizibile si previzibile. Insa o criza majora, asa cum este un cutremur, scoate la iveala toate fisurile sistemului, unele cu potential letal. Cate cladiri sunt in mod real asigurate, macar la nivelul minim al asigurarii obligatorii?

Stim bine ca suntem in pericol sesismic. De ani de zile tot vorbim de pregatiri. Dar in afara de cate un "Doamne fereste!" sau indemnuri la a face provizii de hrana, apa si medicamente, eu nu am vazut vreo masura reala menita sa reduca vulnerabilitatea. Ori ne fereste Dumnezeu, vorba premierului, ori ne ia dracu pe toti, vorba medicului de la Coltea.

Fenomene fără precedent în istoria alegerilor. Politolog: „Vom vedea niște scoruri foarte interesante"

Se anunță o prezență-record la alegerile europarlamentare, programate pentru 9 iunie 2024. Fenomenul a fost explicat de către politologul Andrei Țăranu, într-un interviu pentru Ziare.com....

Cine câștigă din separarea candidaților PSD-PNL la Capitală: ”Se vor faulta unul pe altul”. Scenarii noi pentru prezidențiale

Sociologul Alfred Bulai, șeful departamentului de Sociologie din cadrul SNSPA, a fost invitatul rubricii „Cu fața la alegători”. Acesta a vorbit despre cele mai importante subiecte de pe...