Fara precedent: DIICOT isi suspenda activitatea, dimineata, timp de o saptamana

Adunarea Generala a procurorilor DIICOT a decis, cu majoritate de voturi, suspendarea activitatii intre orele 08:00-12:00 in fiecare zi, in intervalul 2-8 martie 2019. In acest interval de timp vor fi solutionate doar urgentele, respectiv cauzele cu arestati sau alte situatii operative ce nu suporta amanare.

Decizia a fost luata cu o majoritate de 221 voturi, din totalul de 231 procurori prezenti.

"Procurorii din cadrul Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism (DIICOT) protesteaza fata de modalitatea in care puterea executiva, in calitate de legiuitor delegat, a inteles sa adopte a patra modificare legislativa intr-un interval de 6 luni, prin ordonanta de urgenta, a Legilor Justitiei, acte normative organice de a caror claritate si predictibilitate depinde insasi normala functionare a sistemului judiciar.

Aceste serii de modificari substantiale initiate in decursul a catorva luni sunt de natura sa afecteze grav atat activitatea Consiliului Superior al Magistraturii, pe cea a Ministerului Public, cat si buna functionare si stabilitatea sistemului de justitie in ansamblu, cu consecinte asupra modului de infaptuire a actului de justitie," anunta DIICOT intr-un comunicat de presa remis luni Ziare.com.

In opinia DIICOT, Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr.7/19 februarie 2019 prezinta numeroase vicii de neconstitutionalitate, ce tin atat de controlul extrinsec de constitutionalitate, dar mai ales de controlul intrinsec de constitutionalitate.

Lipsa avizului CSM

Astfel, din perspectiva extrinseca, OUG nr.7/2019 a fost adoptata cu nesocotirea competentelor date de lege Consiliului Superior al Magistraturii, care nu a putut emite un aviz.

"Sectiei pentru procurori a Consiliului nu i s-a adus la cunostinta continutul actului normativ pentru a putea analiza si formula un punct de vedere care sa fie sustinut in Plenul Consiliului Superior al Magistraturii si care sa reflecte opinia magistratilor procurori.

Astfel, membrii Sectiei pentru procurori au fost direct impiedicati sa isi exercite mandatul constitutional reprezentativ. Nesocotirea acestei cerinte legale goleste de continut dispozitia legala invocata si rolul Consiliului Superior al Magistraturii, de garant al independentei justitiei, astfel cum acesta este prevazut de art.133 alin. (1) din Constitutie", sustine DIICOT.

Procurorii apreciaza ca este necesara verificarea imprejurarilor care au condus la o atare situatie si a circuitului documentului in cadrul CSM, inclusiv in scopul adoptarii masurilor legale pentru a se putea preveni repetarea unor astfel de situatii in viitor.

Judecator, sef de parchet?

Pe fond, din perspectiva intrinseca, DIICOT arata ca unul din articole incalca prevederea din statutul magistratului potrivit careia: "Cariera judecatorului este separata de cariera procurorului, judecatorii neputand interfera in cariera procurorilor si nici procurorii in cea a judecatorilor."

"Urmare nerespectarii principiului separarii carierelor se creeaza posibilitatea ca un judecator sa acceada in functii de conducere la cel mai inalt nivel in Ministerul Public, incalcandu-se astfel in mod expres si dispozitiile art.1 alin. (5) din Constitutie", mai arata procurorii.

Este de natura evidentei ca legiuitorul constituant nu a acceptat ipoteza in care o persoana, avand o alta calitate decat aceea de procuror, ar putea sa conduca Ministerul Public, sustine DIICOT.

"Apreciem ca avizarea numirii procurorilor in functiile de rang inalt de catre Sectia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii este in acord cu Constitutia Romaniei si legile in vigoare aplicabile, cu recomandarile MCV, ale Comisiei de la Venetia si cu respectarea principiului legal al separarii carierelor si trebuie sa ramana in competenta Sectiei pentru procurori, iar candidatii eligibili trebuie sa fie dintre procurorii in functie la data depunerii candidaturii", arata sursa citata.

Problema "bunei reputatiei"

DIICOT exprima ingrijorari si in cazul conditiei privind buna reputatie care ar conduce la eliberarea din functie a magistratilor.

"Apreciem ca in lipsa unei definitii ori a intelesului legal al sintagmei "buna-reputatie" se creeaza premisele unor aprecieri arbitrare, fapt ce contravine principiilor referitoare la claritatea si previzibilitatea legii, prin utilizarea unor concepte nedefinite ori pentru care nu sunt indicate criterii predictibile pentru subiectii carora li se adreseaza textul legal.

Aceasta norma este de natura a aduce atingere independentei Justitiei si de a crea o presiune grava asupra magistratilor", explica DIICOT.

Critica Sectia de investigare a magistratilor

In ceea ce priveste normele referitoare la Sectia pentru Investigarea Infractiunilor din Justitie (SIIJ), procurorii DIICOT s-au pronuntat in mod constant impotriva constituirii si operationalizarii acesteia, considerand ca acest demers denota o abordare punitiva fata de intreg sistemul judiciar, motivele de ingrijorare invocate regasindu-se de altfel si in Raportul Comisiei de la Venetia si in ultimul raport MCV.

"In plus, in forma actuala, prin modul de organizare si functionare a S.I.I.J. s-a creat de facto o categorie de cetateni care beneficiaza de imunitate de jurisdictie penala totala, respectiv procurorii din cadrul SIIJ, ceea ce contravine art.16 alin. (1) si (2) din Constitutia Romaniei", se precizeaza in comunicatul de presa.

Solicitarile DIICOT

Fata de aspectele mentionate anterior, intrucat efectele juridice si impactul OUG nr. 7/2019 pot periclita grav functionarea Ministerului Public, a sistemului de justitie in ansamblul sau, dar si independenta magistratilor procurori:

- Solicitam Avocatului Poporului sa isi exercite atributiile in sensul sesizarii Curtii Constitutionale a Romaniei pentru efectuarea controlului de constitutionalitate asupra O.U.G. nr.7/2019;

- De asemenea, intrucat pe rolul CJUE se afla inregistrate cauzele nr. C-83/2019, respectiv C-127/2019, se va proceda la transmiterea prezentului punct de vedere catre CJUE, sub forma Amicus curriae, pentru a fi analizat in cadrul deciziei privind adoptarea de masuri provizorii in conformitate cu a Tratatul UE. Transmiterea prezentului punct de vedere catre Curtea Constitutionala, sub forma Amicus curiae, pentru a fi analizat in cadrul dezbaterilor ce vor avea loc privind sesizarea in controlul anterior de constitutionalitate vizand Legea de aprobare a OUG nr.90/2018, la termenul din 27 februarie 2019.

- Prezenta hotarare se va publica pe site-ul DIICOT si se va transmite membrilor Sectiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, precum si procurorului general al Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie si reprezinta mandatul pe care procurorii Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism il dau acestora pentru discutiile ce vor avea loc, astazi ora 15:30 la sediul Guvernului Romaniei pe tema OUG nr.7/2019.

I.S.

Citește și:

De ce este exclusă aderarea la Schengen în prima parte a anului 2023 și ce șanse avem în a doua parte. Calendarul evenimentelor care pot influența situația și miza Austriei

În cea mai recentă reuniune a Consiliului Justiţiei şi Afaceri Interne al Uniunii Europene, cel care votează extinderea Spațiului Schengen, nu s-a discutat oficial despre aderarea României....

Marcel Ciolacu atacă PNL cu privire la rotativă: ”Trebuie să depăşim mofturile de politicieni mărunţi”

Liderul PSD Marcel Ciolacu a declarat vineri, 27 ianuarie, la Brăila, despre rotaţia premierilor din luna mai şi schimburile de ministere, că ”dacă revenim la mofturile de a băga funcţiile...