ANALIZA Ce sanse au inculpatii din "Dosarul Tandarei" sa primeasca de la statul roman daune morale de 10 milioane de euro: "E de presupus ca DIICOT a facut prost dosarul"

Expertii in Drept sunt de parere ca procesul in care fostii inculpati din dosarul Tandarei, unde toti cei 26 de presupusi lideri ai unei retele ce trimitea copii la cersit in Marea Britanie au fost achitati, reprezinta nu doar o pata in plus pentru Justitia din Romania dar mai ales pentru DIICOT.

Cel putin 21 din cei 26 de inculpati in dosarul Tandarei, achitati definitiv la finalul anului trecut printr-o decizie a Curtii de Apel Targu Mures, cer in instanta daune morale in total de peste 1o milioane de euro pentru cele zece luni petrecute in arest preventiv, plus interdictiile ulterioare prin care le-a fost interzisa parasirea localitatii.

Potrivit art.539 din Codul de procedura penala, orice persoana "are dreptul la repararea pagubei si persoana care, in cursul procesului penal, a fost privata nelegal de libertate".

"Vorbim de costuri de imagine"

Avocata Maria Lorena Cretescu, cea care ii reprezinta in instanta pe cei 21 de fosti inculpati in dosar sustine ca 20 dintre acestia cer cate jumatate de milion de euro despagubiri, iar alt petent cere un milion, in contextul in care, in cazul sau, DIICOT, desi a cerut arestarea sa preventiva si extradarea din Marea Britanie, nici macar nu a facut parte din rechizitoriul adus in fata instantei.

"Vorbim de daune materiale, faptul ca acestia au trebuit sa se prezinte la peste 200 de termene de judecata, cu toate costurile asociate, hotel, cazare etc., dar in principal vorbim de daune morale pentru cele zece luni de arest petrecute de acestia, si vorbim de conditii inumane - celula in care au stat nu avea nici macar o toaleta proprie si aveau voie la baie o singura data pe zi.

Vorbim de costuri de imagine, toti acesti oameni sunt deja judecati in opinia publica si catalogati drept traficanti de persoane, DIICOT-ul a facut numele lor publice, copiii lor au avut de suferit, multi dintre ei au trebuit sa se mute din localitate. Vorbim de zece ani de procese. Este un cost imens", a declarat Maria Lorena Cretescu.

Avocata a precizat ca unul dintre cei 21 de inculpati a decedat in perioada celor zece ani de proces, iar alti doi ca urmare a infectiei cu noul coronavirus.

Motivele achitarii intaresc cererea de despagubiri

In opinia avocatilor, faptul ca inculpatii au fost achitati pe motiv ca "fapta nu exista" si nu pentru faptul ca ar fi intervenit prescriptia ii indreptateste la aceasta actiune.

"Daca ar fi fost doar prescriptia atunci nu ar fi avut posibilitatea unei astfel de actiuni, insa la fapta nu exista e ca si cum vorbim de oameni pusi la zid, aruncam cu pietre in ei si apoi ne dam seama ca nu au facut nimic din ceea ce ii acuzam. Altfel, exista in Cpp o sectiune cu privire la repararea prejudiciului unei condamnari ilegale sau a unei retineri ilegale, si este dreptul lor sa ceara acest lucru, chiar daca suma de 1 milion de euro este exagerata in raport cu daunele morale decise de Justitia romana.

Se tine cont de toate detaliile contextuale, daca vorbim de persoane recidive, daca au suferit daune de imagine, la nivelul profesiei etc. Sigur, aici se pare ca vorbim de persoane care desfasurau activitati criminale, doar ca fapta nu exista in conditiile in care nu reusesti sa o dovedesti, caz in care ai cam stalcit-o", este de parere avocatul Adrian Cuculis.

O palma in plus data Justitiei

Laura Stefan, expert anticoruptie, este de parere ca acest caz a aratat inca o data lacunele majore din sistemul judiciar din Romania in a ancehta si trage la raspundere retelele de trafic de persoane.

"Este o palma in plus data Justitiei romane. Sa le fie de bine. Justitia romana sa se felicite. Urmeaza sa vedem daca acea arestare preventiva este imputabila, insa pana una alta, oamenii aceia sunt achitati si era evident ca vor face si acest demers. Intru-cat justitia romana a lucrat atat de bine pentru reincadrarea faptelor si achitarea data de prescriptiile faptelor, sa nu ne miram. Altfel, poate fac apoi si o cerere de raspundere disciplinara a magistratilor, adica daca tot au un repros de facut.

S-a dovedit ca sistemul roman nu este capabil sa formuleze o acuzare care sa tina in instanta si acum tot sistemul ar trebui sa dea socoteala. Sigur, temeiurile de arestare sunt diferite de temeiurile de condamnare, tocmai asta se va aprecia in instanta, in acest dosar. Nu este exclus sa ai o arestare iar la final o achitare, deci nu este evident ca vor castiga, dar nu este nici evident ca vor pierde. In momentul asta vom avea o discutie in instanta exact pentru a vedea cat de intemeiata a fost arestarea acestora, care cred ca este o discutie necesara. Poate macar cu aceasta ocazie ne lamurim unde a fost buba", este de parere Laura Stefan, expert in Justitie in cadrul organizatiei EFOR.

Atentie la cine conduce aceste parchete

Fostul ministru al Justitiei, Raluca Pruna este de parere ca in acest caz, unde inculpatii au putut fi condamnati in Marea Britanie si achitati in Romania arata ca sistemul, si in special DIICOT-ul, nu functioneaza cum trebuie.

"Ca principiu, este evident ca nu toata lumea care este inculpata intr-un dosar trebuie sa fie si condamnata. Nu vrem sa avem o masinarie de condamnari, ci un stat de drept. Din pacate, in ceea ce priveste cazul Tandarei avem si alte particularitati, daca in Romania s-a dispus achitarea nu a una sau doua persoane, ci a 26 de persoane deci o achitare in masa, in acelasi timp in Marea Britanie unde a inceput investigatia pe trafic de fiinte umane, britanicii au condamnat peste 50 de persoane.

Aceste persoane care au fugit din Marea Britanie si au venit in tara lor de origine, unde surpriza, au fost achitate. E de presupus ca atunci cand achiti 25, 26 de inculpati, pentru un caz facut in cooperare judiciara cu partenerii din Marea Britanie, e de presupus ca DIICOT a facut prost dosarul.

Ceea ce nu este de mirare, pentru ca DIICOT nu cauta - rapoartele lor anuale arata ca de prea putine ori destructureaza o retea, ci prefera sa dea repede la televizor ca au arestat pe unul cu un kg de cocaina - foarte frumos, dar nu vrem sa prindem intreaga retea? Arestarea unuia ca ala nu e nimic. Ar trebui o ancheta serioasa in cazul Tandarei pentru ca, din informatiile din spatiul public, am inteles ca instanta a trimis de cateva ori dosarul inapoi la DIICOT pentru refacerea lui si acolo cineva trebuie sa raspunda.

Explicatiile oferite de actualul sef al DIICOT, in momentul interviului de angajare cum ca faptele s-au prescris, e o exprimare eufemistica. Da, ele s-au prescris, dar nu cu privire la traficul de fiinte umane, ci la cele cu privire la portul de arme etc. Ar trebuie sa ne uitam la cum functioneaza aceste parchete speciale si la cine le conduce, pentru ca vorbim de o retea pe care nu am descoperit-o noi, in tara aflata pe primul loc in UE la trafic de persoane altii ne descopera retelele de crima organizata", a declarat Raluca Pruna.

Cum s-a ales praful de cazul Tandarei

Judecatorii de la Curtea de Apel Targu Mures care i-au achitat pe cei 25 de inculpati din dosarul traficantilor de copii de la Tandarei si-au motivat decizia prin faptul ca procurorii DIICOT au strans un probatoriu "subtire", bazat pe probe indirecte, iar ancheta a fost una cu lacune majore.

Curtea de Apel din Targu Mures a constatat ca doar acuzatia de nerespectare a regimului armelor si munitiilor s-a prescris. In cazul acuzatiilor de constituire de grup infractional organizat, trafic de minori, spalare de bani, a decis achitarea in baza articolului potrivit caruia: "fapta nu exista".

Potrivit concluziei finale a judecatorilor: procurorii DIICOT s-au bazat in sustinerea acuzatiilor pe probe indirecte de genul "am auzit din presa", "am auzit discutandu-se in localitate", "am auzit vorbindu-se la restaurant", "unii ziceau ca", probe care nu pot conduce automat la condamnarea unor persoane, cu atat mai mult cu cat acuzele aduse sunt foarte grave.

"Autorii Rechizitoriului s-au limitat la o descriere mai mult decat sumara a activitatii infractionale, aratand in principal ca din probele administrate sau din declaratiile martorilor rezulta infractiunile retinute in sarcina fiecarui inculpat, fara a realiza insa si o descriere amanuntita a acestor activitati infractionale si a probelor sau declaratiilor pe care se sprijina acuzarea pentru fiecare inculpat in parte" isi exprima opinia judecatorii mureseni. De asemenea, procurorii DIICOT au omis sa indice in actele de sesizare inaintate instantelor numele partilor vatamate.

Instanta: "Declaratiile sunt lapidare"

Potrivit instantei, majoritatea declaratiilor luate in cursul urmaririi penale sunt lapidare si nu dovedesc in vreun fel ca inculpatii s-ar fi constituit intr-un grup infractional organizat sau ar fi transportat minoriiin scopul exploatarii acestora.

"Organele de urmarire penala au incercat sa demonstreze mai mult cu probe indirecte existenta infractiunilor pentru a stopa fenomenul de cersetorie propagat in strainatate de catre o parte din persoanele de etnie rroma.

Apreciem insa ca vinovatia inculpatilor trebuie demonstrata cu probe certe si concludente, zvonurile publice sau din presa nefiind de ajuns pentru constatarea existentei unor infractiuni. Nu este de neglijat nici faptul ca o parte din familiile de etnie rroma (avand de obicei un numar ridicat de membri de familie), in momentul in care au putut sa plece in afara granitelor, s-au orientat spre drumurile strainatatii, atrasi de avantajele numeroase oferite de autoritatile din tarile respective", se arata in motivarea judecatarilor.

Motivare dura a magistratilor

Totodata, anchetatorii au propus spre audiere martori plecati in strainatate pentru care nu s-au facut demersuri in ceea ce priveste aducerea in tara pentru a pleda in fata instantei. La toate aceastea se adauga si confuzia anchetatorilor cu privire la numarul exact de minori traficati de catre inculpati. Desi potrivit rechizitoriului ar fi fost folositi in activitatea infractionala 224 de minori, in realitate nominalizati in fata instantei au fost doar 74.

In concluziile motivarii, judecatorii pur si simplu nu-si explica lipsa probelor care sa probeze acuzatiile aduse. "Este greu de inteles cum anchetatori apartinand structurii DIICOT - Structura Centrala nu au reusit sa adune informatii pertinente, utile si care sa dovedeasca in concret si fara echivoc cum au ajuns acei minori identificati de autoritatile britanice in Anglia, care au fost circumstantele plecarii lor din Romania, care a fost rolul si scopul inculpatilor din acest dosar in drumul copiilor catre Anglia, daca parintii acestor copii si-au facut obligatii fata de inculpati, in virtutea carora s-au angajat sa-si trimita copiii in strainatate pentru a fi exploatati pentru a-si putea onora acele obligatii", au sustinut magistratii.

Constatări grave ale SUA cu privire la corupția din România. Explicația puterii și acuzațiile opoziției: „Au creat o mașinărie care funcționează ca unsă!”

Raportul Departamentului de Stat (DOS) al Statelor Unite ale Americii (SUA) pentru anul 2023, în legătură cu România, a relevat o mulțime de informații grave referitoare la corupția...

Ce n-a văzut CTP în 34 de ani de alegeri libere: ”Doar Ceaușescu îl poate egala pe Ciociu. Ca pe o turmă de mancurți...”

Retragerea lui Cătălin Cîrstoiu din cursa pentru Primăria Capitalei a fost comentată acid de jurnalistul Cristian Tudor Popescu, care i-a criticat dur pe președinții PSD și PNL, Marcel...