Caracatita spagii in Sanatate: Cum se fura banii celor mai vulnerabili pacienti

Autor: Ionel Stoica - Redactor-sef adjunct Ziare.com
Marti, 17 Iulie 2018, ora 07:37
14859 citiri
Caracatita spagii in Sanatate: Cum se fura banii celor mai vulnerabili pacienti
Foto: Arhiva Pixabay

Sume uriase de bani din Fondul national unic de asigurari sociale de sanatate (FNUASS), gestionat de CNAS si casele de asigurari subordonate, sunt folosite ca sursa de finantare pentru alte activitati, prin coruptia sistemica a functionarilor publici, acuza procurorii anticoruptie.

Mai multe discutii ambientale dintre sefi si directori din cadrul Casei de Asigurari de Sanatate a Municipiului Bucuresti (CASMB) au scos la iveala un lucru surprinzator: este dificil de stabilit pe cale administrativa, aproape imposibil, decontarile frauduloase in domeniul ingrijirilor medicale la domiciliu.

In plus, la nivelul CNAS erau descurajate controalele acolo unde apareau probleme, pentru a nu atrage atentia altor autoritati. Un fost sef al institutiei ii avertiza pe subordonati ca apar in infomarile transmise de serviciile secrete si sa fie mai prudenti. Motivul: nu voiau sa fie deranjati de anchete si sa atraga atentia opiniei publice asupra institutiei.

Detaliile apar in dosarul in care au fost trimise in judecata 59 de persoane, intre care fostul presedinte al Casei Nationale de Asigurari de Sanatate (CNAS) Marian Burcea si alti membri ai conducerii CNAS si ai Casei de Asigurari de Sanatate a Municipiului Bucuresti (CNASMB).

De asemenea, au fost trimise in judecata 31 de firme si asociatii.

In acest caz fara precedent, vizand fapte de coruptie din Sanatate, apar nume grele din serviciiile secrete si masonerie.

Politicienii stiu situatia

O alta proba surpriza a venit de la fostul sef al Directiei Generale de Monitorizare Antifrauda din CNAS, Alin Sergiu Costache, trimis in judecata in acest caz. Acesta a facut un denunt in care a atras atentia asupra unor nereguli majore. Una din acestea: incepand cu anul 2015, FNUASS a fost devalizat cu sumele de bani necesare platii maririlor salariale ale personalului medical din spitale.

Acest lucru s-a facut in pofida faptului ca, din acest fond, nu pot fi decontate decat servicii medicale, salariile personalului medical fiind in sarcina Ministerului Sanatatii. Totul s-a facut in contextul in care politicienii stiau acest lucru.

DNA da ca exemplu a subordonarii politice a oficialilor din CNAS cazul fostului sef al institutiei, Marian Burcea - judecat in acest caz. Marian Burcea a fost sunat pe 22 august de Vasile Blaga, lider PDL/PNL, care i-a cerut sa ii aduca un pachet de tigari la sediul din Modrogan. "Iar Burcea Marian a executat dispozitia cu rapiditate si exces de zel, cumparand un cartus de tigari", noteaza ilarul situatiei procurorul DNA.

Verificarea pe teren

Pentru a verifica daca aceste decontari frauduloase pot fi atat de greu de stabilit, procurorii DNA au facut cateva controale la pacienti, care teoretic erau ingrijiti la domiciliu de o firma specializata. Cel putin asa aparea in datele oficiale. Pentru verificare, procurorii DNA au apelat la ajutorul unui colaborator sub acoperire, care lucra la o firma de ingrijiri la domiciliu.

Primul caz, un barbat de 62 de ani, care locuia pe strada Herta din Sectorul 2 si figura in actele medicale cu status ECOG 4, adica imobilizat 100% in pat. Serviciile in acest caz erau decontate de CASMB. In realitate, potrivit inregistrarilor audio-video, acesta se deplasa fara probleme prin locuinta, a purtat discutia in picioare cu colaboratorul si a afirmat ca singura ingrijire medicala de care a beneficiat a fost schimbarea unui pansament in dreptul degetelor de la un picior, fara legatura cu faptul ca suferise si o interventie chirurgicala in zona genitala.

Cardul, folosit de firme

Contrar normelor legale, cardul pacientului fusese incredintat firmei de ingrijiri medicale, aspect pe care angajatii CASMB il puteau verifica in Sistemul Informatic Unic Integrat (SIUI), pe baza datelor de logare. Nimeni nu a facut acest lucru.

Colaborator DNA: Ce vreau sa va intreb, cu... cu cardul. I-l lasati fetei si vine ea sa vi-l aduca?

Pacient: Da! Da, da, da!

Colaborator DNA: Sau cum... sau cum faceti?

Pacient: Da, da, i-l las si... Mi l-a lasat ca... Uite, i l-am ... [neinteligibil] ...

Colaborator DNA: Vi-l aduce ea cand aveti nevoie si in rest sta la firma?

Pacient: Da, da, da! Da, da, da! Uite, acuma i l-am pus... ieri, ca ieri am luat reteta... I l-am pus aicea pe ...[neinteligibil]... daca cumva vine, sa-si ia cardul, ca am inteles ca tre' sa-l valideze acolo

Batranul care-si platea singur serviciile

Urmatorul caz, un batran de 87 de ani care locuia in cartierul Pantelimon. Acesta beneficia de ingrijiri medicale la domiciliu decontate de CASMB, figurand in actele medicale cu ECOG 4, adica imobilizat 100% in pat.

Desi pacientul era, intr-adevar, imobilizat la pat, acesta a relatat ca plateste din banii personali un asistent medical, pentru masaj, iar firma care deconta servicii in numele sau nu s-a prezentat niciodata.

Controlul a continuat la mai multe persoane, carora CASMB le achita tratamentul la domiciliu, dar nu beneficiau de aceste servicii din partea firmelor care trebuiau sa faca aceste lucru.

Unii au admis ca uneori mai venea cate un asistent. Cardurile de sanatate erau tinute de cele mai multe ori de firmele care "prestau" serviciiile.

Cum ajunge statul sa plateasca servicii scumpe

Controlul inopinat facut de procurorii DNA dezvaluie, insa, doar o parte din modul in care este fraudat sistemul asigurarilor sociale. Anchetatorii au strans date care arata ca la mijloc sunt sume uriase si care ar fi problemele legate de modul in care sunt incheiate si derulate relatiile contractuale dintre casele de asigurari de sanatate si furnizorii de servicii.

Cei care au de suferit, in final, sunt pacientii, iar statul ajunge sa plateasca servicii scumpe si prost facute.

Fondul national unic de asigurari sociale de sanatate (FNUASS), gestionat de CNAS si casele de asigurari subordonate, a fost, atat in anul 2016, cat si in anul 2017, de peste 7 miliarde de euro.

Firma de constructii care presta servicii medicale

In dosarul de la DNA, exista cazul unei firme de constructii care a ajuns sa fie furnizor de ingrijiri medicale la domiciliu, dupa ce reprezentantii ei au venit la CNAS cu o recomandare in alb. O reprezentanta a altei firme a vazut scena si a inceput sa faca scandal.

Totul a fost interceptat ambiental. "Bine, dar ideea in sine este de cand furnizorul vine cu recomandarea? Auzi, Doamne, iarta-ma! Pai, sunt falsuri! Sa vii cu recomandare in alb...", "Bai, pai nu e strigator la cer ca un functionar al Casei sa vada o recomandare in alb si sa stea sa completeze cu...", se plangea acesta.

Banii, deturnati

Bugetul FNUASS este distinct de bugetul public national, fiind aprobat de Parlament, ca anexa la Legea bugetului de stat, iar ca regim juridic poate fi definit ca un fond special, reglementat prin lege speciala.

"Desi sumele de bani colectate cu destinatia de a contribui la FNUASS nu pot fi cheltuite decat in scopurile prevazute de art. 271 din Legea nr. 95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii (servicii medicale, medicamente, materiale si dispozitive medicale pentru asigurati, plata indemnizatiilor pentru concediile medicale, o cota de 3% pentru cheltuielile de administrare, functionare si de capital ale CNAS si caselor de asigurari de sanatate, fondul de rezerva in cota de 1% din sumele constituite anual la nivelul CNAS), bugetul gestionat de CNAS a devenit, in proportie majoritara, o sursa de finantare pentru alte activitati, prin coruptia sistemica a functionarilor publici", acuza DNA.

Promovarea, pe criterii politice

In concret, numirea si promovarea functionarilor CNAS a fost efectuata pe criterii clientelare, iar "pretul" ocuparii functiilor a fost platit prin "protectia" asigurata furnizorilor de servicii medicale, in scopul obtinerii, ca foloase necuvenite, de catre acestia din urma a unor sume de bani din FNUASS, este una din concluziile DNA in acest caz.

Fenomenul decontarilor nelegale din FNUASS este invizibil si de neinteles la nivel de acces la informatiile publice si chiar pentru institutiile publice ce ar fi trebuit sa controleze aceste cheltuieli.

Asta nu numai din cauza caracterului tehnic al notiunilor din domeniul medical ori al procedurilor aferente relatiilor contractuale dintre furnizori si casele de asigurari de sanatate, ci si pentru ca toate operatiunile financiare si medicale din sistemul asigurarilor sociale de sanatate se valideaza in Platforma Informatica a Asigurarilor de Sanatate (PIAS), vizibila numai pentru un numar foarte mic de functionari.

Protectie la nivel inalt

De altfel, fostul sef al structurii IT a CNAS a declarat la DNA ca fostul sef al CNAS, Marian Burcea, chiar l-a intrebat ironic daca mai este cazul sa aiba acces si alte persoane in PIAS, "in afara de mine si de tine".

DNA mai arata ca, desi sistemul de fraudare a FNUASS a fost construit si perfectionat in timp cu brese menite sa asigure conspirativitatea faptelor, in domeniul ingrijirilor medicale la domiciliu, in pofida unui buget alocat relativ mic (circa 0,2 % din FNUASS), fenomenul s-a extins in progresie geometrica, iar practicile infractionale au devenit notorii.

"Functionarii CNAS si CASMB care asigurau protectia acestora au fost pusi in situatia de a nega evidenta si de a reprima manifestarile celor care aveau initiativa sesizarii, constatarii ori combaterii fraudelor", acuza DNA.

Inalt functionar: 80% din bani "se fura"

Ruxandra Eugenia Ceausu, fosta sefa a Directiei Antifrauda din cadrul structurii de control a CNAS, judecata in acest caz, a afirmat ca 80% din fondurile CASMB, alocate ingrijirilor medicale la domiciliu, "se fura".

Ea a explicat aceasta cifra prin comparatie, intrucat Casa Asigurarilor de Sanatate a Apararii, Ordinii Publice, Sigurantei Nationale si Autoritatii Judecatoresti (OPSNAJ) are alocata aceeasi suma de bani, ce s-a dovedit a fi suficienta nevoilor, insa pentru un numar cu 80% mai mic de asigurati.

Din ce destinații vin primele avioane în România imediat după intrarea în „Air Schengen”. Pasagerii nu vor mai face controalele la frontieră
Din ce destinații vin primele avioane în România imediat după intrarea în „Air Schengen”. Pasagerii nu vor mai face controalele la frontieră
Primele zboruri din spaţiul Schengen care vor ateriza duminică pe aeroportul Henri Coandă vor fi cele care vin de la Paris, Viena, Hamburg, Roma, Zurich, Munchen, Amsterdam şi Geneva,...
Ciolacu anunță plafonări ”oriunde există speculă”. Energie și gaze, RCA și dobânzi, deja pe listă
Ciolacu anunță plafonări ”oriunde există speculă”. Energie și gaze, RCA și dobânzi, deja pe listă
Schema de plafonare și compensare la gaze și energie electrică se prelungește încă un an, urmând ca din aprilie 2025 să se revină treptat, timp de un an, la piața liberă, potrivit unei...
#DNA Marian Burcea, #DNA CNAS, #DNA CASMB, #coruptie sistemul de sanatate , #DNA