Dosarul fraudei de la CNAS: 90 de persoane si firme au fost trimise in judecata

Procurorii DNA au trimis vineri in judecata 59 de persoane, printre care conducerea Casei Nationale de Asigurari de Sanatate (CNAS), Casei Nationale de Asigurari de Sanatate a municipiului Bucuresti (CNASMB) si functionari din aceste institutii, dar si 31 firme de ingrijiri medicale, in cazul decontarilor fictive de servicii medicale.

Ancheta are legatura cu desfasurarea de activitati ilicite prin care sume de bani in valoare de peste 20 milioane lei (4,5 milioane euro) din fondurile Casei de Asigurari de Sanatate a Municipiului Bucuresti (CASMB) ar fi fost fraudate prin decontarea nelegala a unor servicii de ingrijiri medicale la domiciliu fictive.

Printre cei trimisi in judecata:

• Marian Burcea, fost presedinte al CNAS,
• Alin-Sergiu Costache, sef al Directiei Generale de Monitorizare Antifrauda din CNAS,
• Ovidiu Munteanu, managerul Directiei Relatii Contractuale, ulterior sef al CASMB,
• Lucian Vasile Bara, fost presedinte al CASMB,
• Ion Razvan geambasu, director executiv al CASMB,
• Ion Ovidiu Mihaescu, managerul Directiei Control din CASMB
• Nicolae Sergiu Ciobanu, fost consilier al directorului SRI, George Maior.

Potrivit procurorilor DNA, un grup de firme care ofereau ingrijiri medicale la domiciliu aflate in coniventa infractionala cu functionari ai Casei Nationale de Asigurari de Sanatate (CNAS) si Casei Nationale de Asigurari de Sanatate a municipiului Bucuresti (CASMB) "au transformat ingrijirile medicale la domiciliu intr-o afacere profitabila cu desconsiderarea totala a legii si a drepturilor pacientilor".

Pasii prin care ar fi facut acest lucru:

• obtinerea de C.N.P.-uri si de acte medicale de la persoane asigurate la CASMB;
• folosirea acestora pentru intocmirea in fals a dosarelor de solicitare de ingrijiri medicale la domiciliu:
• depunerea dosarelor la CASMB de catre persoane neimputernicite;
• folosirea frauduloasa a cardurilor de sanatate cu prilejul semnarii electronice a serviciilor medicale pentru decontarea unor servicii medicale neprestate sau prestate in conditii nelegale;
• transmiterea online a unor date false in Sistemul informatic unic integrat al asigurarilor sociale de sanatate (SIUI) .

DNA: Bani decontati nelegal

"Sumele de bani decontate nelegal de la CASMB au fost delapidate de administratorii furnizorilor de ingrijiri medicale la domiciliu, fiind cheltuite in interes personal si pentru plata membrilor grupului infractional", arata DNA.

Protectia gruparii ar fi fost asigurata de persoane din conducerea celor doua institutii care, desi erau la curent cu activitatile nelegale, ar fi refuzat sa faca verificari si ca urmare sa dispuna sanctiuni.

DNA, despre sentimentul de temere

Un aspect particular al prezentei grupari infractionale l-ar fi constituit sentimentul de temere generat in randul functionarilor publici si al furnizorilor de servicii medicale din sistemul asigurarilor sociale de sanatate, stare indusa de conducerea CASMB si CNAS, "care a profitat de faptul ca ei fac legile si tot ei le si aplica, ca pot elimina de pe piata orice furnizor care nu respecta regula de a nu vorbi despre fraudele din sanatate, ca pot concedia orice functionar public care nu se supune orbeste scopurilor gruparii."

In acelasi context, in anul 2014, ar fi fost constituit in cadrul CASMB un grup infractional organizat format initial care ar fi fost format din trei angajati - Gabriela-Rodica Mocanu, Mina-Elena Petrescu si Jeana Sardare, la care ar fi aderat ulterior si persoane din conducerea CASMB, presedintele-director general Lucian-Vasile Bara, Ovidiu Munteanu, Ion-Razvan Geambasu, Ion-Ovidiu Mihaescu, iar incepand din 2016, si reprezentantii unor firme furnizoare de servicii medicale fara activitate reala ori legala.

"Din luna martie 2017, gruparea infractionala a fost sprijinita si de presedintele C.N.A.S., Burcea Marian", acuza DNA.

Afacerea ingrijirilor la domiciliu

Grupul infractional ar fi fost constituit astfel ca, prin comiterea unor infractiuni (inselaciune, abuz in serviciu, fals intelectual, fals in inscrisuri sub semnatura privata, uz de fals, fals informatic, luare de mita, dare de mita, trafic de influenta, cumparare de influenta), Fondul national unic al asigurarilor sociale de sanatate (FNUASS) sa fie fraudat prin decontarea nelegala a unor servicii de ingrijiri medicale la domiciliu fictive, iar banii din acest fond sa nu fie folositi pentru ingrijirea medicala la domiciliu a asiguratilor care aveau nevoie reala de aceste servicii, in mod gratuit.

In contextul amintit, in perioada august 2014 - august 2017, furnizorii de ingrijiri medicale la domiciliu ar fi constituit pe verticala si in relatii de subordonare cu gruparea functionarilor din CASMB, "celule infractionale sau subgrupari infractionale, cu colaborare intre ele, pe orizontala, in scopul deservirii scopului infractional comun, astfel incat atat nucleul grupului infractional, cat si subgruparile subordonate au actionat in scopul fraudarii FNUASS".

Cele 6 planuri ale fraudarii

Acest lucru s-ar fi facut pe 6 planuri, potrivit DNA:

1. Constituirea nelegala a dosarelor medicale ale unor asigurati si depunerea acestora la CASMB.

2. Aprobarea frauduloasa, de catre CASMB, a ingrijirilor medicale la domiciliu, decontate din FNUASS

3. Intocmirea in fals a raportarilor lunare de servicii medicale necesare decontarilor lunare de plati

4. Coruperea functionarilor cu atributii in intocmirea documentatiei si aprobarea ingrijirilor medicale la domiciliu

5. Evitarea depistarii fraudelor comise in dauna CASMB.

6. Prioritizarea la plata a solicitarilor aferente foloaselor necuvenite, concomitent cu refuzarea cererilor persoanelor asigurate care, in mod legitim, ar fi avut dreptul sa beneficieze de acest tip de servicii medicale.

Plati de 20 de milioane de lei

Procurorii DNA mai arata ca in perioada august 2014-august 2017, Gabriela-Rodica Mocanu, Mina-Elena Petrescu si Jeana Sardare, actionand in cadrul grupului infractional, i-ar fi ajutat pe reprezentantii celor 31 de firme de ingrijiri medicale la domiciliu sa induca in eroare CASMB, prin prezentarea ca adevarate a unor situatii nereale referitoare la respectarea clauzelor contractuale (raportari false in ceea ce priveste continutul serviciilor medicale prestate, asiguratul care a primit ingrijirile, data, ora si persoana care a efectuat serviciul medical, imprejurarile in care au fost prestate serviciile medicale, indeplinirea conditiilor ce au stat la baza emiterii deciziei de evaluare).

Astfel, CASMB a facut plati care nu li se cuveneau celor 31 de firme, in cuantum total de 20.040.591 lei (corespunzatoare celor 564 raportari de servicii medicale ale acestora).

Controalele, blocate

Desi au avut cunostinta de activitatile infractionale, Marian Burcea, presedinte al CNAS, ar fi cerut functionarilor cu atributiilor de control sa nu mai aplice legile in vigoare - sanctiunile prevazute in Contractul-cadru aprobat prin hotarare de guvern si sa faca mai mult munca de preventie.

"Inculpatul Burcea Marian nu ar fi putut sa reduca pana la disparitie activitatea de control fara ajutorul primit in mod constient si asumat de catre inculpatii Costache Alin-Sergiu, director general adjunct al C.N.A.S. (urmatoarea functie in ierarhia C.N.A.S., dupa presedinte si vicepresedinte) si seful structurii de control a C.N.A.S., si al lui Ceausu Ruxandra-Eugenia, seful Directiei Antifrauda, care nu au mai initiat actiuni de control, nu au valorificat datele existente referitoare la fraude si au cautat mijloace de anihilare a constatarilor anterioare", acuza procurorii anticoruptie.

In perioada octombrie 2015 - iulie 2017, Bara, Munteanu, Mihaescu si Geambasuar fi refuzat sa isi indeplineasca obligatia legala de a verifica daca serviciile medicale decontate din fondul asigurarilor sociale de sanatate, au si fost prestate efectiv, desi acestia aveau cunostinta de existenta unor grupari infractionale specializate in fraudarea FNUASS.

Acuzatiile in cazul lui Ciobanu

In acelasi context, in perioada iunie - august 2017, Nicolae-Sergiu Ciobanu l-ar fi determinat pe Burcea ca, in calitate de presedinte al CNAS, sa isi foloseasca influenta si autoritatea, in scopul obtinerii de catre instigator a unui folos necuvenit, constand in informatii confidentiale detinute de CNAS, referitoare la o societate comerciala si la reprezentantul legal al acesteia.

"In aceeasi perioada, inculpatul Ciobanu Nicolae-Sergiu a pretins de la reprezentantul acelei societati comerciale (martor in cauza) sumele de 2.000 euro, 18.800 lei, din care, in data de 14.06.2017, a primit suma de 2.000 euro, in schimbul influentei exercitate asupra presedintelui CNAS, Burcea Marian, precum si asupra unui consilier. Concret, inculpatul a promis ca va interveni pentru protejarea intereselor societatii administrata de martor in relatia cu CNAS", acuza DNA.

Care ar fi paguba

Prin rechizitoriu, s-a retinut un prejudiciu in dauna Fondul national unic al asigurarilor sociale de sanatate (FNUASS) gestionat de CASMB in valoare de 20.040.591 lei, rezultat din savarsirea infractiunilor de inselaciune, in forma continuata si abuz in serviciu, daca functionarul a obtinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit. CASMB s-a constituit parte civila in cauza.

Lista completa a celor trimisi in judecata in acest caz, pe site-ul DNA.

Cititi si: Inculpat in dosarul CNAS, catre reprezentanta unei firme: Am fost consilierul lui Maior. Aveam salariul 9.400 de lei, am pensie 10.800 de lei

Vot interzis la locale pentru unii alegători cu domiciliul în străinătate. Decizia aparține Biroului Electoral Central

Alegătorii cu domiciliul în străinătate, care şi-au stabilit reşedinţa în ţară, începând cu data de 11 aprilie 2024, nu vor putea vota la alegerile pentru autorităţile administraţiei...

AUR se plânge că George Simion nu are acces la comisia de control a SRI. "PNL-PSD continuă acapararea statului român"

Deputata AUR Gianina Şerban acuză că, de patru luni, Birourile permanente reunite al Camerei şi Senatului refuză, fără nicio justificare, să numească un membru al partidului în comisia...