De ce chirurgul Burnei a fost obligat sa-si publice sentinta de condamnare intr-un cotidian national: A conditionat actul medical de spaga

Medicul Gheorghe Burnei are 67 de ani, este casatorit, este o persoana integrata social si se afla la primul conflict cu legea penala. Astfel motiveaza judecatorii o parte din circumstantele atenuante in cazul celebrului chirurg.

La sfarsitul anului trecut, Gheorghe Burnei a fost condamnat la 3 ani de inchisoare cu suspendare pentru luare de mita in forma continuata (21 acte materiale) si la plata unei amenzi de 150.000 de lei. Instanta a confiscat de la Burnei sumele de 3.250 de euro si 21.800 de lei si a mentinut masurile asiguratorii instituite.

Medicul trebuie sa presteze 120 de zile de munca neremunerata in folosul comunitatii la una dintre urmatoarele doua entitati: SC Amenajare Edilitara si Salubrizare SA Sector 5 si Directia Generala de Politie Comunitara Sector 1 Bucuresti.

Decizia a fost data de Tribunalul Bucuresti si a fost contestata la Curtea de Apel Bucuresti.

"Sa publice sentinta"

Inedit, in acest caz judecatorii au stabilit ca, dupa ramanerea definitiva a verdictului, Gheorghe Burnei sa publice un extras din sentinta pe cheltuiala proprie, in forma stabilita de instanta, intr-un cotidian national, o singura data.

Explicatia acestei decizii apare in motivare: "instanta apreciaza ca, pentru prevenirea savarsirii unor fapte similare si pentru informarea beneficiarilor actului medical in legatura cu savarsirea unor astfel de fapte de catre personalul medical din sistemul public de sanatate, este oportuna publicarea hotararii de condamnare in modalitatea prevazuta de art. 70 C. pen.

Raportat la circumstantele cauzei (folosirea functiei publice pentru obtinerea de beneficii materiale, in mod repetat, conditionarea actului medical in cazul unor persoane vulnerabile), instanta retine ca fapta savarsita este una grava, leguitorul stabilind limite cuprinse intre 3 si 10 ani inchisoare, concomitent cu interzicerea exercitarii unor drepturi," mai motiveaza Tribunalul Bucuresti.

Judecatorii au constatat ca fata de persoana medicului Burnei, "persoana privita ca un reper in comunitatea medicala, bucurandu-se de recunoastere profesionala si un confort financiar ridicat", si modalitatea concreta de savarsire a faptei (in forma continuata, cu ocazia acordarii de ingrijiri medicale unei categorii vulnerabile de pacienti - copii) se impune, ca masura suplimentara de constrangere penala, si aplicarea pedepsei amenzii care insoteste pedeapsa inchisorii. Astfel au motivat amenda de 150.000 de lei.

In cabinet, ca la bacanie

Probe cheie in cazul lui Burnei au fost declaratii ale martorilor, dar si interceptari audio si ambientale.

"Aceste probe directe sunt confirmate si de rezultatul perchezitiei domiciliare efectuata in cabinetul comun al cadrelor medicale din cadrul Sectiei de Ortopedie Pediatrica a Spitalului Marie Sklodowaska Curie, dar si in biroul inculpatului, ocazie cu care au fost identificate si ridicate sumele totale de 3.299 de lei, 5.015 de euro si 750 de dolari, defalcate in sume mai mici, cum ar fi 750 de dolari, 300 de lei, 150 de euro, 2.000 de lei, 600 de lei, 1.000 de lei, 1.000 de euro etc., sume de bani care s-ar fi justificat a fi pastrate, mai degraba, intr-o bacanie, decat in biroul unei medic amenajat in cadrul unei unitati medicale din sistemul public de sanatate," mai motiveaza judecatorii.

Magistratii atrag atentia ca, chiar daca in anumite cazuri sumele de bani nu au fost remise lui Burnei in mod direct, ci prin asezarea banilor/plicurilor cu bani pe biroul medicului ori introducerea acestora in buzunarul halatului purtat de acesta, "instanta retine ca aceasta nu era decat o modalitate de primire a banilor pusa in practica de catre inculpat."

"Asadar, desi inculpatul nu le-a solicitat martorilor in mod expres vreo suma de bani, prin maniera de gestionare a relatiei cu beneficiarii actului medical (nerespingerea ofertelor de sume de bani), le-a creat convingerea ca acesta este modul de lucru in cadrul sectiei pe care o coordona," explica Tribunalul Bucuresti.

Altfel spus, Burnei ar fi fost cel care "a conceput" si "a perpetuat" aceasta practica in randul pacientilor, cu scopul de a obtine avantaje materiale necuvenite de pe urma prestarii de serviciilor medicale.

"A incurajat spaga"

Instanta a mai constatat ca in dezbateri apararea medicului a facut referire la comportamentul pe care ar fi trebuit sa il adopte Burnei in astfel de imprejurari, ridicand intrebarea retorica: "care ar fi putut fi comportamentul unui om, unui medic, in momentul in care gaseste pe birou un plic ce poate contine bani sau nu, si persoana care se presupune ca i l-a oferit nu se mai afla in acea incapere?".

"Este evident faptul ca inculpatul avea posibilitatea de a sesiza organele judiciare in legatura cu savarsirea faptelor de dare de mita de catre beneficiarii actului medical. In acest fel inculpatul ar fi facut cunoscuta in randul pacientilor pozitionarea sa in legatura cu actele de primire de mita si ar fi descurajat astfel persoanele care incercau pe viitor sa ii creeze avantaje patrimoniale necuvenite, fiind de domeniul evidentei ca darea/primirea de bani in astfel de imprejurari constituie un ilicit penal.

Inculpatul nu numai ca nu a facut acest lucru, dar a preferat sa incurajeze aceasta practica pana intr-acolo incat beneficiarii actului medical, in urma interactiunii cu alte persoane care apelasera la serviciile inculpatului, aveau convingerea ca aceasta este o stare de fapt fireasca pentru a beneficia de ingrijiri medicale in sistemul public de sanatate," conchid judecatorii.

"Donatiile", gasite in birou

Potrivit tribunaluluii, imprejurarea ca sumele de bani erau oferite ca donatie pentru sectia de ortopedie in cadrul careia activa Burnei este nereala. Mai mult, instanta retine ca in cazul "donatiilor " sumele de bani au fost oferite efectiv lui Burnei si s-au aflat tot timpul la dispozitia acestuia, fiind gasite cu ocazia perchezitiei domiciliare efectuata in biroul sau aflat in incinta spitalului.

"Astfel, din probatoriul administrat, se retine in primul rand ca sumele de bani au fost pretinse/oferite in conditiile prevazute la alin. 1 al art. 34 din Lg. 46 /2003 (privind drepturile pacientilor- n.red.), respectiv prin supunerea pacientilor la diferite forme de presiune pentru a-i determina sa ofere recompensele, fiind vorba aici de:

- Girarea de catre inculpat, prin atitudinea sa de a primi in mod constant diferite sume de bani, a unei practici, cutume, potrivit careia pacientii trebuiau sa ofere o oarecare suma de bani, aceasta fiind perceputa ca o conditie pentru a accesa serviciile medicale oferite de inculpat (martorii audiati in cauza au aratat ca din discutiile avute cu ceilalti apartinatori au aflat ca trebuie sa dea medicului o oarecare suma de bani, dupa posibilitati ori in functie de complexitatea actului medical)," explica magistratii.

"In cazul sumelor de bani pretinse/oferite cu titlu de donatie sau sponsorizare, inculpatul pretindea aceasta suma anterior efectuarii actului medical, iar in cazurile supuse analizei s-a stabilit ca suma de bani astfel pretinsa reprezenta o conditie pentru a beneficia de actul medical oferit de inculpat.

In aceasta ultima ipoteza se retine ca tocmai situatia vulnerabila in care se aflau pacientii si apartinatorii lor (necesitatea efectuarii unor interventii chirurgicale apreciate ca urgente ori situatia personala a martorilor care aveau la dispozitie o perioada scurta de timp pentru efectuarea interventiei intrucat locuiau in strainatate) era in sine un factor suficient de presant, incat sa ii determine sa accepte orice solicitari de ordin material, chiar si voalate, venite din partea medicului (de ex. cazul martorei V.I. care trebuia sa revina in Italia cu copilul minor si careia inculpatului i-a comunicat verbal: Dumneavoastra, daca vreti, faceti o donatie scrisa pentru spital si ramaneti la pret jumatate," mai motiveaza tribunalul.

In al doilea rand, instanta constata ca in toate cazurile sumele de bani ar fi fost primite de catre Burnei ori au fost directionate catre asociatia profesionala al carei presedinte era.

"Chiar daca in anumite cazuri s-au intocmit inscrisuri precum donatii ori contracte de sponsorizare, instanta retine ca acestea nu prezinta relevanta cata vreme sumele de bani erau solicitate cu titlu de mita, asa cum s-a aratat anterior," conchid judecatorii.

CTP, după ce a văzut conferința lui Cătălin Cîrstoiu: ”I s-a mai rărit zâmbetul iliescoid...”

Candidatul PSD-PNL la Primăria Capitalei, medicul Cătălin Cîrstoiu a susținut vineri, 19 aprilie, o conferinţă de presă pentru a răspunde acuzaţiilor de incompatibilitate în condiţiile...

De ce Robert Negoiță nu poate fi candidatul coaliției la Primăria Capitalei. „Niciun primar de sector nu are mai multe șanse decât Piedone”

În contextul unei crize generate în alianța PSD-PNL, generată de zvonurile legate de o eventuală retragere a medicului Cătălin Cîrstoiu, primarul de la Sectorul 3, Robert Negoiță, s-a...