Cum se deszapazesc drumurile in tari in care ninge si 135 de zile pe an (Galerie video)

Nu in toata lumea se troienesc drumurile si se inchid autostrazile la prima ninsoare viscolita, ca in Romania.

In tarile nord-europene, spre exemplu, autoritatile reusesc iarna sa tina deschisa circulatia pe mii de kilometri de sosea, in conditiile in care ninge abundent chiar si trei-patru luni la rand. Tonul in ceea ce priveste tehnologia de deszapezire il dau insa asiaticii.

Nord-europenii ar trebui sa nu mai iasa cu lunile din orase daca ar inchide traficul pentru ninsori moderate de doua-trei zile, asa cum fac romanii. In loc sa se dea batuti, insa, danezii, finlandezii, norvegienii, suedezii si alti europeni din nord au ales sa investeasca masiv in tehnica de deszapezire, au invatat sa curete drumurile ca la carte, iar acum circula luni intregi de iarna in conditii impecabile de trafic.

Autoritatile finlandeze, spre exemplu, sunt pregatite pentru deszapezire inca de la finele lunii august, cand in nordul tarii incep sa cada primii fulgi. Intr-o tara in care ninge si 145 de zile pe an, statul a investit nu doar in utilaje de mare putere care sa poata desfunda orice drum, ci si in inovatie. Astfel, in loc sa se bazeze doar pe material antiderapant, finlandezii isi stropesc strazile cu un amestec de substante care nu lasa zapada sa se depuna si sa inghete.

In Norvegia, iarna incepe, de regula, in octombrie si se termina pe la jumatatea lunii aprilie. In aceasta perioada, ninge abundent nu mai putin de 80 de zile, iar vanturile siberiene fac temperatura sa scada pana la -20 grade Celsius. In aceste conditii, deszapezirea e o mare provocare. Statul si autoritatile locale sunt insa temeinic pregatite si fac fata an de an situatiilor dificile.

Atunci cand ninge puternic, pe drumuri exista un utilaj de deszapezire pentru fiecare 20 de kilometri de drum. E un ditamai parcul national de utilaje, avand in vedere ca in Norvegia sunt 93.000 kilometri de drumuri publice. Fireste ca si norvegienii au specificul lor intr-ale deszapezirii. Spre exemplu, in loc de nisip uscat, cum folosim noi, ei imprastie pe drumuri nisip infierbantat la 95 de grade, pentru o mai buna aderenta.

Suedezii sunt si ei rigurosi cand vine vorba despre deszapezire. Atat de mult si-au luat in serios treaba incat au implementat, inca din anii 1980, sisteme de incalzire a trotuarelor. E vorba, de fapt, despre niste tevi fierbinti situate sub pavaj, care incalzesc dalele sau asfaltul. In consecinta, atunci cand ninge, fulgii se topesc, inainte sa se formeze strat de zapada. De cativa ani, sistemul a fost preluat si de olandezi, care l-au dus chiar cu un pas mai departe, creand piste incalzite pentru biciclisti.

Peste Ocean, in Canada, echipajele de deszapezire lucreaza si pe viscol. Nici n-ar avea timp sa astepte intotdeauna oprirea vantului, in conditiile in care, mai ales in nordul tarii, ninge din belsug pana la 94 de zile pe an. Cand se asteapta la vreme deosebit de rea, canadienii imprastie sare pe drumuri inainte de ninsoare. In acest fel, zapada se depune mai greu.

Apoi, odata pornita urgia, plugurile merg non-stop in formatii si arunca zapada intr-o parte si in alta a drumului. La final, cand viscolul de potoleste, mormanele de zapada sunt carate din zonele in care incurca traficul. Pe drumurile pe care, totusi, se depune zapada, canadienii nu imprastie material antiderapant care sa erodeze asfaltul, ci suc de sfecla, care, sustin ei, sporeste aderenta drumului, dar e si ecologic.

La celalalt capat al lumii, japonezii din provincia Hokaido se confrunta cu ninsori abundente nu mai putin de 135 de zile pe an. Ca sa scape de chinul deszapezirii cu utilaje - pe care o fac insa cu eficienta de maestru - japonezii au adoptat un sistem de dispersie a apei calde pe sosea, pentru prevenirea depunerilor de zapada si a inghetului. Aplicat cu succes pana acum, sistemul ar urma sa fie folosit pentru portiuni tot mai intinse de drum public.

Chinezii din provincia Shandogn, unde ninge cam 90 de zile pe an, pe de alta parte, se pregatesc sa inaugureze primul drum acoperit integral cu panouri solare. Acesta va permite atat incarcarea masinilor electrice, cat si productia de energie pentru sistemul national. Totodata, va topi fulgii care cad pe el, nepermitand depunerea zapezii.

Ce solutii s-ar putea aplica la noi

Directorul executiv al Asociatiei Pro Infrastructura, Ionut Ciurea, spune ca n-avem motive sa nu visam si noi la astfel de solutii de deszapezire. In schimb, daca vrem rezultate reale pe termen scurt si mediu, ar trebui sa lucram cu ceea ce avem. Daca ne-am face cu totii treba bine - de la proiectantul drumului la administrator - nici la noi nu s-ar mai opri traficul la prima ninsoare.

"Cand vine vorba despre drumurile troienite, nu punem problema atunci cand trebuie. Odata ce a inceput sa ninga si sa bata vantul, nu prea mai ai ce sa faci, la noi. Esti obligat sa astepti sa treaca vremea rea si abia dupa sa deszapezesti. Masurile impotriva inzapezirii ar trebui luate cu mult inainte de a incepe sa cada primii fulgi", sustine Ionut Ciurea.

Acesta apreciaza ca un rol in prevenirea blocajelor cauzate de zapada il are chiar proiectantul drumului.

"Pentru drumurile noi, masurile ar trebui luate inca din faza de realizare a studiului de fezabilitate. Atunci trebuie sa te gandesti sa inalti drumul, astfel incat zapada viscolita sa nu se poata depune. Sa-l orientezi in functie de cum bat vanturile dominante in zona.

Daca n-o faci, vei ajunge sa ai probleme. Si va spun ca proiectarea corecta ar fi mai eficienta decat orice tehnica ulterioara de deszapezire.

Solutii exista si pentru drumurile deja construite. Daca plantezi corect perdele forestiere groase de 30-50 de metri, in urma unor studii de specialitate, sansele ca drumul sa se troieneasca scad. E important, insa, sa incepi. Chiar daca plantezi acum, e posibil sa dureze 3-5 ani pana cand perdeaua sa devina eficienta. Daca nu faci nimic, Moldova si Dobrogea vor continua sa ramana izolate in fiecare iarna in care ninge si viscoleste", ne-a mai spus Ionut Ciurea.

O solutie care include tehnologie de inalta performanta s-au putea aplica, totusi, si pentru drumurile din Romania.

"Rezultate foarte bune s-ar putea obtine si prin montarea de parazapezi. Dar nu dintr-acestea pe care le avem acum si care nu fac fata. Vorbim despre parazapezi performante, inalte, robuste, care pot fi pavaza in fata zapezii. Poate s-ar putea monta chiar panaouri fonoabsorbante, care sa absoarba si zgomotul si sa ofere si protectie impotriva zapezilor.

Dar acestea sunt solutii scumpe. Ca sa le poti implementa, trebuie sa muncesti la asta. Sa ceri buget, sa ceri mai mult de la constructor... ori la noi asa ceva nu se face", incheie directorul executiv al Asociatiei Pro Infrastructura.

• LIVE Romania e semi-paralizata de iarna. In Bucuresti, se circula greu pe strazile necuratate
• Nu armata trebuie sa deszapezeasca sosele! - Cum se procedeaza in Danemarca si Norvegia

Ce n-a văzut CTP în 34 de ani de alegeri libere: ”Doar Ceaușescu îl poate egala pe Ciociu. Ca pe o turmă de mancurți...”

Retragerea lui Cătălin Cîrstoiu din cursa pentru Primăria Capitalei a fost comentată acid de jurnalistul Cristian Tudor Popescu, care i-a criticat dur pe președinții PSD și PNL, Marcel...

Candidatul USR la Primăria Sectorului 5 a depus o plângere la DIICOT împotriva lui Cristian Popescu Piedone

Avocatul şi liderul consilierilor USR din Sectorul 5, Alexandru Dimitriu, a depus joi dimineaţă, 25 aprilie, o plângere la DIICOT împotriva primarului Cristian Popescu Piedone şi ”a...