Povestea primului roman care a predat economie la Harvard si a consiliat Guvernul Japoniei. Acum e profesor universitar la Boston si investeste in start-up-uri

A facut cariera pe trei continente si a reusit peste tot unde si-a propus. A fost primul roman care a predat economie la Harvard, iar timp de un an si jumatate a fost consultant pentru Guvernul Japoniei. Andrei Hagiu este acum profesor la Boston University, unul dintre cele mai apreciate centre universitare din lume.

Originar din Iasi, Andrei Hagiu s-a mutat cu familia in Franta inca din copilarie, iar prima facultate pe care a absolvit-o a fost celebra Ecole Polytechnique din Franta. Pana acolo, insa, a trebuit sa o ia de la zero si sa invete o limba straina, la scoala. Daca la inceput nu a fost prea incantat, cu timpul a reusit sa se acomodeze, chiar daca nu toate lucrurile au fost roz. Asta si pentru ca unii dintre colegii sai de liceu l-au privit cu raceala fiindca era roman.

"Cand am ajuns in Franta, la liceu, copiii la varsta aceea sunt rai. Vine un coleg nou intr-o clasa si copiii normal ca sunt reticenti. Cred ca ce ma deranja cel mai mult era chestia asta cu tiganii, ca ei asta credeau despre romani. Iar a doua... vazusera emisiunile acelea cu orfelinatele. In general sunt persoane ignorante, care nu stiu decat ce au vazut, nu intra in profunzimea lucrurilor", rememoreaza romanul.

Trambulina spre Princeton

Admite ca nu i-a fost deloc usor, dar s-a descurcat. Si asa cum a reusit sa se acomodeze in Franta, avea sa reuseasca mai tarziu sa o faca si pe alt continent.

Dar nu inainte sa obtina si diploma de masterat in statistica si economie la Ecole Nationale de la Statistique et de l'Administration Economique, la Paris.

"Cred ca asta e foarte important pentru tineri: e foarte bine sa schimbi mediul. Mai ales in mod radical. E greu, mai ales la varsta adolescentei, cand ai probleme de identitate, cand te cauti pe tine insuti. Sa schimbi complet mediul. Eu nici nu vorbeam foarte bine limba si a fost oarecum dificil, dar m-am adaptat. Dupa aceea, dupa ce m-am adaptat complet in Franta, pentru mine a ma muta in Statele Unite a fost foarte usor.

A doua experienta de mutare completa devine mult mai usoara. Aveam probabil si o preferinta intrinseca, imi placea mereu sa explorez ceva complet nou. E foarte important sa ne punem copiii in situatii in care sunt confruntati cu ceva total nefamiliar, chiar daca e greu. Orice experienta de-asta contribuie enorm la maturizare, la cresterea personala", spune el.

A urmat o alta experienta deosebita, la una dintre cele mai bune universitati din lume, Princeton. Acolo si-a facut doctoratul, dupa care a plecat in Japonia, la Tokyo, in 2004. Aici, a fost angajat timp de un an si jumatate consilier al Guvernului Japoniei. In alegerea sa a contat faptul ca era pasionat de Japonia si de tot ceea ce insemna aceasta tara si o mai vizitase.

Din postura de consilier al guvernului, a incercat sa afle motivele pentru care Japonia, desi atat de avansata tehnologic, este aproape inexistenta cand vine vorba de software.

A consiliat Guvernul de la Tokyo

"Subiectul meu de cercetare este legat in special de platformele de software. Si cat e Japonia de avansata tehnologic, ei nu prea au astfel de platforme. Am constatat acest lucru si am inceput sa ma intreb de ce. De ce nu au companii gen Microsoft, Oracle, companii care sa fie pur software. Ideea era urmatoarea: prin cultura si prin istoria dezvoltarii industriale, marile companii japoneze aveau preferinta asta spre produse tangibile, de hardware, masini.

Au dezvoltat procese de productie extrem de performante. Insa mereu pe zona de hardware in sens larg. Cand a inceput sa se dezvolte industria computerelor, ei aveau mereu ideea: producem computere, iar software-ul este o parte subordonata hardware. In SUA a fost explozia computerelor si la un moment dat, pe la sfarsitul anilor '80, a venit Microsoft si a spus ca cea mai importanta parte a computerelor nu este hardware. Hardware devine doar o comoditate pe care o poate face oricine, dar cea mai importanta parte este sistemul operational si in special software. Microsoft a fost una dintre primele companii care si-au creat succesul 100% pe software.

In Japonia nu exista chestia asta. Ei au ramas pe ideea ca software-ul trebuie subordonat hardware-ului. Exista evident si software japonez, dar tot timpul el este legat de hardware. Toate companiile de electronice japoneze - Sony, Toshiba etc - toate produceau computere sau produse electronice cu software care era legat de hardware. Ceea ce a facut foarte dificil sa dezvolti o industrie independenta de software. Ceea ce s-a intamplat in Statele Unite, iar industria de acolo a cucerit, cum ar fi, lumea", mai explica el.

Ramasi in urma la acest capitol, japonezii nu reusesc sa recupereze diferenta. Asta desi guvernul a incercat, fara succes, sa le dea companiilor private un imbold pentru a face asta. Si ca o lovitura data orgoliului nipon, din cauza acestei slabiciuni, companiile de computere japoneze, Toshiba si Sony, nu au mai avut la un moment dat de ales si au zis ca trebuie sa produca hardware subordonat software-ului produs de Microsoft.

"Cand eram eu, incepusera sa se dezvolte foarte multe companii pe internet care sa zicem ca sunt software, insa Japonia este cat de cat izolata. Au cateva companii, insa nu se compara cu companiile de software sau de internet create in Statele Unite sau chiar si in China.

Guvernul poate sa joace un rol foarte important de coordonare. Japonia are foarte mult acest instinct si uneori a functionat, prin anii 60-70. Insa nu a mai reusit dupa aceea. Ei inca au iluzia asta ca daca ei stiu si spun industriei: uite, exista oportunitatea asta, mergeti si creati produse", a adaugat Hagiu.

In cadrul ministerului, proiectul la care a lucrat el a avut succes. L-a prezentat ministrilor, care s-au aratat foarte multumiti si interesati. Insa, pentru ca nimeni din Guvernul Japoniei nu-si permitea sa dea ordine companiilor private si sa le ceara sa-si schimbe peste noapte strategia, lucrurile nu s-au schimbat prea mult. S-au schimbat insa pentru Andrei Hagiu, care a decis sa se intoarca in Statele Unite, unde a reusit sa prinda un post de profesor asociat la Harvard Business School. De altfel, el a fost primul roman care a predat economie la prestigioasa universitate. Dupa doi ani petrecuti aici, a urmat o noua schimbare.

Intre anii 2016 si 2018, a predat cursuri de inovatie in tehnologie, antreprenoriat si management strategic la MIT Sloan School of Management, iar ulterior, din 2018, a acceptat sa predea sisteme informatice la Boston University.

Cum au ajuns platformele de business sa ia partea leului

"Subiectul meu de cercetare e legat de modelele de business care sunt platforme. Ganditi-va la companii de genul Uber, airbnb, eBay. Diferenta intre o platforma si o companie normala este ca platformele nu produc ele. Nu cumperi ceva de la Uber, ci persoana care iti ofera un serviciu prin Uber este o persoana independenta, un producator independent. Tot ce face Uber este sa te conecteze cu un producator independent. Este intermediar. La fel si eBay. Amazon este foarte interesant pentru ca are ambele moduri. In jur de 60% dintre produse le cumparam de la Amazon, le vand in numele lor, si sunt in acelasi timp produse vandute de vanzatori independenti pe acelasi site", arata profesorul.

In cadrul acesui vast subiect de cercetare sunt foarte multe probleme de strategie si de politica concurentei. De altfel, spune el, opt din cele zece companii mai valoroase din lume sunt bazate pe platforme: Amazon, Facebook, Microsoft, Apple, Alibaba. Dat fiind tocmai ca aceste companii nu produc, scara la care pot functiona platformele este enorma, cu mult mai mare decat in cadrul unei firme care produce.

"Ganditi-va la o companie care produce masini. Poate sa ajunga la scara foarte mare si sa produca foarte multe masini. Insa asta inseamna ca trebuie sa creeze, sa investeasca enorm in fabrici. E foarte costisitor. Pe cand o companie ca Facebook, ei nu produc decat software. Ei nu controleaza produsele, nu trebuie sa construiasca hale. Au servicii. Platformele cand functioneaza, pot ajunge la o scara mult mai mare decat companiile care produc produsele lor sau care ofera produsele lor. Se traduce in scara si profitabilitate foarte mare. Iar termenul tehnic este de efect de retea. Ganditi-va la Alibaba si eBay, cu cat mai multi vanzatori participa si vand acolo, cu atat devine mai valoros pentru cumparator. Si invers.

Cu cat sunt mai multi cumparatori care se indreapta catre ei, cu atat devine mai valoros pentru vanzator. Sunt companii care au ajuns sa se apropie de un trilion de dolari. Nu produc mare lucru dar sunt valoroase pentru ca sunt folosite milioane de oameni. Fondatorii lor, cum e Mark Zukerberg, care controleaza un procentaj destul de mare. Sunt fonduri care iau un procentaj de 4-5 la suta", subliniaza romanul.

Sustine financiar idei de business inteligente

Insa Andrei Hagiu nu se limiteaza la cercetare. In paralel, el investeste in diverse companii, in special start-up-uri. Iar acest lucru il ajuta pana si in cercetare. Asta desi, in principiu, cercetarea lui este axata pe platforme mari. Pana acum, el a investit in general sume mici, pana in 30.000 de dolari, iar in total a ajuns la cateva sute de mii de dolari investiti in diverse companii. Acum, el asteapta ca macar una dintre acestea sa razbata si sa ajunga la marturitate, ceea ce i-ar putea asigura castiguri de ordinul milioanelor, numai din asta.

"Ceea ce este fascinant este ca sunt foarte multe start-up-uri care construiesc platforme, in absolut orice domeniu, pentru orice serviciu sau orice produse. Sunt foarte multe si sunt foarte interesante platformele. Sunt 10-20 in care am si investit. Sunt investitii facute foarte devreme, chiar cand sunt foarte mici. Evident, majoritatea vor da faliment. Insa e foarte interesant pentru ca e legat de cercetarea mea. Prefer sa investesc sume mici in foarte multe. Intre 3.000-5.000 de dolari si 30.000 de dolari. Majoritatea sunt foarte tineri. Am inceput sa fac asta acum vreo doi ani si cred ca deja am facut asta cu vreo 35. Nu exagerez, dar in fiecare saptamana cred ca vad 5-10 companii, stat-up-uri, le analizez ca sa vad", precizeaza el.

Nu face un secret din faptul ca investitiile in start-up-uri pot fi paguboase. De altfel, din cei circa 300.000 de dolari pe care i-a investit astfel, ar putea sa nu mai vada nici macar un cent. Ar putea insa si sa dea lovitura vietii.

Sunt investiti foarte riscante. Putem investi bani in stock market, in actiuni, in companii listate la bursa. Este oarecum riscant, dar nu neaparat. In venture capital si angel investing ideea este urmatoarea: din 10 companii, noua vor da faliment. La noua start up-uri, investitia duce la zero.

Scopul este sa gasesti una din zece sau una din 20 care va merge atat de bine incat la un moment dat, peste 4-5 ani sa fie listata in bursa. De asta este extrem de riscant. Ideea este sa gasim acea una din zece sau din 20 care sa fie inmultita cu 100 sau cu 1.000. Atunci iti scoti banii, insa riscul este foarte mare.

"Deocamdata nu am avut niciun faliment. Valoarea e pe hartie, nu e listata in bursa. Sunt doua trei la care valoarea a crescut foarte mult inmultit cu doi sau trei intr-un an, ceea ce e bine. Dar e pe hartie, nu pot sa imi scot banii. Exista inca probabilitatea sa dea faliment. Sa speram ca o sa continue sa creasca si la un moment dat ori va fi achizitionata de o alta companie ori va ajunge in bursa. Pentru cateva dintre ele fac parte din consiliul de adviser board. Pentru ca am expertiza in domeniu. Asta e si unul dintre motivele principale pentru care fac activitatea asta. Pentru ca e interesant sa fiu implicat si sa vad cum evolueaza", conchide el.

Artizanul Brexit, "mitraliat" de Tessa Dunlop, jurnalista din Londra care ii apara pe romani: "Minciuna e talentul lui"

O tânără de 18 ani a murit după ce a fost împușcată într-un cămin din SUA FOTO/VIDEO

Autoritățile americane au anunțat că o tânără de 18 ani a murit după ce a fost împușcată duminică, 21 aprilie, în campusul Universității de Stat din Delaware. Conform ABC News,...

Armele inovatoare ale industriei franceze de apărare care vor fi testate în Ucraina

Noile arme ale industriei franceze de apărare, mai ales cele anti-dronă, vor fi testate în timpul operațiunilor de apărare din Ucraina. Forțele Armate ale Ucrainei ar putea avea nevoie de...