Procurorul sef DNA, Crin Bologa, a declarat la prezentarea raportului pe anul 2019 ca decizia CCR nr. 405/2018 care a dezincrimat partial abuzul in serviciu a avut efecte puternice asupra practicii judiciare in materia abuzului in serviciu.
Seful DNA a precizat ca, in acest moment, prioritatea lui sunt anchetele care vizeaza achizitiile publice. Bologa a explicat in discursul sau ca, pana in anul 2018, infractiunile de abuz in serviciu aveau o pondere importanta in randul infractiunilor retinute de procurorii DNA in rechizitorii, dar situatia pare sa se schimbe in mod fundamental, in 2019 doar 44 de infractiuni de abuz in serviciu au fost sesizate instantelor judecatoresti de catre procurorii DNA.
"Decizia CCR nr. 405/2018 a avut efecte puternice asupra practicii judiciare in materia abuzului in serviciu. Aceasta practica judiciara este inca neunitara, existand interpretari diferite ale instantelor in ceea ce priveste, de exemplu, continutul notiunilor de atributie de serviciu si incalcarea unei norme legale, ceea ce determina solutii care pentru noi, ca procurori, nu sunt intotdeauna previzibile si creeaza dificultati in stabilirea unei strategii de urmarire penala.
Noi ne-am propus sa analizam aceasta practica neunitara, sa vedem ce concluzii vom putea trage, sa identificam eventuale propuneri, fie in vederea promovarii unui recurs in interesul legii, fie de modificare legislativa pentru adoptarea unui text incriminator care sa raspunda mai bine nevoii de aparare sociala impotriva acestui tip de fraude, dar sa respecte si cerintele de constitutionalitate.
De exemplu, ar fi necesara incriminarea unor fapte in legatura cu achizitiile publice, in conditiile in care, in legea care reglementeaza acest domeniu, nu este prevazuta vreo fapta penala," sustine Crin Bologa.
Situatia deciziilor CCR a fost analizata si atunci cand Bologa a vorbit despre achitarile primite de DNA in 2019.
"Indiferent cum am calcula procentul sau ponderea achitarilor, este evident ca el reprezinta o vulnerabilitate care trebuie analizata pentru a identifica atat cauzele, cat si solutiile pentru rezolvarea ei," spune Bologa.
Potrivit acestuia, din analiza pe care a facut-o, a rezultat ca exista un complex de factori, obiectivi si subiectivi, care a determinat aceasta situatie. El a amintit despre deciziile CCR privind abuzul in serviciu si cea privind anularea probelor obtinute de serviciile secrete.
"In randul factorilor obiectivi, neimputabili procurorilor, intra, desigur, efectele care continua sa se produca ale deciziilor CCR de declarare a neconstitutionalitatii unor dispozitii legale pe care s-a intemeiat acuzarea, cum este cazul deciziei 405 privind abuzul in serviciu.
Aceasta nu este insa singura decizie a CCR care a avut efecte, sa spunem, bulversante, asupra cauzelor DNA. Seria de decizii CCR privind participarea serviciilor de informatii la administrarea unor mijloace de proba, culminand cu decizia nr. 26/2019 prin care CCR a constatat existenta unui conflict juridic de naturaconstitutionala generat de incheierea intre Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie si Serviciul Roman de Informatii a Protocolului din 2009, a avut, din perspectiva dosarelor instrumentate de DNA, in multe cazuri, consecinta slabirii probatoriului in cauzele afectate si chiar a dispunerii de catre instantele de judecata a unor solutii de achitare sau restituire a cauzei," declara Bologa.
Potrivit sefului DNA, din analiza hotararilor judecatoresti definitive dispuse in 2019 in cauzele DNA, a rezultat ca in 6 cauze in care s-a facut aplicarea deciziilor Curtii Constitutionale mentionate mai sus, instantele au dispus achitarea definitiva a 44 de inculpati ca urmare a constatarii nulitatii absolute a mijloacelor de proba obtinute in baza autorizatiilor sau mandatelor de supraveghere tehnica sau a mandatelor de siguranta nationala puse in executare de SRI sau DIPI.
"De exemplu, a fost un dosar cu 37 de inculpati trimisi in judecata in anul 2006 care, in anul 2019, dupa doua cicluri procesuale care au durat 13 ani, au fost achitati, ca urmare a eliminarii unor interceptari si a tuturor probelor derivate.
In primul ciclu procesual, toate instantele de judecata care judecasera dosarul au dispus solutii de condamnare.
Pe de alta parte, au fost multe situatii in care practica neunitara, interpretarile diferite ale ansamblului probator au dus la solutii de achitare. De altfel, din cei 262 inculpati achitati, 84 dintre ei fusesera condamnati in prima instanta la pedepse cu inchisoarea, ceea ce ne determina sa consideram ca argumentele procurorului au putut fi convingatoare pentru o parte din judecatori," precizeaza Crin Bologa.
