Unul dintre martorii din dosarul lui Puiu Popovici este acuzat de DNA de marturie mincinoasa, dupa ce si-a schimbat declaratiile date initial.
La Curtea de Apel Bucuresti, avocatii omului de afaceri au aratat ca punerea in executare a mandatelor de interceptare a fost facuta de Serviciul Roman de Informatii (SRI) si nu de DNA, lucru care ar contraveni unei decizii recente a Curtii Constitutionale, care a hotarat ca SRI nu poate face urmarire penala in dosare, informeaza News.ro.
"Asa arata fisierele primite de Pitcovici (fostul sef al Diviziei de Operatiuni din Directia Generala Anticoruptie - n.red.) de la DNA. Ele nu mint. Insist sa fie scoase interceptarile facute cu sprijinul SRI", a sustinut unul dintre avocatii lui Puiu Popoviciu.
In sala de judecata, procurorul DNA a aratat ca martorul propus de Puiu Popoviciu, Marius Stoica, este acuzat de marturie mincinoasa si cercetat de DNA dupa ce si-a schimbat declaratiile initiale date in timpul urmaririi penale.
Imediat, avand in vedere noua circumstanta, un alt aparator a cerut reaudierea lui Ion Motoc, martor denuntator in acest caz, dar si a lui Catalin Aldea, alt martor care a mai fost audiat in cauza.
Stoica este persoana despre care Petre Pitcovici a dezvaluit ca i-ar fi trimis o sacosa cu "articole promotionale" chiar politistului care se ocupa cu instrumentarea dosarului. In declaratia lui, Pitcovici a povestit ca s-a intalnit cu Ion Motoc (politistul anchetator) si ca, in preajma Craciunului, i-a dat o sticla de whisky din partea lui Marius Stoica, dar si o punga al carui continut nu-l cunostea.
La un moment dat, inculpatul Petre Pitcovici, fostul sef al Diviziei de Operatiuni din Directia Generala Anticoruptie, a cerut sa fie testat cu poligraful chiar in sala de judecata, in fata judecatorului, pentru a demonstra ca nu minte in legatura cu acest caz.
Aparatorii au mai cerut sa fie eliminate din dosar interceptarile care nu au transcript. Fata de aceasta cerere, judecatorul a sustinut ca, din punctul lui de vedere, acele inregistrari n-ar trebui sa existe la dosar si a ramas in pronuntare pe toate aceste cereri.
Becali, reaudiat de DNA in dosarul lui Puiu Popoviciu
Judecatorul a aratat ca, de-a lungul celor trei ani de cand se judeca acest proces, au fost 20 de termene pe fond si 35 de termene intre sedintele de judecata obisnuite.
Urmatorul termen a fost stabilit pe 21 aprilie, cand vor fi audiate in sedinta publica doua casete audio cu inregistrari pentru care instanta nu are aparatura necesara in vederea ascultarii, fiind facuta o adresa la DNA in acest sens.
Milionarul Puiu Popoviciu, trimis in judecata de DNA
In decembrie 2012, omul de afaceri Gabriel "Puiu" Popoviciu a fost trimis in judecata pentru cumpararea la un pret subevaluat a unui teren de 224 de hectare de la Universitatea de Stiinte Agronomice Bucuresti.
Alaturi de el, au fost deferiti justitiei rectorul de atunci al Agronomiei, Ioan Niculae Alecu, si fostii sefi de la DGIPI si DGA Cornel Serban si Petru Pitcovici.
Procurorii arata in rechizitoriul trimis instantei ca, in perioada 2000 - 2004, Ioan Niculae Alecu, beneficiind de sprijinul interesat al lui Gabriel Aurel Popoviciu, "in baza unui contract incheiat cu incalcarea prevederilor legale", a facut posibila aducerea unui teren de 224 hectare, apartinand domeniului public al statului, ca aport in natura la capitalul social al SC Baneasa Investments SA, societate controlata de Popoviciu.
"In conditiile in care terenul respectiv (ferma Baneasa) se afla in proprietatea publica a statului, conform legii, nu putea sa faca obiectul vreunei tranzactii si, in plus, a fost in mod vadit subevaluat. In momentul constituirii ca aport la capitalul social al SC Baneasa Investments S.A., terenul a fost evaluat la valoarea de 1 USD/mp, in timp ce valoarea de piata de la acea data era de aproximativ 150 euro/mp. Terenul se situeaza in partea de nord a orasului Bucuresti, se invecineaza cu DN1 Bucuresti-Ploiesti, iar pe acest teren s-au construit puncte de lucru si sediile unor importante societati comerciale", noteaza procurorii in documentul citat.
In urma eliberarii titlului de proprietate pe suprafata de 224 de hectare a fost cauzat statului un prejudiciu de 335.387.260 de lei, potrivit DNA.