Coruptii cu epoleti din Ministerul Afacerilor Interne: "Vor sa organizeze niste flagrante. Nu lasati nicio tigara"

"10 zile sa nu miste nimic! Vor sa organizeze niste flagrante. Nu lasati nicio tigara. Deci, acuma m-a sunat de la Bucuresti. Jur!". Acesta este mesajul pe care un politist de frontiera il transmitea colegilor sai, care ii protejau pe contrabandistii de tigari de la granita Romaniei cu Ucraina, in schimbul unor mite.

Practic, fusese lansat un adevarat mecanism intern de protectie. "Aveti grija la intrare... materiale de inregistrare, cu pixuri, cu ochelari, nu poti sa stii", era mesajul de alarma.

Mai mult decat propria protectie, gruparea acestor politisti asigurau inclusiv protectia traficantilor, prin notificari prealabile intrarii in punct, ce priveau persoane aflate in filtru si momente de siguranta pentru trecerea frontierei.

La dispozitia sefului de tura erau organizate dispozitive ilegale de supraveghere pentru urmarirea autoturismelor cu care echipele de control de la Bucuresti se deplasau pe traseu sau chiar interventii la acestea, informandu-l pe ofiter pentru ca la randul lui sa le comunice membrilor grupului sau lucratorilor vamali cand pot intra in tara, respectiv pot acorda liber de vama.

In situatia in care pe traseul post-vamal erau semnalate echipe de control, iar membrii grupului infractional nu erau inca pe artera de intrare in tara, acestia asteptau fie in Ucraina, fie in zona neutra. Dupa plecarea echipelor de control de pe traseu traficantii reintrau in vama cu aceeasi cantitate de tigari.

Mita: 50 de euro/baxul de tigari

Ca in orice grup criminal organizat, noul venit era testat pe o anumita perioada de timp, de teama de a nu se strecura o persoana care sa le deconspire activitatea infractionala. In general, dupa ce castigau increderea membrilor grupului, nou-venitii se integrau, invatau si adoptau repede comportamentele corupte ale colegilor.

De asemenea, regulile prestabilite in cadrul grupului infractional organizat erau clare inclusiv cu privire la valoarea mitei, de exemplu valoarea de 50 de euro/baxul de tigari netimbrate era bine cunoscuta de toti actorii implicati in activitatile infractionale.

Studiul

Episodul de la granita Romaniei, in care politistii de frontiera sunt implicati in infractiuni de coruptie la granita Romaniei, este un capitol intr-un studiu comun realizat de Directia Nationala Anticoruptie (DNA) si Directia Generala Anticoruptie (DGA), finalizat la sfarsitul anului 2020: "Diagnoza faptelor de coruptie in care au fost implicati angajati ai Ministerului Afacerilor Interne."

Analiza a vizat faptele de coruptie savarsite de catre angajatii MAI pentru care instantele de judecata au emis hotarari de condamnare ramase definitive in perioada 2014-2018. In perioada 2014-2018, au fost condamnati definitiv 462 de angajati ai Ministerului Afacerilor Interne, in 142 de cauze ce au privit fapte de coruptie aflate in competenta DNA.

Distributia numarului de cauze solutionate de instantele de judecata prin hotarari de condamnare ramase definitive, evidentiaza o tendinta de scadere in perioada analizata.

Din totalul persoanelor condamnate definitiv, aproape doua treimi (64%) au facut parte din corpul profesional al agentilor/subofiterilor.

Cei mai multi angajati ai MAI condamnati definitiv in perioada 2014- 2018 au activat in structurile politiei de frontiera - 45%.

Din cele 462 de persoane condamnate definitiv in perioada de referinta a studiului, 106 persoane au primit condamnari de executare a pedepsei cu inchisoarea, ceea ce reprezinta aproape un sfert din total (23%).

In aceste cazuri, cea mai mica perioada dispusa de instanta pentru executarea pedepsei cu inchisoarea a fost de 1 an si 6 luni, iar cea mai mare de 9 ani.

"Am sa iti pun catusele"

Analiza rechizitoriilor a scos la iveala modul in care politistii cereau uneori bani in schimbul unor favoruri.

"Tu trebuie sa intelegi ca tu vei pierde mai mult, eu n-am ce sa pierd, tu vei pierde mai mult."

"Mai baiatule, este ultima data cand ma vezi in postura asta de a-ti vorbi frumos, fiindca daca nu rezolvam cat mai repede imi vei vedea si fata cealalta, cand am sa vin sa te iau cu mascatii si am sa iti pun catusele. Vezi ca nu este de joaca cu fraierul, fiindca acum ti-l pun pe speaker la telefon, sa vezi ca are 40 de zile de ingrijiri medicale."

Solicitarea de bani sau foloase era in unele cazuri facuta mascat: "Va trebuie permisul?", "Achitati amenda pe loc?", "Daca o plateai acu' ramaneai cu permisul.....", "Ce amenda poti plati pe loc?" si "Cu ce faci cinste?"

Despre "apetitul infractional"

Studiul scoate la iveala faptul ca in randul politistilor de frontiera devenise atat de mare dorinta de obtinere de foloase necuvenite incat acestia nu pretindeau doar bani, ci si tipurile de bunuri care erau transportate de cei care tranzitau frontiera, cum ar fi tigari, bauturi alcoolice, dulciuri etc.

"Apetitul infractional al politistilor de frontiera condamnati definitiv reiese si din faptul ca atunci cand existau controale din partea diferitelor autoritati cu competenta in punctele de trecere a frontierei, actele de coruptie comise nu erau oprite, ci dimpotriva angajatii MAI isi intensificau masurile de precautie si chiar majorau valorile stabilite initial cu titlu de mita, sustinand ca riscul asumat era mult mai mare," se arata in referatul DNA.

Spaga, ceruta pe biletele

Autorii studiului au scos la iveala, ca in savarsirea infractiunilor de trafic de influenta, pentru care au fost condamnati, politistii si complicii acestora au desfasurat actiuni de ascundere sau protejare a activitatii infractionale constand in:

- Scoaterea acumulatorului din telefonul mobil in timpul intalnirilor dintre cumparator si cel care facea traficul de influenta;

- Lasarea telefonului mobil intr-o alta incapere;

- Scrierea sumelor pe biletele de hartie;

- Incheierea unor conventii civile pentru a masca pretul traficului de influenta;

- Primirea banilor in plicuri de hartie; o comunicarea codificata (de exemplu, exprimarea sumelor de bani in grade Celsius);

- Infractiuni de santaj (amenintari cu moartea la adresa cumparatorului de influenta in cazul denuntarii faptei penale).

Au "scurs" informatii din anchete

Anchetele DNA au scos la iveala ca au existat situatii in care angajati ai MAI au divulgat informatii nedestinate publicitatii pentru obtinerea unor foloase necuvenite (bani, produse) pentru avertizarea, protejarea sau favorizarea unor rude/persoane apropiate, dar si pentru asigurarea unei pozitii cheie in cadrul anturajului (pozitie care sa permita mentinerea functiei de conducere ce facilita accesul la informatii de interes).

Astfel, divulgarea de informatii nedestinate publicitatii a condus atat la protejarea unor activitati ilicite, cat si la compromiterea unor flagranturi.

Unde avea loc transmiterea informatiilor: in locuri publice, la domiciliul beneficiarului informatiilor si in autoturismul de serviciu al politistului.

Sub ce forma erau transmise informatiile: pe suport de hartie si verbal.

DNA publica si trei exemple

1. In cadrul unor intalniri informale, in locuri publice, politistul a inmanat direct beneficiarului, ca urmare a unei cereri anterioare, un plic continand o nota de redare si l-a informat verbal ca in urma verificarilor pe care le-a efectuat, numele acestuia nu apare in lucrari sau solicitari de interceptari ale serviciului pe care il conducea.

2. Politistul se deplaseaza la domiciliul beneficiarului si ii inmaneaza personal pe suport hartie, informatiile care - la momentul respectiv - nu erau destinate publicitatii.

3. Obtine de la un judecator cu care se afla in relatii de amicitie, informatii cu privire la emitere unor mandate si obiectul respectivelor mandate si le divulga persoanelor interesate.

Vulnerabilitatile

Analiza DNA scoate a iveala si alte lucruri. De exemplu, exercitarea formala sau deficitara a obligatiilor de control - "Toti am venit aici pentru bani ... toti fac trafic cu tigari" - extras rechizitoriu.

In ceea ce priveste promovarea concursurilor de recrutare din sursa externa, era stiut faptul ca acestea erau castigate de persoane cunoscute sau rude- "Hai sa fim sinceri ca daca numaram altii cate neamuri au in unitate..." - extras rechizitoriu DNA.

Lipsa internalizarii normelor deontologice, a unui sistem de valori morale ori inversarea acestor valori; de exemplu: folosirea de catre angajatii MAI a unor termeni precum "omenie", "ingaduinta", "generozitate", in referire la celelalte parti implicate in savarsirea faptei de coruptie.

Agresivitatea manifestata de unii angajatii MAI in obtinerea foloaselor prin constrangerea persoanelor, folosindu-se de autoritatea functiei detinute (exemplu: anumiti politisti de frontiera luau banii oferiti cu titlu de mita intr-un mod direct, fara niciun fel de ascunzisuri, uneori negociind cu traficantii valoarea mitei, iar in cazul unor neintelegeri ii speriau cu efectuarea unui control drastic, care ar fi putut sa aiba ca finalitate confiscarea vehiculului).

In centrele de retinere si arest era cunoscut faptul ca lucratorii accepta diferite sume de bani pentru oferirea unor conditii mai bune de arest, introducerea unor cantitati mai mari de alimente si bauturi si facilitarea corespondentei cu persoane din exterior.

Pe domeniul politiei rutiere, era de notorietate faptul ca pe anumite sectoare de drum infractiunile de luare de mita reprezentau o practica a politistilor.

Recomandarile DNA:

- Luand in considerare fenomenul coruptiei manifestat la nivelul MAI consideram necesara concentrarea eforturilor pe implementarea unor masuri de prevenire si/sau control care sa se adreseze direct vulnerabilitatilor identificate, in special factorilor organizationali;

- Adoptatea unei atitudini proactive, atat de catre personalul cu functii de conducere, cat si de personalul de executie, astfel incat sa se asigure mecanismele interne de autoreglare prin semnalarea timpurie a oricaror compartamente de risc;

- Intensificarea/concentrarea activitatilor informativ - operative cu privire la zonele de risc identificate si valorificarea intr-un termen cat mai scurt a informatiilor obtinute cu privire la savarsirea unor infractiuni de coruptie. Din cele mai multe cazuri analizate reiese o perioada lunga de timp scursa intre debutul activitatii infractionale si momentul sesizarii faptei;

- Continuarea implementarii politicilor anticoruptie la nivelul Ministerului Afacerilor Interne;

- Imbunatatirea capacitatii de control, prin stabilirea unor planuri privind realizarea controalelor inopinate prin constituirea unor echipe mixte, cu angajati ai altor institutii avand atributii in acelasi sector de activitate si/sau parteneri din statele vecine (in cazul politiei de frontiera);

- Prioritizarea actiunilor de control prin cresterea ponderii acestora in zone expuse la coruptie;

- Responsabilizarea pesonalului de conducere de la toate nivelurile ierarhice din structurile MAI, cu privire la puterea exemplului personal oferit subordonatilor de catre acestia, in ceea ce priveste respectarea valorilor etice ale organizatiei, adoptarea unui comportament congruent acestor valori si sustinerea unui climat organizational in care sa existe "toleranta 0" fata de incidentele de integritate;

- Asigurarea resurselor necesare in vederea functionarii optime a echipamentelor tehnice/sistemelor informatice utilizate in activitatea structurilor, pentru a evita exploatarea eventualelor limite sau disfunctionalitati de catre persoanele interesate;

- Luand in considere perfectionarea continua a modurilor de operare utilizate de catre persoanele interesate in savarsirea unor fapte de coruptie, se impune adaptarea permanenta si imbunatatirea sistemelor, metodelor si tehnicelor de control si supraveghere a modului in care se desfasoara activitatile identificate ca fiind vulnerabile, in special pe domeniile analizate in prezenta cercetare;

- Imbunatatirea cadrului normativ si organizarea unei evidente informatizate a functiilor exercitate de politisti si militari in mediul privat;

- Identificarea indicatorilor de risc si stabilirea unor instrumente de monitorizare, inclusiv a accesului neautorizat la bazele de date existente. Spre exemplu, monitorizarea prelucrarii datelor cu caracter personal in bazele de date disponibile la nivelul structurilor;

- Reevaluarea prevederilor Hotararii Guvernului nr. 991/2005 privind Codul de etica si deontologie al politistului;

- Aplicarea de sanctiuni disciplinare cu caracter disuasiv pentru incalcarea standardelor etice si de conduita anticoruptie la nivelul tuturor functiilor publice din MAI.

Plângeri la DNA și ANI împotriva lui Cristian Popescu Piedone. USR îl acuză că și-a angajat ”rudele și pilele” la primărie

USR va depune plângeri la Agenţia Naţională de Integritate şi Direcţia Naţională Anticorupţie împotriva lui Cristian Popescu Piedone şi a caracatiţei cu rude şi pile pe care a...

Ciolacu nu-l lasă pe Robert Negoiță să intre în cursa pentru Capitală: "E candidat la Sectorul 3 și lucrurile așa vor rămâne"

Premierul Marcel Ciolacu a declarat vineri, 19 aprilie, că a discutat cu liderul PNL, Nicolae Ciucă, şi au ajuns la concluzia că Robert Negoiţă este un candidat foarte bun al alianţei PSD -...