Probe esentiale in dosarul demnitarului instalat de cuplul Dragnea-Valcov sa dirijeze banii publici catre baronii PSD. Interceptari, marturii si listingul discutiilor cu Dancila

Autor: Ionel Stoica - Redactor-sef adjunct Ziare.com
Vineri, 17 Iulie 2020, ora 07:45
19723 citiri
Probe esentiale in dosarul demnitarului instalat de cuplul Dragnea-Valcov sa dirijeze banii publici catre baronii PSD. Interceptari, marturii si listingul discutiilor cu Dancila

Mai multe discutii telefonice pe care Ion Ghizdeanu, fostul presedinte al Comisiei Nationale de Strategie si Prognoza (CNSP), considerat unul dintre oamenii-cheie care coordonau politica economica promovata de Liviu Dragnea si de Darius Valcov, le-a avut cu parlamentari, ministri sau primari sunt probe esentiale in dosarul in care acesta a fost trimis in judecata pentru fals intelectual in forma continuata. O afacere care avea ca miza impartirea banilor guvernamentali catre baronii PSD din teritoriu.

O parte din ancheta din acest caz, privind infractiuni de abuz in serviciu facute de angajatii CNSP in acordarea de fonduri, fapte care ar fi adus un prejudiciu de 20 de milioane de lei, a fost declinata la DNA. In plus, o alta parte a anchetei trimisa procurorilor anticoruptie vizeaza si influentarea lui Ion Ghizdeanu de catre diferite persoane care ocupau importante functii publice in stabilirea proiectelor castigatoare.

Detaliile stau in dosarul trimis pe masa magistratilor de la Judecatoria Sectorului 1. Pentru a intelege acest caz, trebuie precizat ca este vorba de alocarea de granturi pentru proiecte de dezvoltare care cuprind investitii sau lucrari de intretinere si reparatii curente din Fondul de Dezvoltare si Investitii (FDI), gestionat de Comisia Nationala de Prognoza, condusa de Ion Ghizdeanu.

FDI este un mijloc financiar gandit de fostul lider PSD, Liviu Dragnea, si de fostul ministru al Finantelor, Darius Valcov, prin care se acordau bani catre baronii fideli din PSD. Ghizdeanu este considerat omul cheie al cuplului Dragnea-Valcov in implementarea politicilor economice in perioada in care coalitia PSD- ALDE s-a aflat la guvernare.

1.080 de proiecte, din pix

Practic, Ghizdeanu este acuzat in acest caz ca, in perioada 17 septembrie 2019 - 24 octombrie 2019, a falsificat cu ocazia intocmirii a patru procese verbale in care s-a mentionat, in mod mincinos, ca membrii Comisiei de analiza si evaluare a proiectelor s-au intrunit, au analizat si au propus spre aprobare 1.080 de proiecte.

In realitate membrii comisiei nu s-au intrunit niciodata si nu au facut nicio apreciere proprie, lista cu proiectele propuse spre aprobare fiind stabilita arbitrar de catre acesta.

Primele proiecte care au primit finantare erau din judetele Buzau, Calarasi, Dolj, Giurgiu, Mehedinti, Olt, Valcea, Suceava si Teleorman.

Principalele probe din ancheta: declaratiile membrilor Comisiei de analiza si evaluare a proiectelor sau angajati din cadrul CNSP, convorbiri telefonice, listinguri telefonice si diferite documente. In timpul anchetei, Ion Ghizdeanu a negat acuzatiile procurorilor. Pozitia acestuia din fata procurorilor, la finalul articolului.

"Sustinerea inculpatului precum ca membrii comisiei erau cei care faceau analiza proiectelor si intocmeau lista cu proiectele propuse spre aprobate, el nerealizand o apreciere proprie, limitandu-se la a aproba propunerile comisiei, este infirmata de toate celelalte mijloacele de proba, toti martorii care au facut parte din comisie au declarat ca nu evaluat toate cele 1.080 de proiecte si nu au decis ce proiecte sa fie pe listele cu proiecte propuse spre aprobare atasate proceselor verbale," explica procurorii de la Parchetul Sectorului 1, in rechizitoriul trimis instantei.

Listingul telefonic

Procurorii de la Parchetul Sectorului 1 au analizat listingul discutiilor pe care Ion Ghizdeanu le-a avut in perioada 1 septembrie 2019 - 7 februarie 2020. Presedintele CNSP "a comunicat in mod frecvent cu reprezentanti ai unor unitati administrativ-teritoriale (UAT-uri) si cu persoane influente din mediul politic si administrativ," spun anchetatorii.

Procurorii atrag atentia ca subordonarea ierarhica explica o parte dintre convorbirile la care a fost parte si pentru care s-a stabilit identitatea partenerului: telefonul personal al SGG -Secretarul General al Guvernului, Toni Grebla, sau prim-ministrul in functie, Viorica Dancila.

Se observa ca convorbirile telefonice purtate cu prim-ministrul, Viorica Dancila, incep la o saptamana dupa ce Guvernul a fost demis prin motiune de cenzura (10 octombrie 2019) si continua chiar si dupa investirea noului Guvern. Presedintele Ghizdeanu Ion este apelat de fostul prim-ministru, Viorica Dancila, in datele de 17 octombrie 2019, 23 octombrie 2019, 24 octombrie 2019, 25 octombrie 2019, 28 octombrie 2019, 29 octombrie 2019 si 8 noiembrie 2019, precizeaza procurorii.

Anchetatorii au depus in dosar mai multe convorbiri pe care Ghizdeanu le-a avut cu membrii ai Parlamentului Romaniei, "cu care nu are o relatie profesionala de subordonare sau de alta natura."

Ghizdeanu, demis in decembrie 2019

In decembrie 2019, Guvernul Orban a decis transferarea FDI la Ministerul Lucrarilor Publice pentru a fi desfiintat si l-a demis pe Ghizdeanu.

"Un capitol important al acestui proiect de lege priveste Fondul de Dezvoltare si Investitii, o schema, de fapt, de imprumuturi fictive, prin care fostul Guvern a amagit autoritatile locale cu contracte de finantare fara o sursa bugetara reala, ci doar pentru a evita inscrierea unor credite de angajament in calculul deficitului bugetar", declara seful Cancelariei premierului, Ionel Danca.

Membrii Comisiei: Nu ne-am intalnit

Fiind audiati in calitate de martori, membrii Comisiei de analiza si evaluare a proiectelor au declarat ca nu s-au intalnit niciodata in vederea analizarii aspectelor ce au fost mentionate in cuprinsul celor patru procese-verbale si ca procesele verbale le-au fost aduse spre a fi semnate, unii din membrii comisiei declarand ca nici macar nu au citit procesele verbale inainte de a le semna.

Potrivit rechizitoriului, membrii Comisiei au declarat ca au fost determinati pentru a semna procesele-verbale de Ion Ghizdeanu, fie personal, fie prin intermediul unei colaboratoare a acestuia.

Liniile generale, trasate de sef

De exemplu, potrivit rechizitoriului, unul dintre membrii acestei Comisii a declarat ca nu a decis care sa fie proiectele propuse spre aprobare, dar dintr-o lista mai mare, presedintele Ion Ghizdeanu a hotarat care sunt proiectele care sa fie pe lista propunerilor spre aprobare.

"Martora mentioneaza ca nu a avut nicio atributie in stabilirea numarului de proiecte care sa fie stabilite spre aprobare, nici ea, niciun alt membru al comisiei, cel care hotara acest lucru era presedintele Ghizdeanu Ion.

Martora a declarat ca cele 1.080 de proiecte nu au fost analizate de fiecare membru al comisiei in parte, intrucat nu a existat timpul necesar, fiecare membru reusind sa parcurga individual doar cateva dosare. Martora a mentionat ca nu a existat o intrunire a Comisiei de analiza si evaluare a proiectelor cu toti membrii, 17 respectiv nu s-au intalnit intr-o camera toti pentru a verifica impreuna dosarele, ci doar grupuri de cate 2-3 colegi, membrii ai comisiei.

Martora a mentionat ca ea a fost cea care a redactat procesele-verbale in baza unor linii generale trasate de inculpatul Ghizdeanu Ion," se arata in rechizitoriu.

Procurori: Perseverenta infractionala

Martora a mentionat ca Ghizdeanu ar fost cel care i-ar fi zis de modul in care trebuie sa intocmeasca procesele -verbale, pe care i le prezenta pentru a face corectii, iar listele cu proiectele propuse spre finantare anexate proceselor verbale de analiza si evaluare a proiectelor ar fi fost stabilite de catre acesta, care "in baza telefoanelor primite de la diferite persoane, solicita dosarul si hotara daca sa fie trecut pe lista proiectul respectiv."

"Martora a mentionat ca majoritatea persoanelor din cadrul Comisiei de Analiza si Evaluare a proiectelor i-au atras atentia inculpatului cu privire la modul de intocmire a proceselor verbale, dar acesta le-a zis ca este in regula ceea ce le solicita si sa nu isi faca griji," se mai arata in rechizitoriu.

Procurorii chiar subliniaza, pe marginea acestei declaratii: "Din aceste pasaje rezulta perseverenta infractionala a inculpatului, care cu toate ca era atentionat de membrii Comisiei de Analiza si Evaluare cu privire la aspectele necorespunzatoare adevarului mentionate in procesele verbale, a continuat activitatea infractionala."

Frica de raspundere penala

Ulterior, martora s-ar fi dus cu procesele-verbale la membrii comisiei pentru a le semna, listele fiind deja intocmite de catre presedintele ion Ghizdeanu. Conform celor declarate de martora, colegii din Comisia de analiza si evaluare a proiectelor se ocupau de redactarea si completarea listei in format excel, dar decizia privind proiectele care sa ramana pe lista ii apartinea presedintelui CNSP.

"Martora declara ca i-a adus la cunostinta inculpatului Ghizdeanu Ion, ca membrii comisiei nu dispuneau de pregatirea necesara si de timpul pentru aceasta activitate de analizare a proiectelor, dar acesta i-a spus ca isi asuma dumnealui raspunderea.

Martora precizeaza ca, din lipsa de experienta, nu si-a dat seama ca poate fi trasa la raspundere pentru modul de desfasurare a selectiei dosarelor propuse spre aprobare.

Cu privire la totalul de 1.080 de proiecte propuse spre aprobare prin cele 3 procese-verbale declara ca nu corespund realitatii, intrucat niciun membru nu a avut timpul sa verifice individual fiecare proiect din cele 1.080.

Martora precizeaza ca nu a participat la nicio intrunire a Comisiei de analiza si evaluare a proiectelor in datele de 17 septembrie 2019, 2 octombrie 2019 si 24 octombrie 2019 si nici nu a avut cunostinta daca aceasta comisie sa intrunit in realitate," relateaza procurorii marturia.

Femeia a declarat ca ea a redactat procesele-verbale analizate, la indicatiile presedintelui institutiei, iar membrii comisiei au semnat ulterior, fara a avea cunostinta de continutul documentelor.

"Martora a mentionat ca nu a fost constransa cu nimic, insa avand in vedere raportul de subordonare, s-a simtit obligata sa aduca la indeplinire atributiile trasate," se mai arata in actul de acuzare.

Alt martor confirma

Un alt membru al Comisiei de analiza si evaluare a proiectelor a dat declaratii similare.

"Martora declara ca nu cunoaste cum s-a desfasurat efectiv in cadrul Comisiei Nationale de Strategie si Prognoza activitatea de verificare, analiza si evaluare a celor aproximativ 4.000 de proiecte de investitii depuse, sau cel putin a celor 696 de proiecte aprobate sau peste 1.200 de proiecte stabilite ca eligibile, dar personal nu a fost implicata in analiza si evaluarea niciunui dosar.

Nu a avut cunostinta despre obligativitatea intocmirii unei liste de verificare (conform anexei 2 si 3 la regulamentul de organizare si functionare a Comisiei de analiza si evaluare) pentru fiecare proiect depus, nu a intocmit si nici nu a vazut un astfel de document intocmit de colegii sai," se mai arata in rechizitoriu.

Nuantarile

Au fost si membri ai Comisiei care au incercat sa-si nuanteze declaratiile, pentru al scapa de raspundere pe Ion Ghizdeanu.

Concludenta este conversatia purtata intre doi membri ai Comisiei de analiza si evaluare a proiectelor din data de 14 februarie 2020, la ora 17:01, dupa prima lor audierea in calitate de martori in data in cauza:

Martor 1: Ma mai gandeam eu acolo unde scriam ca, cu restul, ca, dupa ce dadeau aia telefoane sau intrebau, ANALIZA IMPREUNA CU PRESEDINTELE, ma gandeam sa zicem, sa nu ziceam doar, PUNCTUAL SE, SAU NU STIU CUM, IMPREUNA CU PRESEDINTELE.

Martor 2: Da, corect.

Martor 1: Da.

Martor 2: Poate ne mai gandim.

Declinarile de la DNA

Trebuie spus ca procurorii de la Sectorul 1 au declinat o parte din dosar la DNA.

"Cu privire la infractiunea de abuz in serviciu prev. de art. 297 C.pen., constand in aceea ca functionari publici din cadrul Fondului de Dezvoltare si Investitii gestionat de Comisia Nationala de Strategie si Prognoza si-au indeplinit in mod defectuos atributiile de serviciu, respectiv au atribuit preferential si fara a respecta criteriile de eligibilitate fonduri pentru finantarea anumitor proiecte de investitii ale unitatilor administrativ teritoriale, agreate anterior de acestia, fara a exista o selectie reala, avand in vedere cuantumul prejudiciului, constand in sumele de bani acordate unitatilor administrative, de 20.102.567,66 lei, se va dispune disjungerea cauzei si declinarea spre competenta solutionare catre Directia Nationala Anticoruptie," se arata in documentul procurorilor.

O alta disjungere vizeaza posibile infractiuni de abuz in serviciu constand in eliberarea autorizatiilor de constructie, necesare demararii executiei proiectelor finantate de FDI, de catre conducatorii unitatilor administrativ teritoriale, fara respectarea dispozitiilor

"In ceea ce priveste suspiciunile cu privire la infractiunea de trafic de influenta prev. de art. 291 C.pen., care rezulta din raportul de analiza operationala, constand in influentarea inculpatului de catre diferite persoane care ocupau importante functii publice in stabilirea proiectelor castigatoare, avand in vedere decizia Curtii Constitutionale 302/2017, se va aprecia de catre organele de urmarire penala din cadrul Directiei Nationale Anticoruptie necesitatea extinderii urmaririi penale cu privire la aceasta infractiune," precizeaza Parchetul Sectorului 1.

Decizia CCR 302/2017 se refera la competenta materiala a parchetelor, in sensul in care daca un parchet inferior cerceteaza infractiuni care nu sunt de competanta lui, cum ar fi cele de competenta DNA sau DIICOT, actele procedurale sunt lovite de nulitate absoluta.

Ghizdeanu isi sustine nevinovatia

Conform rechizitoriului, Ion Ghizdeanu a avut pe parcursul cercetarilor o atitudine de nerecunoastere a infractiunii comise.

"Nu in ultimul rand, se remarca faptul ca inculpatul a implicat si alte persoane in comiterea infractiunilor, respectiv subordonatii acestuia din cadrul Comisiei Nationale de Strategie si Prognoza, profitand de functia detinuta. Inculpatul Ghizdeanu Ion i-a determinat astfel sa semneze documente care nu atestau realitatea celor intamplate, fara ca acestia sa cunoasca adevaratele consecinte ale faptelor lor," sustin procurorii.

Potrivit rechizitoriului, Ghizdeanu a precizat ca datorita volumului imens de proiecte, acesta a convenit o procedura interna, desi legea nu prevedea, ca aceste proiecte sa fie analizate de o comisie.

Astfel, ar fi emis un ordin, prin care a stabilit membrii comisiei si le-a precizat sa faca analiza proiectelor. Totodata, acesta ar fi precizat ca nu a participat niciodata la o intrunire a Comisiei de analiza si evaluare a proiectelor si nu stie daca aceasta s-a intrunit vreodata.

Ghizdeanu ar fi explicat ca nu a indicat niciun proiect care sa fie inclus in lista cu propuneri spre aprobare, acest lucru a fost decis strict de membrii comisiei, el doar le adresa intrebari membrilor comisiei, cu privire la anumite proiecte, daca au documentatia completa, si autorizatia de constructie, iar unele dintre aceste proiecte s-au regasit pe lista.

"Inculpatul nu isi aduce aminte daca fiecare proiect a fost analizat de membrii comisiei in mod individual. Nu are cunostinta de existenta listelor de evaluare si nu a aprobat astfel de liste, datele pe care le-a verificat erau intocmite in format electronic. Acesta a adaugat faptul ca semnatura sa de pe procesele-verbale intocmite, atesta ca erau desfasurate activitatile respective, mentionate in procesele-verbale.

Activitatea de avizare reprezenta recunoasterea concluziilor si insusirea proceselor verbale. Inculpatul nu isi aduce aminte cum a procedat la selectia celor 116 proiecte din 500 de proiecte analizate, conform procesului-verbal nr. 1/17 septembrie 2019, este posibil sa fie procesul-verbal intocmit gresit," a fost apararea lui Ghizdeanu, potrivit rechizitoriului.

Chemat la sediul PSD

In plus, seful CNSP a precizat faptul ca nu le-a spus membrilor comisiei sa semneze procesele-verbale si nu s-a implicat direct in modul in care acestia evaluau si propuneau spre aprobare proiectele.

"Totodata, inculpatul a mentionat ca a fost contactat telefonic, pe perioada derularii programului FDI, in legatura cu proiectele depuse, de catre domnul secretar general, ca a fost chemat la sediul partidului PSD de catre fostul prim-ministru, si a fost intrebat de secretarul general adjunct al Guvernului.

In plus, inculpatul a declarat ca peroanele indicate il intrebau de diferite proiecte si ii atrageau atentia de plangerile primarilor in legatura cu FDI, iar in cursul lunii iunie/iulie 2019 i-a fost solicitata de catre secretarul general din cadrul Guvernului, printr-o adresa, o lista cu toate proiectele care erau depuse la FDI," se mai arata in documentul procurorilor.

CNSP vrea banii inapoi

Potrivit datelor aflate la Judecatoria Sectorului 1, CNSP s-a constituit parte civila in acest caz.

"Prin adresa nr. 873/17 iunie 2020 Comisia Nationala de Strategie si Prognoza a

comunicat ca se constituie parte civila in procesul penal cu intreg prejudiciu constatat,

format din sumele alocate pentru cele 1.080 de proiecte, la care vor fi adaugate dobanzi si penalitati calculate conform legislatiei nationale pana la recuperarea integrala a prejudiciului sau pana la data dispusa de instanta," precizeaza rechizitoriul.

La cine s-au dus primii bani

Din datele procurorilor rezuta ca dintr-un total de 1.883 proiecte eligibile pentru finantare din FDI, Comisia Nationala de Strategie si Prognoza a incheiat contracte de finantare pentru un numar de 330 proiecte, in perioada 1 octombrie 2019- 6 noiembrie 2019.

Ulterior, din cele 330 de proiecte pentru care s-au incheiat contracte de finantare din Fondul de Dezvoltare si Investitii au fost finantate efectiv 17 proiecte de investitii depuse de tot atatea unitati administrativ-teritoriale situate pe raza judetelor Buzau, Calarasi, Dolj, Giurgiu, Mehedinti, Olt, Valcea, Suceava si Teleorman, pentru care a fost transferata din acest Fond suma de 54.808.443,63 lei, in perioada 30 octombrie- 8 noiembrie 2019 (cu titlu de avans sau decont), dupa cum urmeaza:

1) "Modernizare drumuri locale", beneficiar com. Teslui, judetul Olt, ce se regaseste la pozitia 92 din Lista proiectelor aprobate prin Ordinul nr. 267/17.09.2019;

2) "Modernizare drumuri comunale", beneficiar com. Slatioara, judetul Olt, ce se regaseste la pozitia 107 din Lista proiectelor aprobate prin Ordinul nr. 267/17.09.2019;

3) "Modernizare infrastructura rutiera locala", beneficiar com. Vitomiresti, judetul Olt, ce se regaseste la pozitia 40 din Lista proiectelor aprobate prin Ordinul nr. 267/17.09.2019;

4) "Modernizare drumuri de interes local", beneficiar com. Milcov, judetul Olt, ce se regaseste la pozitia 102 din Lista proiectelor aprobate prin Ordinul nr. 267/17.09.2019;

5) "Betonare drumuri comunale DC35 Cepesti-Vlangarest si DC25 IbanestiMiesti", beneficiar com. Cungrea, judetul Olt, ce se regaseste la pozitia 9 din Lista proiectelor aprobate prin Ordinul nr. 267/17.09.2019;

6) "Asfaltare strazi rurale in comuna", beneficiar com. Valea Stanciului, judetul Dolj, ce se regaseste la pozitia 91 din Lista proiectelor aprobate prin Ordinul nr. 267/17.09.2019;

7) "Reabilitare si modernizare strazi si alei - modernizare strada Carpenului", beneficiar mun. Craiova, judetul Dolj, ce se regaseste la pozitia 33 din Lista proiectelor aprobate prin Ordinul nr. 267/17.09.2019;

8) "Modernizare drumuri locale", beneficiar com. Beceni, judetul Buzau, ce se regaseste la pozitia 51 din Lista proiectelor aprobate prin Ordinul nr. 267/17.09.2019;

9) "Modernizarea retelei de drumuri de interes local", beneficiar com. Panatau, judetul Buzau, ce se regaseste la pozitia 95 din Lista proiectelor aprobate prin Ordinul nr. 267/17.09.2019;

10) "Modernizare drumuri de interes local in comuna Vanatorii Mici, etapa 2", beneficiar com. Vanatorii Mici, judetul Giurgiu, ce se regaseste la pozitia 116 din Lista proiectelor aprobate prin Ordinul nr. 267/17.09.2019;

11) "Modernizare drumuri publice", beneficiar com. Stoilesti, judetul Valcea, ce se regaseste la pozitia 36 din Lista proiectelor aprobate prin Ordinul nr. 267/17.09.2019;

12) "Modernizare drumuri satesti in localitatea Balta Verde", beneficiar com. Gogosu, judetul Mehedinti, ce se regaseste la pozitia 28 din Lista proiectelor aprobate prin Ordinul nr. 267/17.09.2019;

13) "Modernizare drumuri de interes local", beneficiar com. Pesceana, judetul Valcea, ce se regaseste la pozitia 25 din Lista proiectelor aprobate prin Ordinul nr. 267/17.09.2019;

14) "Modernizare drumuri comunale", beneficiar com. Vicovu de Jos, judetul Suceava, ce se regaseste la pozitia 22 din Lista proiectelor aprobate prin Ordinul nr. 267/17.09.2019;

15) "Modernizare drumuri de interes local", beneficiar com. Dracea, judetul Teleorman, ce se regaseste la pozitia 120 din Lista proiectelor aprobate prin Ordinul nr. 280/02.10.2019;

16) "Modernizare drumuri satesti", beneficiar com. Lehliu, judetul Calarasi, ce se regaseste la pozitia 288 din Lista proiectelor aprobate prin Ordinul nr. 280/02.10.2019;

17) "Modernizare strazi in localitatile Daia si Polpsoru", beneficiar com. Daia, judetul Giurgiu, ce se regaseste la pozitia 247 din Lista proiectelor aprobate prin Ordinul nr. 280/02.10.2019.

Citeste si:
„Nu există partener mai puternic pentru SUA decât România” susține senatorul american Robert Portman
„Nu există partener mai puternic pentru SUA decât România” susține senatorul american Robert Portman
Senatorul american Robert Portman, care efectuează sâmbătă, 28 mai, o vizită în România, a declarat că nu există pentru Statele Unite prieten mai puternic decât ţara noastră....
Prima demisie din echipa PLUS din USR. Ciprian Teleman anunță că pleacă din partid
Prima demisie din echipa PLUS din USR. Ciprian Teleman anunță că pleacă din partid
Fostul ministru al Cercetării, Inovării şi Digitalizării, în Guvernul Cîţu, Ciprian Teleman a anunţat sâmbătă, 28 mai, că demisionează din USR. Fost președinte al PLUS Ilfov, acesta a...