Cea mai veche asezare vikinga, descoperita in Islanda

O echipa de arheologi a anuntat posibila descoperire, in Islanda, a celei mai vechi asezari vikinge cunoscute pana in prezent, transmite miercuri Live Science.

Vechea "casa lunga" (longhouse), o structura folosita in comun de vikingi, descoperita in Islanda, ar fi putut face parte dintr-o asezare de vara construita in anii 800, fiind cu cateva decenii mai veche decat perioada in care se credea ca primii vikingi au pus piciorul pe tarmul islandez. Aceasta structura se afla ingropata sub una similara mai recenta, care ascundea numeroase comori din epoca, conform arheologului Bjarni Einarsson, coordonatorul santierului arheologic.

"Casa comuna mai recenta este si cea mai bogata descoperita pana acum in Islanda", a declarat Einarsson pentru Live Science. "Este greu sa nu ajungem al concluzia ca ii apartinea unei capetenii".

Casele lungi erau structuri din lemn de pana la 75 de metri lungime si 6 metri latime, ce erau folosite drept locuinte comune in tinuturile nordice, in perioada vikinga. Acestea erau impartite in camere si putea fi folosite in comun de mai multe familii. Focul se facea in vetre din piatra, amplasate central, iar ocazional, in perioadele foarte reci, vikingii adaposteau in aceste structuri si animale domestice, pentru a le proteja.

Ambele structuri au fost descoperite la Stod, in apropiere de satul si de fiordul Stodvarfjordur, in estul Islandei. Structura mai recenta dateaza din jurul anului 874 - corespunzand perioadei in care, conform istoricilor, vikingii s-au stabilit in Islanda. Conform miturilor si legendelor din epoca, acesti primi colonisti vikingi s-au refugiat pentru a scapa de regele norvegian Harald Fairhair (personaj familiar celor care urmaresc seria de televiziune "Vikings"). Intre ramasitele acestei structuri a fost gasit unul dintre cele mai valoroase tezaure vikinge descoperite in Scandinavia.

Acest tezaur contine margele ornamentale, argint si monede vechi, conform lui Einarsson. Unele monede, din argint, provin din Orientul Mijlociu, in timp ce altele sunt de provenienta romana. De asemenea, tezaurul cuprindea si numeroase bucati rupte din obiecte din argint, fiind cunoscut obiceiul vikingilor de a imparti intre ei prada rupand pur si simplu in bucati obiectele din metale pretioase.

Sapaturile desfasurate in perimetrul structurii ce avea 40 de metri lungime au dus si la descoperirea de margele decorative realizate din sticla, inele, precum si un mic fragment dintr-un obiect din aur. Locuitorii acestei asezari au obtinut probabil aceste obiecte prin troc, oferind la schimb piei si carne de balena si de foca, resurse foarte pretuite in acea perioada in intreaga Scandinavie.

Ascunsa sub aceasta structura, arheologii au descoperit o "casa lunga" si mai veche. Analizele chimice si de alta natura au indicat ca aceasta din urma ar fi fost construita in jurul anului 800, cu mult inainte de primele asezari permanente din Islanda.

Bjarni Einarsson este de parere ca aceasta structura mai veche este de fapt o asezare de vara, ce era locuita probabil doar pana la apropierea iernii de catre vanatori de foci si balene si de pescari.

Aceasta structura mai veche este si una dintre cele mai mari "case lungi" descoperite vreodata in Islanda. Una dintre particularitatile sale este ca adapostea si atelierul unui fierar - singura fierarie descoperita intr-o astfel de structura vikinga din Islanda.

Tabara din Stod era similara ca dimensiuni si functie cu asezarea vikinga descoperita la L'Anse aux Meadows, in regiunea canadiana Newfoundland, ce a fost datata in jurul anului 1000.

"Acesta era modelul de colonizare folosit de vikingi atunci cand descopereau insulele din Atlantic. Mai intai amenajau tabere de vara, iar apoi ridicau asezari permanente", conform lui Einarsson.

Bjarni Einarsson conduce o firma privata de arheologie de peste 20 de ani, iar din 2009 a excavat asezarea vikinga de la Vogur, pe coasta vestica a Islandei, ce a fost ridicata de vanatorii vikingi de morse - animale foarte cautate pentru fildes, piei, carne si grasime.

Einarsson a descoperit ruinele de la Stod in 2007 si a inceput sapaturile in sit in 2015. Santierul arheologic este sustinut financiar de Fondul Arheologic al Islandei, autoritati, companii si localnici.

Prima ședință de Guvern care se desfășoară la Timișoara. Ce proiecte vor fi discutate în întâlnirea de astăzi

Guvernul se reuneşte joi, la Timişoara, într-o şedinţă specială, în cadrul căreia urmează să fie aprobate o serie de proiecte de infrastructură cu impact regional, precum şi plata în...

Ciolacu este sigur de victoria lui Firea la Capitală: ”Va câștiga şi cu Piedone, şi fără Piedone”

Indiferent dacă Cristian Popescu Piedone se va retrage sau nu din cursa electorală, Gabriela Firea va fi noul primar al Capitalei, este convins Marcel Ciolacu. Premierul a precizat miercuri,...