Incepe asaltul final asupra DNA? Doua membre CSM cer sa se verifice activitatea parchetului anticoruptie din ultimii sase ani

Autor: Ionel Stoica - Redactor-sef adjunct Ziare.com
Miercuri, 12 Februarie 2020, ora 14:38
16750 citiri
Incepe asaltul final asupra DNA? Doua membre CSM cer sa se verifice activitatea parchetului anticoruptie din ultimii sase ani

Doi judecatori CSM, Gabriela Baltag si Evelina Oprina, cer Sectiei pentru judecatori din CSM demararea unei actiuni fara precedent in Justitia din Romania: sa fie verificate in instante toate dosarele instrumentate de DNA din 1 februarie 2014 pana azi.

Un control care depaseste cu mult, prin amploarea sa, celebrele evaluari facute de fostul ministru al Justitiei, Tudorel Toader, sau controalele repetate ale Inspectiei Judiciare. Cele doua vor sa stie in cate dosare DNA au fost emise mandate de interceptare sau de arestare si cum au fost solutionate acestea.

Demersul Gabrielei Baltag si al Evelinei Oprina vine in contextul in care activitatea DNA a fost afectata de deciziile CCR si modificarile legislative facute de coalitia PSD- ALDE in Parlament. Activitatea DNA a scazut vizibil in ultimii doi ani pe fondul plecarii mai multor procurori cu experienta din cadrul acestui parchet, in urma unor atacuri mediatice fara precedent, dar si pentru ca s-au modificat cerintele pentru ca un procuror sa lucreze in DNA.

Gabriela Baltag si Evelina Oprina fac parte din asa-zisa tabara a Liei Savonea, care s-a remarcat prin sustinerea infiintarii Sectiei de investigare a infractiunilor din Justitie (SIIJ), cunoscuta ca Sectia Speciala, si a votat pentru numirea Adinei Florea la sefia acestei structuri.

La inceputul anului, ministrul Justitiei, Catalin Predoiu, a publicat un proiect de lege de desfiintare a Sectiei Speciale.

Potrivit unor surse judiciare, Baltag si Oprina au adresat aceasta solicitare sefei CSM, Nicoleta Tint. Ele cer sa se demareze, la nivelul Sectiei pentru judecatori din CSM, formalitatile necesare pentru a se cere date si informatii de la toate tribunalele, curtile de apel si Inalta Curte, toate dosarele instrumentate de DNA incepand cu data de 1 februarie 2014.

Ce se solicita

- Indicarea dosarelor instrumentate de DNA inregistrate pe rolul acestor instante vizand persoane fizice si persoane juridice;

- Numarul persoanelor fizice si persoanelor juridice vizate de aceste dosare;

- Infractiunile care au facut obiectul acestor dosare;

- Masurile preventive si/sau metodele speciale de supraveghere sau cercetare dispuse cu privire la persoanele fizice si persoanele juridice din acele dosare si perioadele pentru care au fost dispuse;

- Solutia definitiva pronuntata in fiecare dosar in parte;

- Temeiul legal in cazul solutiilor de achitare, de incetare a procesului penal dispuse in cursul judecatii, dar si in cazul judecatorului de camera preliminara in fiecare dosar in parte.

Sursa: Cererea facuta de Baltag si Oprina

Printre motivele invocate de Baltag si Oprina se numara si faptul ca au fost dispuse solutii de achitare in dosare in care impotriva unor persoane au fost luate masuri preventive si/sau au facut obiectul unor metode speciale de supraveghere si cercetare.

"Apreciem necesara si urgenta analiza la nivelul Sectiei pentru judecatori a CSM a situatiei dosarelor ce s-au inregistrat pe rolul tuturor tribunalelor, curtilor de apel din tara si al Inaltei Curti de Casatie si Justitie vizand cetateni instrumentate de DNA incepand cu data de 1 februarie 2014 la zi, pentru a putea aprecia in ce masura s-a afectat caracterul echitabil al procedurilor judiciare derulate si, eventual, in functie de concluziile ce vor fi stabilite, identificarea responsabilitatilor si luarea masurilor corespunzatoare," mai cer Baltag si Oprina.

Citeste si:
Poate fi Maia Sandu o variantă pentru români? Analist: Scoate în evidență criza de leadership de la noi
Poate fi Maia Sandu o variantă pentru români? Analist: Scoate în evidență criza de leadership de la noi
Prin modestia și discursurile sale, președintele Republicii Moldova Maia Sandu se bucură de o popularitate uriașă atât la Chișinău, cât și în România, acolo unde tot mai mulți se...
Ce avere declara Sorin Oprescu când era primarul Capitalei. Artă de zeci de mii de euro cu salariu de 6.500 de lei
Ce avere declara Sorin Oprescu când era primarul Capitalei. Artă de zeci de mii de euro cu salariu de 6.500 de lei
Sorin Oprescu a fost primarul Bucureștiului începând din 2008 până în 2015, an în care a fost reținut de Direcția Națională Anticorupție după ce a primit o mită de 25.000 de euro,...