Ziare.com

Agentia de evaluare S&P Global Ratings avertizeaza ca majorarea pensiilor va impinge deficitul bugetar al Romaniei la peste 10% din PIB in 2021

Miercuri, 30 Septembrie 2020, ora 16:25

   

Agentia de evaluare S&P Global Ratings avertizeaza ca majorarea pensiilor va impinge deficitul bugetar al Romaniei la peste 10% din PIB in 2021
Agentia de evaluare S&P Global Ratings a avertizat Romania ca decizia Parlamentului de a reintroduce o majorare a pensiilor cu 40% ar declansa o corectie fiscala dezordonata, tocmai intr-un moment in care economia se confrunta cu impactul pandemiei de coronavirus, transmite Reuters.

Recent, plenul Parlamentului a adoptat rectificarea bugetara pe 2020, cu amendamentul PSD referitor la cresterea cu 40% a punctului de pensie. Parlamentarii au decis, la propunerea PSD, cu 242 voturi "pentru", 147 "impotriva" si 11 abtineri, abrogarea articolului potrivit caruia punctul de pensie se majora cu 14%, in acest fel ramanand in vigoare legea sistemului public de pensii care prevede majorarea acestuia cu 40%.

"Credem ca, daca aceasta majorare va ramane in picioare, Romania va fi muscat mai mult decat poate mesteca, fiscal vorbind", subliniaza analistii S&P, adaugand ca urmatoarea revizuire de rating pentru Romania este programata pentru data de 4 decembrie.

"Daca va fi implementata, o astfel de majorare considerabila a cheltuielilor permanente, ar fi una daunatoare pentru performantele fiscale si externe ale Romaniei si, cel mai probabil, va provoca o corectie bugetara dezordonata, cu repercusiuni asupra revenirii fragile a economiei dupa pandemia de COVID-19", sustine S&P.

Agentia de evaluare estimeaza ca majorarea pensiilor, cumulata cu alte cheltuieli sociale, ar putea impinge deficitul bugetar al Romaniei la peste 10% din PIB in 2021, unde va ramane pentru urmatorii doi ani.

Toate cele trei mari agentii de rating, S&P, Moody's si Fitch Ratings, atribuie Romaniei un rating "BBB minus", cel mai scazut calificativ din categoria investment grade, si toate trei au o perspectiva negativa.

Guvernul de la Bucuresti a estimat ca pandemia de coronavirus va impinge deficitul in acest an la 8,6% din PIB, in conditiile in care economia se va contracta cu 3,8%.

Ministrul Finantelor Publice, Florin Citu, a declarat miercuri ca se asteapta ca agentia de evaluare financiara Standard & Poor's (S&P) sa pastreze ratingul Romaniei in decembrie, mentionand ca obiectivul sau este ca tara sa treaca la o perspectiva stabila pentru economie.

"Avem discutii cu agentiile de rating si am avut discutii foarte multe in acest an. Acest guvern a demonstrat cu administreaza precaut si responsabil finantele publice. De aceea S&P si celelalte agentii de rating au mentinut ratingul. Si asa vom face si in continuare. Vom avea transparenta maxima. Ma astept sa fie mentinut ratingul in decembrie. Obiectivul meu bineinteles este de a trece la perspectiva stabila pentru economie. De aceea, de fiecare data cand avem discutii cu agentiile de rating voi prezenta planurile noastre pe termen mediu pentru a vedea clar ca vrem consolidare fiscala", a declarat Florin Citu, in cadrul unei conferinte.
Urmareste Ziare.com pe Facebook  si pe Instagram  Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Ziare.com.

Citeste mai multe despre avertizare majorare pensii PIB deficit bugetar
Sursa: AGERPRES

Articol citit de 1788 ori

Urmareste Ziare.com pe

Urmareste stirile Ziare.com pe Facebook
5 comentarii
Ordoneaza comentariile:Standard |Calitate |Numar Voturi |Recente

1.Acest rezultat este posibil numai daca marile partide nu vor

veni cu un proiect de tara cu obiectivul reindustrializarii, prin aducerea competivitatii economice nationale de la dezastruosul indice 74, catre cel de 12-15 al tarilor Vestice.
"Programul national de competitivitate 2015 - 2020" a esuat, asa cum constata (ferm) raportul din 17 noiembrie 2019 al "INACO - REI prima editie", coordonata de Andreea Paul si V. Cojanu!
Desi este factorul fundamental al dezvoltarii prin atragerea masiva a capitalului industrial strain, in loc de a fi tratata special, competitivitatea a fost cenusareasa clasei politice din Guvernele ultimului deceniu!
Fara a fi tratata ca de o importanta primordiala de viitoarele guverne, proiectele si programele economice, industriale si agricole sint irealizabile, deoarece dezvoltarea in epoca globalizarii se bazeaza in principal pe resursele externe de dezvoltare: banii UE, capital industrial si antreprenoriat modern.
Ori Romania nu dispune de astfel de resurse de dezvoltare, cele straine evitind Romania dupa 2009, datorita mediului economic nefunctional, a carui "toxicitate" extrema o reflecta indicele de competivitate si functionalitate institutionala aratat.
Aceasta situatie explica de ce in Romania vin doar intreprinderi industriale de mina a doua, producatoare de anexe si piese minore pentru diverse domenii, in locul locarii de obiective industriale majore, cu produse industriale cu valoare adaugata inalta.Spre comparatie, Ungaria cu indicele de competitivitate 50, a atras in ultimii trei ani, investitii industriale de 3,5 miliarde de Euro!
2.Programul national de competitivitate este parte componenta a "proiectului de tara", a carui constructie, evaluare si promovare o asteapta Romania afla in actuala Criza pandemica si economica.

 

Stirea

cu adevarat ingrijoratoare este ca deficitul va fi pe la 10%. Contributia pensiilor la acest deficit este minora.
De altfel, asa cum s-a mai zis, Romania nu prea pune pret pe pensionari, cheltuielile la acest capitol fiind mult sub cheltuielile celorlalte state din UE. Romania, in schimb, se pricepe sa toace banii aiurea, iar apoi sa se planga ca nu mai sunt bani pentru pensionari, profesori sau copii. Indiferent daca e situatie de criza sau nu.

Si... nu, nu vom ajunge in situatia Greciei din cauza pensiilor, deoarece Grecia este mult peste media europeana la acest capitol. Cheltuielile Romaniei, ca procent din PIB, sunt la jumatate fata de cheltuielile Greciei. Dupa o eventuala crestere de 40%, tot suntem la cel putin 50% fata de Grecia (si 20% sub media europeana).

Numerele spun totul. Restu-i propaganda.

 

Sobolanii psdisti,acum, se ascund dar urma lor se vede !

Psd distrugator de tara si popor...2.. 4) Supra inundarea pietei cu bani, romanesti bineinteles, duce la cresterea pretului produselor pe piata interna ,adica duce la inflatie! Astfel ca strategia psd de inundare a pietii interne cu bani romanesti nu duce la cresterea bunastarii ci doar la cresterea inflatiei. 5) De aici, se cere, ca marirea salariilor si a pensiilor sa fie sub nivelul inflatiei, astfel ca ajustarea nivelului de trai sa fie in directie negativa sau neutra si nici de cum pozitiva care ar deteriora si mai mult starea visteriei nationale si deci ar duce la pauperizarea tarii. 6) Pauperizarea tarii duce la accelerarea emigrarii factorilor productivi, de aici sansa redresarii tarii se diminueaza si mai mult. 7) In consecinta tara devine falimentara. 8) Investitorii straini o evita si deci investitiile in Romania scad. 9) Directia evolutiei de dezvoltare mondiale printre tarile subdezvoltate, precum Romania, probabil va duce la conditii sa asigure, pe cei ce imprumuta, mult mai drastice decat cele actuale. S-ar putea ca imprumutul sa fie cerut a fi asigurat prin obligatia romaniei in a ceda dreptul de folsire a diferitelor ramuri economice precum: dreptul la exploatarea a diferitelor resurse miniere, petrolifere, gaz natural, paduri, pamantul din proprietatea statului, surse de apa, surse energetice sau poate chiar diferite zone ale tarii. Actualmente nu se poate estima ce asigurare o sa ceara, in viitor, cei ce vor imprumuta. Unele tari se poate sa dispara, pur si simplu, de pe harta lumii.

 

Sobolanii psdisti,acum, se ascund dar urma lor se vede !

Psd-distrugator de tara si popor...1 Marirea salariilor si a pensiilor intr-o tara ce nu si-a dezvoltat industria, serviciile, stiinta, educatia si viata sociala e o cale spre dezastru chiar daca nu se iau in considerare furturile, mismanagementul si coruptia. Astfel: 1) Din motive populiste, pt. momirea alegatorilor, sunt marite salariile si pensiile in mod necontrolat, adica se distribuie bani ce sunt de fapt simple hartii, fara acoperire reala, valabile doar pt. consumul intern chiar daca tara nu poseda o baza manufacturiera suficienta pt.necesitatile populatiei in aditie la asigurarea unui export aducator de valuta. Ne referim aici in special la imbracaminte si hrana, necesitati zilnice preponderente, precum si la alte bunuri si servicii necesare bunei functionari a societati. 2) Marirea salariilor si pensiilor stimuland falsa putere de consum intern al populatiei duce la cresterea necesitatilor de importuri de bunuri si servicii, descrise mai sus. Populatia acum avand bani isi permite a-i cheltui, constituind factorul ce face presiune asupra pietii de import, obligandu-o sa ofere marfurile dorite de consumatori. Importurile marite datorita cresterii cererii interne secatuiesc visteria tarii incapabile a produce ceea ce populatia doreste si care totodata nu are, nici, produse si servicii disponibile pt. desfacere pe pietile straine aducatoare de valuta, astfel ca tara e fortata a recurge la imprumuturi exterioare. 3) Costul imprumuturilor este stabilit, in special, functie de capacitatea tarii de procurare a valutei necesare rascumpararii imprumutului la timp si in intregime. Deci o tara fara industrie si servicii eficiente si suficiente v-a fi supusa unui cost marit al imprumutului. Ceea ce-i chiar cazul romaniei actuale, dupa cum reiese din toate statisticile existente. De aici imperativitatea dezvoltarii industriei si serviciilor, care ar reduce costul imprumutului printre altele..urmeaza..

 

Comentariul tau incepe cu o greseala

Iti poti dezvolta industria doar pornind de la o educatie si cercetare solide. Educatia de calitate nu vine insa prin voluntariat, ci prin profesori bine pregatiti si platiti. Cercetatorii valorosi nu vor ramane in tara, oricat de maret ar fi obiectivul de dezvoltare industriala, decat daca sunt platiti pe masura valorii lor.
Prin urmare, salarii mici intr-o tara ce nu si-a dezvoltat industria nu inseamna decat un status-quo in ceea ce priveste dezvoltarea industriala.

Cat despre salariile in educatie, acestea nu sunt marite in mod necontrolat, ci conform Legii 153/2017. Este o lege contestabila, desigur, dar este singura lege pe care-o avem in acest domeniu.
Pentru medici s-a aplicat art 38, pct. 3b, astfel incat veniturile lor au ajuns la nivelul maxim din 2018, pentru ca asa zice legea, nu pentru ca aceasta ar fi dus la cresterea calitatii actului medical. Si nimeni nu s-a legat de asta, desi a cam dat peste cap bugetul sanatatii.
In schimb, profesorilor li s-a oferit o "pleasca": salariile lor nu mai cresc de la 1 Septembrie, dar nici de la 1 Ianuarie, cum zice legea pentru toti ceilalti bugetari. Totul se amana (cel putin) pentru 1 Septembrie 2021. chiar ca-i o crestere necontrolata, nu-i asa?


Platforma pentru solutionarea online a litigiilor