Exclusiv Marturia politistului care a santajat-o pe Emilia Sercan: Eu am perceput ca scopul era salvarea carierei rectorului Academiei de Politie

Joi, 06 Februarie 2020, ora 08:14
36106 citiri
Exclusiv Marturia politistului care a santajat-o pe Emilia Sercan: Eu am perceput ca scopul era salvarea carierei rectorului Academiei de Politie

Chestorul Adrian Iacob, rectorul Academiei de Politie "Alexandru Ioan Cuza", si comisarul sef Petrica-Mihail Marcoci, prorectorul institutiei, discutau pe WhatsApp pe un grup denumit "Echipa", pentru a o opri pe jurnalista Emilia Sercan sa publice articolele care vizau un posibil plagiat in cazul tezei de doctorat a lui Adrian Iacob.

Discutii similare au purtat si pe aplicatia Telegram, aplicatiile fiind considerate mai sigure/securizate si mai greu de interceptat in cazul unei anchete. Detaliile sunt din dosarul in care chestorul si comisarul-sef sunt judecati pentru instigare la santaj.

Acestea apar si intr-un proces care a fost separat de acest caz, cel in care subinspectorul Gheorghe-Adrian Barbulescu, din cadrul Academiei de Politie, a fost condamnat pe 9 decembrie 2019, la 1 an de inchisoare cu amanarea executarii, pentru ca i-ar fi trimis mesaje de amenintare jurnalistei Emilia Sercan.

In acest caz, Barbulescu a acceptat sa colaboreze cu anchetatorii, a pledat vinovat pentru santaj si a incheiat un acord de recunoastere a vinovatiei cu procurorii DNA pentru aceasta sentinta.

Acordul de recunoastere a vinovatiei facut de Barbulescu cu DNA a fost admis de Tribunalul Bucuresti, dar a fost contestat de comisarul sef Petrica-Mihail Marcoci, in calitate de "persoana interesata". Curtea de Apel Bucuresti a stabilit primul termen de judecata pe 24 februarie, potrivit portalului instantelor.

Datele din acest articol sunt din dosarul care a ajuns pe masa magistratilor Curtii de Apel Bucuresti.

Probele cheie

Potrivit Tribunalului Bucuresti, in acest caz sunt mai multe probe cheie: cum ar fi perchezitia informatica a telefoanelor, in care au fost gasite discutiile de pe WhatsApp si Telegram, interceptarile unor convorbiri realizate in mediul ambiental, care au fost realizate in baza unui mandat emis de jduecatorii Curtii de Apel Bucuresti, un raport de constatare tehnico stiintifica, declaratii ale unor martori, plangerea Emiliei Sercan dar si marturia lui Barbulescu.

Potrivit procurorilor DNA, Iacob si Marcoci erau nemultumiti de demersurile Emiliei Sercan, care scria despre doctoratele plagiate care au fost obtinute la Academia de Politie. In plus, in martie 2019, jurnalista a dezvaluit ca lucrarea lui Adrian Iacob este plagiata cel putin 70%.

Articolele au determinat demararea unor anchete administrative la nivelul Ministerului Afacerilor Interne si a unor verificari ale comisiei de etica din cadrul Academiei. In acest context, Iacob si Marcoci au planuit discreditarea jurnalistei.

Pentru aceasta, cei doi au apelat la serviciile unor subordonati, care aveau calitatea de ofiteri de politie. Unul dintre acesti ofiteri a fost subinspectorul Gheorghe-Adrian Barbulescu, care absolvise cursurile Academiei de Politie in cursul anului 2018 si care fusese angajat in acelasi an in cadrul institutiei de invatamant, ca ofiter debutant, in urma demersurilor facute de Iacob.

Potrivit anchetei, comunicarile dintre Iacob si Barbulescu se realizau folosind in mod exclusiv aplicatii criptate pentru a evita interceptarea comunicatiilor.

Initial, Barbulescu a fost pus sa caute pe internet informatii potential compromitatoare la adresa Emiliei Sercan.

Ziare.com a mai scris despre acest caz fara precedent si in articolul - Dezvaluiri din ancheta DNA: Cum voiau sefii Academiei de Politie sa o discrediteze pe jurnalista Emilia Sercan

Decizia de a trece la santaj

La sfarsitul lunii martie - inceputul lunii aprilie 2019, Iacob si Marcoci i-au cerut lui Barbulescu sa transmita mesaje de amenintare jurnalistei, pentru a o determina sa inceteze investigatiile jurnalistice care ii vizau nemijlocit. Cei doi l-au asigurat ca nu va putea fi depistat de organele de urmarire penala. Barbulescu a acceptat, desi, asa cum noteaza si anchetatorii, nu avea niciun interes personal in acest sens, avand in vedere ca nu detinea titlul stiintific de doctor si nu era vizat in niciun mod de investigatiile jurnalistice.

Iata ce spune Barbulescu in declaratia de la DNA.

"Discutiile cu Iacob Adrian si Marcoci Petrica - Mihail referitoare la transmiterea de mesaje catre Emilia Sercan au inceput cu aproximatie la sfarsitul lunii martie - inceputul lunii aprilie.

Din cate imi amintesc, intr-o zi am fost chemat la biroul rectorului, iar in fata usii acestuia m-am intalnit cu Marcoci Petrica - Mihail, iar acesta mi-a spus ca in ziua urmatoare vom avea o treaba impreuna.

Ulterior, am intrat in biroul rectorului, care mi-a cerut sa iesim pe balcon si mi-a spus ca Marcoci Petrica - Mihail a avut ideea sa cumpar un telefon mobil si o cartela prepay speciala pentru a transmite comentarii negative si injuraturi pe pagina de Facebook a acesteia si pe platformele online unde erau publicate articole referitoare la ea pentru a o determina sa se opreasca din publicarea articolelor referitoare la plagiat.

Cred ca in cursul aceleiasi zile m-am intalnit din nou cu Marcoci Petrica - Mihail, care mi-a spus sa cumpar telefonul de pe OLX, iar cartela de la un magazin de cartier, pentru a evita sa fiu identificat. Ulterior, acestea urmau sa fie folosite pentru crearea mai multor conturi fictive de e-mail si de Facebook pentru a transmite mesajele. Telefonul achizitionat in acest scop nu trebuia luat cu mine la academie, pentru a nu putea fi facuta o legatura.

Eu am perceput ca scopul acestor demersuri era salvarea carierei universitare a lui Iacob Adrian, care era vizat de acuzatiile de plagiat, iar pierderea titlului de doctor ar fi tras imposibilitatea de a functiona in cadrul academiei. Cred ca Marcoci Petrica - Mihail s-a implicat pentru a-l proteja pe rector, avand in vedere ca prorectorul este numit de rector, astfel incat functia lui depindea de cea a lui Iacob Adrian.

In perioada care a urmat, am avut mai multe discutii pe aceasta tema cu cei doi, practic de fiecare data cand ii intalneam in cadrul academiei ma intrebau daca am achizitionat telefonul. A existat cel putin o situatie in care am avut o discutie in trei referitoare la achizitionarea telefonului si la transmiterea mesajelor pe holul academiei. Marcoci Petrica - Mihail a afirmat ca suntem toti bagati in aceasta, lucru pe care eu l-am inteles implicit ca o promisiune ca ma vor ajuta sa nu fiu identificat si tras la raspundere penala.

Eu am resimtit aceste solicitari repetate de transmitere a mesajelor ca o presiune, pentru ca mi se cerea acest lucru insistent, fiind sunat de Marcoci Petrica - Mihail inclusiv in timp ce ma aflam in concediu pentru a ma intreba daca am scris ceva", marturiseste Barbulescu.

Fost ofiter la "Doi si-un sfert"

Un lucru esential, aceasta modalitate de transmitere a mesajelor a fost conceputa de catre Marcoci, care s-ar fi folosit de cunostintele tehnice dobandite in calitatea sa anterioara de ofiter de informatii.

In perioada 2001-2005, Marcoci (foto) a lucrat in cadrul Directiei Generale de Informatii si Protectie Interna (DIPI), serviciul secret al Ministerului de Interne, cunoscut ca "Doi si-un sfert".

Sursa: Academia de Politie

Potrivit CV-ului, el a activat ca ofiter specialist la Diviziunea Informatii - Sectorul de Combatere a Macrocriminalitatii Economico-Financiare si Anticoruptie (2002-2005) si ca ofiter operativ la Diviziunea Supraveghere Operativa, Investigatii si Transmisiuni (2001-2002).

Planul acestuia, potrivit DNA: telefonul si cartele sa fie achizitionate special in acest scop din locuri diferite si care urmau sa fie distruse imediat dupa folosire. De asemenea, mesajele urmau sa fie transmise dintr-o locatie cat mai indepartata de locuinta lui Barbulescu.

Deplasarea in acest loc urma sa se realizeze fara ca Barbulescu sa aiba asupra sa telefonul personal, pentru a evita in acest mod ca telefonul personal si cel folosit la comiterea faptei sa fie active in acelasi timp si in acelasi loc si sa se poata realiza astfel o legatura intre ele.

A incercat si cu alte persoane

Marcoci a cerut si unei alte persoane sa achizitioneze doua telefoane mobile si sa creeze doua conturi de email fictive, in acelasi scop, insa aceasta s-a temut de posibilele repercusiuni si nu a dat curs solicitarii. Acesta a povestit totul la DNA.

"Marcoci Petrica - Mihai m-a rugat sa cumpar doua telefoane noi pe care sa le folosesc pentru infiintarea unor adrese de mail.

Am inteles ca aceste telefoane urmau sa fie folosite pentru postarea de comentarii negative la adresa Emiliei Sercan, deoarece stiam ca Barbulescu Gheorghe-Adrian facea acest lucru si m-am gandit ca era nevoie de telefoane si de adrese noi pentru a nu putea fi depistat.

Eu nu am vrut sa ma implic in asa ceva si l-am tot amanat, invocand diferite pretexte, pentru ca imi era rusine sa il refuz in mod direct," a declarat martorul.

Amenintarile

Barbulescu a executat ordinele si a trimis mai multe mesaje Emiliei Sercan, intai pe contul de Facebook, apoi pe numarul de telefon.

"Opreste-te sa mai faci rau! Tot raul se intoarce persoanelor dragi! Chiar atat de inconstienta esti? Chiar nu ai nimic de pierdut? Eu cred...ca ai," era unul din mesaje.

Trebuie spus ca unele mesaje sunt foarte dure si am ales sa nu le reproducem.

Pe 17 aprilie 2019, jurnalista Emilia Sercan a postat pe reteaua Facebook cum arata mesajul de amenintare primit si faptul ca a depus o plangere la Politia Capitalei. O parte din mesaj a fost cenzurata, pentru protectia unor apropiati ai Emiliei Sercan.

Sursa: Facebook/ Emilia Sercan

Dupa trimiterea mesajului, Barbulescu a indepartat cartela din telefon, a distrus aparatul strivindu-l cu autoturismul, dupa care a aruncat o parte din componente in Lacul Morii si o alta parte intr-un cos de gunoi.

Operatiunea "Ascunderea urmelor"

Dupa ce Emilia Sercan a publicat pe Facebook mesajul primit, iar mass-media a comentat cazul, intreaga zi de 17 aprilie 2019, Politia a deschis o ancheta.

Potrivit DNA, pe 18 aprilie 2019, Iacob se intalneste cu Barbulescu in sala de forta a Academiei de Politie si ii transmite ca a vorbit cu cineva de la Directia Generala Anticoruptie despre dosar si ca, daca se va descoperi ca Barbulescu a cumparat telefonul folosit pentru transmiterea mesajelor, sa sustina ca anterior zilei de 15 aprilie 2019 il vanduse unei persoane necunoscute.

De asemenea, i-a cerut sa declare ca tranzactia s-ar fi realizat intr-un parc de vanzari masini, intrucat acolo nu sunt camere de filmat.

In aceeasi zi, Barbulescu discuta si cu Marcoci, iar prorectorul i-a spus ca a aflat ca Serviciul Roman de Informatii nu este implicat in ancheta, "astfel incat totul e in regula".

Testul cu detectorul de minciuni

Audiat pe 24 aprilie 2019, Barbulescu recunoaste tot si pune la dispozitia procurorilor capturile discutiilor pe care le-a avut pe WhatsApp si Telegram cu Iacob si Marcoci. El este de acord sa faca si testul cu detectorul de minciuni, iar poligraful nu a identificat semne ale comportamentului simulat.

In plus, subinspectorul a fost de acord sa participe la intalniri si sa realizeze schimburi de mesaje cu Iacob si Marcoci, sau intermediari ai acestora, in cadrul carora sa discute despre imprejurarile in care a adresat amenintari Emiliei Sercan, in vederea strangerii de date si informatii necesare stabilirii situatiei de fapt.

Asa ca in mai 2019, atunci cand Barbulescu se intoarce la locul de munca, acesta are o discutie cu Marcoci in care prorectorul il intreaba repetat daca mesajele de amenintare au fost sterse. Totul a fost inregistrat ambiental.

Timp de mai multe zile, Barbulescu si cei doi superiori discuta despre acest caz. Sefii Academiei insista ca subinspectorul sa nu -i implice pe cei doi. Iacob ii transmite sa gestioneze situatia in asa fel incat sa scape cu totii si reitereaza promisiunea ca va fi pastrat in cadrul academiei, in ciuda dosarului penal.

Toate discutiile dintre cei trei sunt probe in dosarul de la Curtea de Apel Bucuresti.

Munca in folosul comunitati

Judecatorul care a analizat situatia subinspectorului Barbulescu a aratat ca acesta are posibilitati de indreptare, aplicarea imediata a pedepsei de 1 an inchisoare nu este necesara, dar se impune supravegherea conduitei sale pentru o perioada determinata.

"Inculpatul nu este cunoscut cu antecedente penale care sa impuna aplicarea unui tratament agravant si beneficiaza de sprijinul familiei, avand deci posibilitati de reinsertie sociala si in absenta plasarii sale in regim de detentie iar masurile si obligatiile prev. de art. 85 C.pen. (masurile de supraveghere si obligatii - n.red.), reprezinta parghia prin care acest lucru se poate realiza", motiveaza Tribunalul Bucuresti.

Instanta i-a instituit mai multe obligatii acestuia, printre care si sa presteze o munca neremunerata in folosul comunitatii pe o perioada de 40 de zile, la Administratia Domeniului Public Bucuresti - Sector 2 Bucuresti sau Administratia Domeniului Public Bucuresti - Sector 6 Bucuresti.

Iata aici ce alte obligatii i s-au impus lui Barbulescu - Politistul care a amenintat-o pe Emilia Sercan, condamnat la 1 an de inchisoare cu amanarea executarii pedepsei

La judecata

Pe de alta parte, Marcoci si Iacob contesta acuzatiile DNA. Inalta Curte a constatat marti seara legalitatea rechizitoriului si a administrarii probelor in dosarul lor. Practic, procesul a trecut de faza de Camera Preliminara si urmeaza sa inceapa procesul in care sunt judecati pentru instigare la santaj.

Citeste decizia Inaltei Curti - Procesul sefilor Academiei de Politie judecati pentru santajarea Emiliei Sercan poate incepe

Citeste si:
Fostul lider PNL Crin Antonescu nu crede în refacerea coaliției cu USR: „Niciodată nu am simțit atâta ostilitate între două partide”
Fostul lider PNL Crin Antonescu nu crede în refacerea coaliției cu USR: „Niciodată nu am simțit atâta ostilitate între două partide”
Fostul preşedinte al PNL Crin Antonescu a declarat miercuri, 27 octombrie, că refacerea coaliţiei între PNL şi USR este "o variantă înfundată", el susţinând că niciodată în cariera sa...
Iohannis, turist la piramidele din Egipt alături de soție, în timp ce criza politică din România se prelungește la nesfârșit
Iohannis, turist la piramidele din Egipt alături de soție, în timp ce criza politică din România se prelungește la nesfârșit
Preşedintele României Klaus Iohannis a făcut miercuri miercuri, 27 octombrie, o vizită de stat în Egipt, la invitaţia preşedintele Abdel Fattah El-Sisi. După întâlnirea oficială, șeful...
Sursa: Ziare.com