Efectele pe care le-ar avea "reteta Bolojan" de la CJ Bihor aplicata in toate institutiile statului: jumatate din angajati, concediati. Explicatiile expertilor

Joi, 29 Octombrie 2020, ora 00:02
51597 citiri
Efectele pe care le-ar avea "reteta Bolojan" de la CJ Bihor aplicata in toate institutiile statului: jumatate din angajati, concediati. Explicatiile expertilor
Ilie Bolojan/Facebook

Anuntul noului presedinte al Consiliului Judetean Bihor, Ilie Bolojan, de a da afara jumatate din personalul institutiei, in contextul in care, potrivit acestuia, sunt structuri fara domeniu de activitate sau unele cu acelasi domeniu de activitate, scoate la iveala inca o data supradimensionarea artificiala a aparatului administrativ din tara noastra.

Expertii in domeniu atrag atentia ca, in ultimii trei ani, cheltuielile cu personalul aproape s-au dublat, iar in cazul CJ Bihor, sunt de trei ori mai mari decat cele pentru investitii. De altfel, chiar Ilie Bolojan subliniaza faptul ca, in patru ani, cu banii economisiti prin reducerea aparatului administrativ se poate construi un nou pod in Oradea.

La doar o saptamana de la numirea in functie, Ilie Bolojan a sustinut ca doreste ca din cei 174 de angajati ai CJ Bihor sa ramana doar 88, in conditiile in care multi din angajatii institutiei nu au efectiv "obiectul muncii". Acesta a declarat ca, in urma unei analize, a constatat ca "in aproape toate compartimentele schema de personal era supraincarcata" si ca "sunt structuri intregi fara obiect de activitate". El a dat ca exemplu structura care, pe hartie, se ocupa de gestionarea ariilor protejate, in conditiile in care "de peste doi ani gestionarea acestora o face o autoritate a statului, iar angajatii structurii aveau in realitate alte insarcinari". De asemenea, Bolojan a aratat ca a gasit un adevarat CJ paralel, adica "o directie de turism vizavi de teatru (n.r. - Centrul National de Informare si Promovare Turistica)", dar si o alta vizavi de Primarie (n.r. - Agentia pentru Managementul Destinatiei), ironizand ca "de aceea nu s-au terminat lucrarile in Piata Ferdinand la timp, ca erau cozi de turisti" de care se ocupau aceste structuri.

Ilie Bolojan este un personaj politic credibil

Fostul primar al orasului Oradea si actualul presedinte al CJ Bihor a sustinut ca reorganizarea gandita nu reprezinta un simplu proces prin care "politrucii lor sunt inlocuiti cu politrucii nostri", iar Elena Calistru, presedintele organizatiei non-guvernamentale Funky Citizens, este de parere ca CV-ul lui Bolojan il face credibil pentru un astfel de proces.

"Ilie Bolojan nu este deloc un om politic fara realizari. Sa nu uitam ca in perioada in care a fost secretar de stat a reusit sa faca din serviciul pasapoarte unul din cele mai eficiente procese pe care le avem. E locul unde inca totul dureaza foarte putin si e predictibil. Si din acest motiv nu cred ca vorbim de o masura politicianista. Si din experientele lui precendete, acest fel de lucruri fac parte din CV-ul omului - cel care a reformat structuri de administratie publica de o maniera vizibila. Apoi, in acelasi timp, nu putem ignora cresterea continua a costurilor cu personalul la nivelul administratiei publice. Ele eu crescut constant in ultimii ani, mai ales daca ne gandim la ce anume face un consiliu judetean. El nu are in administrare foarte multe functii ce tin de servicii publice, nu putem spune ca un consiliu judetean are pe statul de plata salariile profesorilor, sau ale medicilor. Ca cifre, in 2016, inainte de promulgarea legii salarizarii una din cauzele ce au dus la cresterea costurilor administrative, la consiliile judetene, totalul cat cheltuiau ei pe tara era undeva la 2,2 miliarde de lei. In 2019 vorbim deja de 3,7 miliarde. Vorbim de o crestere semnificativa intr-un timp scurt, ce se reflecta in bugetele consiliilor judetene", a declarat Calistru.

In opinia Elenei Calistru, raporturi, precum cele de la Bihor, unde fondurile de investitii sunt de trei ori mai mici decat cele cu personalul, sunt nesustenabile, iar in opinia ei cauza acestui fenomen o reprezinta modul prost in care s-a facut procesul de descentralizare.

"La Bihor, la finalul lui 2019, executia bugetara arata ca s-au cheltuit 82,8 milioane de lei, costurile cu personalul. Pe cheltuielile de capital, adica investitii, avem 24,6 milioane. Vorbim de un raport ingrijorator, pentru ca in teorie un consiliu judetean este cel care se ocupa cu dezvoltarea strategica a judetului, gen drumuri judetene, sau se poate ocupa cu succes de un spital judetean, sau se poate ocupa de partea cu asistenta sociala. Nu poti tu, consiliu judetean, sa nu ai o performanta mai mare pe zonele pe care primariile mai mici nu au cum sa le rezolve singure. Rolul acestor consilii este de a prelua si proiectele de infrastructura mai mari pe care o primarie mai mica, de comuna sau de oras, efectiv nu ar avea cum sa le duca.

Din ce cauza avem acest fenomen? Cred ca vorbim de o problema structurala in primul rand. In ultimii ani descentralizarea a ajus sa insemne mai putin munca directa cu niste servicii publice directe sau a construi niste lucruri, ci a ramas sa insemne intr-o foarte mare masura dependenta de pixul binevoitor al unui ministru. Si atunci, in mod evident, nu incerci sa-ti faci un aparat administrativ eficient, flexibil, care sa poata sa livreze pentru cetateni, ci unul care sa rostogoleasca an de an niste cheltuieli fixe, pentru care stai si astepti sa iti vina banii de la buget. Practic nu am avut un proces de descentralizare real, la noi a fost mai degraba o pasare a responsabilitatii fara alocarea resurselor necesare pentru asta. In continuare administratia locala sta la mila pixului unui ministru", a subliniat Elena Calistru.

Costurile supradimensionarii aparatului administrativ

De altfel, Ilie Bolojan a declarat pentru Ziare.com ca supradimensionarea artificiala a administratiei publice reprezinta o gaura pentru bugetele locale si sustine ca prin reducerile de personal de la Consiliul Judetean in urmatorul mandat se vor putea economisi costurile unui nou pod peste Crisul Repede in Oradea.

"Avem o supradimensionare a aparatului administrativ care este tolerata, insa ele de fapt distrug bugetele publice. Sa ne gandim ca economia care se face cu aceasta organizare in aparatul propriu inseamna peste un milion de euro pe an. Deci la 3,3 milioane de euro salarii, fond de salarii, inclusiv indemnizatiile consilierilor judeteni, economia este de cel putin un milion de euro pe an. Asta inseamna, in patru ani, un pot peste Crisul Repede. Cam atata valoreaza un pod peste Crisul Repde de 80m, in traducere libera. Daca va uitati in Oradea, la Podul Centenarului, sa stiti cat a costat aproximativ acel pod. Asta e situatia. E pacat ca aceste cheltuieli publice cu personalul sunt scapede de sub control, ca practic resurse vitale sunt consumate cu aceste lucruri. Trebuie buna organizare, disciplina si munca pentru cetateni, altfel ne batem joc de ei", a subliniat acesta, amintind de inaugurarea podului din Oradea al carui cost a fost de circa 2,7 milioane de euro.

Concedierile nu aduc automat si eficientizare

Sorin Ionita, expert in politici publice in cadrul EFOR, atrage atentia ca exista un fenomen ciclic ca in perioadele de crestere economica aparatul administrativ sa fie umflat, iar in perioadele de criza sa rezulte inevitabilele taieri bugetare, ceea ce nu echivaleaza intotdeauna cu eficientizarea administratiei publice.

"In perioadele cu multi bani avem invariabil o crestere a aparatului administrativ, iar cand vine criza si se fac taieri bugetare, cum a fost dupa 2010 sau acum cu Covid, se strange cureaua si fuge fiecare pe unde poate. Asta nu inseamna ca se eficientizeaza cand vine cate-o criza, ci doar ca se reduc cheltuielile, si cum se reduc, Dumnezeu cu mila. Se taie si de unde trebuie si de unde nu trebuie. Si cand se umfla la loc in vremurile bune, la fel creste si unde trebuie si unde nu trebuie.

E o tehnica bine cunoscuta in care se infiinteaza institutii noi, agentii noi, companii sau tot felul de institutii extrabugetare, pentru ca acolo nu mai esti tinut de regimul functionarului public. Deci poti sa dai salariile neplafonate. Si asa s-a intamplat si cu companiile la Bucuresti, pentru ca acolo este mai putina transparenta pe bugete, mai putin control, si nu ai limitari din astea. Ne putem imagina ca si la Bihor, ani la rand, s-au adunat tot felul de clienti, si-au plantat oameni pe acolo, si s-au intamplat sub guverne, sub administratii succesive, si se mai intampla si sa infiintezi o structura fara obiect de activitate sau agentii cu acelasi obiect de activitate. Nu mai sta nimeni sa verifice. Adica unii erau ai aluia din urma si altii au fost ai celor care au venit, si ca sa nu se deranjeze unii pe altii au facut doua.

Sa nu ne trezim cu vreo reforma de e-governance in care raman si astia de acum si mai angajeaza si o garnitura de baieti IT care sa-i dubleze pe cei actuali, sa-i puna pe internet. Tot nu o sa mearga si o sa avem un numar dublu, unde unii o sa-i asiste pe ceilalti ca sa bage in calculator. Sa nu ne facem iluzii. Reforma administrativa nu o faci ca sa reduci bugetul, e cel mult o prioritate in subsidiar. Obiectivul numarul unu trebuie sa fie eficacitatea institutiei, sa ai oamenii cu care sa poti coordona si sa poti produce lucruri de calitate - sa ai o viziune strategica, si nu reducerea cheltuielilor", a declarat Sorin Ionita.

Omul de rand nu poate concepe risipa din aparatul administrativ

In opinia economistului Radu Nechita, conferentiar in cadrul Universitatii Babes-Bolyai, omul de rand nici nu poate concepe sumele de bani ce sunt irosite an de an din cauza supradimensionarii artificiale a aparatului administrativ. Zecile si sutele de milioane inghitite de o birocratie, al carui reflex natural este de a se extinde, sunt in final doar numere statistice pentru omul de rand, care se chinuie sa supravietuiasca de la o luna la alta, si nu vede ce inseamna efectiv aceasta risipa.

"Romania este o colonie a statului roman si unde domina ceea ce in literatura de specialitate se cheama institutiile extractive. Aparatul adiminstrativ ca orice orice birocratie tinde sa-si maximizeze bugetul, sa se extinda. Iar in Romania acest mecanism este si mai amplificat de o serie de elemente, cum ar fi diversele solidaritati de clan ce exista intre diferitele partide. Nu trebuie sa ne surprinda faptul ca atunci cand politicienii au posibilitatea sa cheltuie niste bani care nu sunt ai lor ii cheltuie in schimb in interesul lor. Oamenii care sunt in administratie sunt conectati in mod inevitabil de partidele politice al carol scop este castigarea sau mentinerea la putere fapt ce se realizeaza, in parte, prin multumirea propriilor partizani. Evident, in acest scop se dau diverse sinecuri, se da posibilitatea de a cheltui bugete, de a cere bani de la centru - fapt intretinut de o lipsa de transparenta care nu este deloc accidentala. Orice obscuritate, orice opacitate cu privire la modul in care se cheltuie banii publici este in interesul celor care se afla de partea buna a pixului si a stampilei.

Un om care isi dramuieste salariul minim sau mediu in fiecare luna nu percepe care este magnitudinea sumelor irosite in administratie. Sigur, dl. Bolojan vorbeste de banii pentru constructia unui nou pod prin aceste taieri, insa cel mai adesea risipa bugetara ramane la nivel de statistica, fara a putea concretiza efectiv cat de uriase sunt aceste sume. Este motivul pentru care mereu leacurile la noi vin sub forma: "statul trebuie sa". De fiecare data cand cineva spune ca "statul trebuie sa", se mai adauga o suta de mii, un milion de lei la cheltuielile publice. Se mai creeaza niste locuri de munca in administratie. In momentul in care vom inlocui in aceasta fraza statul cu politicienii poate acordul nostru pentru o politica, pentru orice masura, va scadea drastic", este de parere economistul Radu Nechita.

Ilie Bolojan, seful CJ Bihor, despre masura unica in Romania de a da afara jumatate din angajatii unei institutii publice: In trei ani, inseamna costul unui pod nou

Protest pentru interzicerea avorturilor, la Oradea. Manifestanții au mărșăluit în centrul orașului
Protest pentru interzicerea avorturilor, la Oradea. Manifestanții au mărșăluit în centrul orașului
Sute de orădeni, printre care părinți și copii, preoți ori alți reprezentanți ai cultelor religioase bihorene, au participat sâmbătă la o nouă ediție a Marșului pentru Viață, o...
Astăzi se marchează "Ora pământului". De unde a pornit acest eveniment și ce trebuie să facem
Astăzi se marchează "Ora pământului". De unde a pornit acest eveniment și ce trebuie să facem
Desfăşurată în ultima sâmbătă a lunii martie, pe 23 martie 2024, Ora Pământului (Earth Hour) este cunoscută pentru momentul "stingerea luminilor", la care au participat oameni din...
#ilie bolojan, #administratie, #Elena Calistru, #sorin ionita, #bugete, #oradea, #primarie, #eveniment , #eveniment