DNA face filmul noptii in care a fost emisa ordonanta 13 si a trimis dosarul la Parchetul General: Un document cu un aviz negativ a disparut!

Luni, 27 Februarie 2017, ora 09:30
19863 citiri
DNA face filmul noptii in care a fost emisa ordonanta 13 si a trimis dosarul la Parchetul General: Un document cu un aviz negativ a disparut!
Foto: Arhiva Ziare.com

DNA anunta prin intermediul unui comunicat de presa ca a decis sa trimita la Parchetul General dosarul privind adoptarea ordonantei de urgena 13/2017, care a scos sute de mii de oameni in strada, iar ulterior a fost abrogata.

In comunicatul DNA se precizeaza ca, la data de 24 februarie, procurorii DNA au dispus clasarea cauzei avand ca obiect infractiunea de "folosire a influentei ori autoritatii ca persoana care indeplineste o functie de conducere intr-un partid, in scopul obtinerii pentru sine ori pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite".

De asemenea, au disjuns si declinat catre Parchetul General partea din dosar referitoare la savarsirea infractiunilor de:

  • Favorizare a faptuitorului
  • Prezentare cu rea-credinta, de date inexacte, Parlamentului sau Presedintelui Romaniei cu privire la activitatea Guvernului sau a unui minister, pentru a ascunde savarsirea unor fapte de natura sa aduca atingere intereselor statului
  • Sustragerea sau distrugerea de inscrisuri
  • Sustragerea sau distrugerea de probe ori de inscrisuri
  • Fals intelectual

Procurorii spun ca avizul de la Ministerul pentru Relatia cu Parlamentul care ar fi putut bloca adoptarea ordonantei 13 in noaptea de 31 ianuarie a fost distrus in Ministerul Justitiei, pentru a se impiedica acest lucru.

Anuntul DNA vine in contextul in care CCR discuta luni la ora 12 sesizarea lui Calin Popescu Tariceanu privind conflictul dintre Guvern si DNA pe ordonanta 13.

In comunicatul DNA, se prezinta mai multe detalii cu privire la acest dosar.

Astfel, in comunicat se precizeaza ca dosarul a fost format ca urmare a unei sesizari formulate de persoane fizice cu privire la savarsirea infractiunilor de favorizare a faptuitorului si prezentare cu rea-credinta de date inexacte Parlamentului sau presedintelui Romaniei.

Ulterior, petentii au completat sesizarea cu privire la savarsirea infractiunii de exercitare a autoritatii si influentei de catre o persoana cu functii de conducere intr-un partid politic, in vederea obtinerii de foloase necuvenite.

Mai tarziu, procurorii au dispus extinderea urmaririi penale in cauza, cu privire la infractiunile de:

- sustragerea sau distrugerea de inscrisuri

- sustragerea sau distrugerea de probe ori de inscrisuri

- fals intelectual

In comunicatul DNA sunt prezentate pe larg toate detaliile cu privire la parcursul controversatei ordonante de urgenta 13/2017 in Guvern, de la forma initiala avuta in vedere de fostul ministru al Justitiei, Florin Iordache, si pana la cea finala.

Astfel, daca initial s-a pornit de la punerea in acord a unor decizii CCR cu Codurile Penale si gratierea unor pedepse, ulterior s-a ajuns la o alta forma, adoptata de Guvern.

Initial, ministrul Iordache "a prezentat personalului de specialitate din conducerea Ministerului Justitiei un document ce continea modificarile pe care acesta dorea sa le aduca celor doua Coduri".

"Principalele modificari dorite la acel moment de ministrul Justitiei vizau:

- Dezincriminarea infractiunii de abuz in serviciu;

- Dezincriminarea infractiunii de neglijenta in serviciu;

- Modificarea continutului constitutiv al infractiunilor de conflict de interese;

- Modificarea continutului constitutiv al infractiunilor de coruptie: darea de mita, luarea de mita, traficul de influenta si cumpararea de influenta;

- Modificari ale codului de procedura penala, printre care se regaseau si modificari ale modului de sesizare denuntul si plangerea", arata procurorii DNA.

Urmare a solicitarii ministrului, personalul de specialitate din cadrul Ministerului Justitiei a intocmit o nota prin care indica explicit ce decizii ale Curtii Constitutionale ar fi trebuit transpuse in legislatie, indicand in concret o solutie pentru fiecare modificare, arata DNA.

De asemenea, personalul de specialitate "a opinat ca este imposibil a justifica urgenta pentru promovarea proiectului de act normativ prin OUG", subliniaza DNA.

In data de 17 ianuarie s-au intocmit proiectele de OUG privind modificarea Codurilor si gratierea, "renuntandu-se la dezincriminarea totala a abuzului in serviciu".

"In schimb, s-au introdus: un prag valoric minim al prejudiciului de 200.000 lei, conditia existentei unei plangeri penale prealabile precum si diminuarea pedepselor. De asemenea, s-a renuntat la modificarea infractiunilor de coruptie clasice, deoarece s-a atras atentia asupra posibilitatii sanctionarii Romaniei care este parte a Conventiei de la Merida", se mai arata in comunicat.

Procurorii reamintesc ca proiectele nu au mai fost introduse pe ordinea de zi suplimentara a Guvernului, ci au fost puse in dezbatere publica, cerandu-se puncte de vedere de la principalele institutii din domeniul judiciar.

"In toata aceasta perioada, personalul de specialitate din cadrul Ministerului Justitiei a intocmit 6 (sase) note prin care exprimau critici la adresa proiectelor amintite. Cea mai consistenta nota este cea intocmita la data de 27.01.2017, ce contine peste 30 de pagini", se mai arata in comunicatul DNA.

Noaptea, ca hotii: Ce s-a intamplat la sedinta de guvern

In data de 31 ianuarie, in jurul orei 17:00, Ministerul Justitiei a cerut avize de la Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul de Interne, Ministerul pentru Relatia cu Parlamentul, Consiliul Legislativ si Consiliul Superior al Magistraturii.

Adoptarea OUG 13 NU figura pe ordinea de zi a sedintei de guvern din 31 ianuarie, programata pentru 19:45, dupa incheierea sedintei CSAT. Pana la sedinta au fost transmise doar doua avize - al MAI si al Consiliului Legislativ.

"Ministerul Afacerilor Interne a comunicat un aviz strict referitor la infractiunile din domeniul circulatiei rutiere. Consiliul Legislativ a transmis un aviz cu observatii. Acest aviz atragea atentia asupra insuficientei motivari a caracterului de urgenta", subliniaza DNA.

De asemenea, procurorii reamintesc faptul ca, desi a cerut aviz CSM, ministrul nu a mai asteptat venirea lui.

"Desi nu a fost trimis un aviz de la CSM, reprezentantii Ministerului Justitiei au atasat avizul negativ al amintitei institutii emis insa pentru forma proiectelor asa cum fusesera publicate in data de 18.01.2017, desi intre timp aparusera modificari de substanta, dintre care sunt de amintit introducerea unor cauze de nepedepsire in cazul abuzului in serviciu si a favorizarii faptuitorului.

Ministerul Afacerilor Externe nu a transmis un aviz formal, ministrul de resort semnand proiectul de act normativ pentru modificarea Codurilor chiar in sediul Guvernului, deoarece i s-a solicitat 'pe loc' acest aviz", arata DNA.

Avizul de la Ministerul pentru Relatia cu Parlamentul (MRP) a fost finalizat in jurul orei 20:00, semnat de ministru cu observatii si propuneri, si inregistrat oficial. Avizul a fost trimis prin fax la MJ, "faxul fiind inregistrat cu stampila si numar de inregistrare, conform metodologiei, astfel ca a devenit, la randul sau, un act oficial".

DNA subliniaza ca, potrivit metodologiei, "proiectul de OUG pentru modificarea CP si CPP, sau trebuia modificat in sensul celor solicitate de MRP sau se renunta la adoptarea in forma OUG si se initia ca proiect de lege care era trimis Parlamentului Romaniei".

"Sintetic, avizul MRP, critica nemotivarea urgentei proiectului de modificare a CP si CPP", se arata in comunicatul citat.

"Personalul de specialitate din cadrul Ministerului Justitiei a luat la cunostinta despre continutul avizului MRP, dupa ora 20:00 si a comunicat, prin intermediari, catre ministrul Justitiei, impedimentele rezultate din avizul MRP.

Intre orele 20:00 si 21:00, la sediul Guvernului, au avut loc discutii tensionate cu privire la avizul MRP, intre reprezentantii MRP si reprezentantii Ministerului Justitiei. In final, reprezentantii MRP au fost convinsi sa modifice avizul initial, astfel ca, in intervalul amintit, a fost emis un al doilea aviz, de data aceasta favorabil, din care sunt eliminate toate pasajele critice la adresa proiectului de modificare a CP si CPP.

Acest al doilea aviz al MRP, favorabil, a fost finalizat in jurul orelor 21:10 - 21:15, fiind inregistrat, semnat, stampilat si transmis prin fax catre Ministerul Justitiei, unde a fost inregistrat cu acelasi numar ca si primul aviz", se arata in comunicatul citat.

Sedinta de guvern a durat mai putin de o jumatate de ora, iar in timpul ei, ministrul Justitiei a solicitat suplimentarea ordinii de zi cu trei proiecte printre care si proiectul OUG pentru modificarea CP si CPP.

Existenta avizelor s-a constatat "formal", desi cel de la CSM era pe un proiect mai vechi, cel de la MAE era certificat doar printr-o semnatura, iar "primul aviz de oportunitate cu observatii si propuneri al MRP (care ar fi blocat adoptarea OUG 13/2017) nu a fost atasat la dosarul de avize", arata DNA.

Cel de-al doilea aviz de la MRP, in original, a fost preluat seara, dar a fost inregistrat oficial la MJ abia a doua zi, cu acelasi numar cu primul.

"Pe parcursul urmaririi penale au rezultat probe in sensul ca primul aviz, cel cu observatii si propuneri, transmis prin fax de la Ministerul pentru Relatia cu Parlamentul catre Ministerul Justitiei, a fost distrus in interiorul ultimului minister mentionat.

De asemenea, si originalul primului aviz cel cu observatii si propuneri, emis de MRP si predat reprezentantilor Ministerului Justitiei, a fost sustras, la acest moment nemaifiind identificat in randul documentelor existente in cadrul Ministerului Justitiei", arata DNA.

Mai mult, dupa ce a fost deschis dosarul, iar procurorii au inceput sa puna intrebari privind circuitul documentelor in cadrul Ministerului Justitiei, "au fost facute mentiuni nereale in condica de predare - primire de la cabinetul ministrului Justitiei cu privire la primul aviz transmis prin fax de la MRP si inregistrat oficial cu numar si stampila la nivelul Ministerului Justitiei".

"De asemenea, exista date ca ar fi fost plasmuite si alte documente care sa justifice mentiunile nereale din condica de predare primire de la cabinetul ministrului Justitiei", sustine DNA.

Analizand actele aflate la dosar, actele de urmarire penala efectuate in cauza nu au confirmat savarsirea unor infractiuni asimilate infractiunilor de coruptie.

In schimb, s-a apreciat ca este oportuna extinderea urmaririi penale pentru sustragere sau distrugere de inscrisuri, sustragere sau distrugere de probe sau inscrisuri si fals intelectual, motiv pentru care dosarul a fost declinat la Parchetul General.

UPDATE 11:11 - Parchetul General confirma inregistrarea dosarului.

"In cauza urmeaza a fi efectuate cercetari in vederea lamuririi tuturor imprejurarilor de fapt si stabilirii raspunderii penale", se arata intr-un comunicat remis presei.

Totodata, Mihai Politeanu, unul dintre autorii sesizarii facute la DNA, precizeaza ca "din punct de vedere al interesului public, cel mai mare beneficiu al denuntului depus de noi este ca romanii stiu acum in mare masura ce s-a intamplat in acea noapte".

"De asemenea, DNA a confirmat suspiciunile noastre privind comiterea de infractiuni pe parcursul de initiere, redactare si promovare a actelor normative in discutie.

S-a tot incercat in aceste saptamani acreditarea ideii ca denuntul si, prin urmare, cercetarea DNA au vizat oportunitatea emiterii de acte normative. Fals. Nimeni nu a contestat dreptul Guvernului de a emite ordonante pentru a modifica legi, inclusiv cea a gravitatiei. Denuntul a vizat modalitatea prin care au fost promovate actele normative, cu incalcarea legii penale, din punctul nostru de vedere", a scris acesta pe Facebook.

In plus, Mihai Politeanu comenteaza si faptul ca Liviu Dragnea, considerat principalul beneficiar al OUG13, a scapat de acuzatii pentru ca orice presiuni ar fi facut, ele "vor fi avut loc inainte de depunerea denuntului si, deci, inainte de inceperea cercetarilor penale", existand "putine sanse de a mai prezenta probe in acest sens".

"Ramane, deci, o convingere intima, insa nu un adevar judiciar, ca dl. Dragnea a fost creierul, tartorul si principalul beneficiar al OUG 13 si proiectului privind gratierea colectiva", sustine Mihai Politeanu.

Citește și:
Senatorul AUR, Claudiu Târziu, despre faptul că Austria se va opune aderării României la spaţiul Schengen. ”E doar un pretext ruşinos”
Senatorul AUR, Claudiu Târziu, despre faptul că Austria se va opune aderării României la spaţiul Schengen. ”E doar un pretext ruşinos”
Senatorul AUR Claudiu Târziu a declarat miercuri, 7 decembrie, că autorităţile din Austria se folosesc de "un pretext ruşinos" pentru a se opune intrării ţării noastre la spaţiul Schengen,...
Spor aberant încasat de șefa DSP Bacău: „Luarea deciziilor îi afectează memoria și vederea“
Spor aberant încasat de șefa DSP Bacău: „Luarea deciziilor îi afectează memoria și vederea“
Medicii de la Direcția de Sănătate Publică Bacău au emis un buletin de analiză în baza căruia directoarea instituției, Mihaela Arim, încasează un spor de 12% pentru „solicitare...