Povestea trista a lui Samoila Marza, singurul om care a fotografiat Marea Unirea de la Alba Iulia. Cele 5 imagini au intrat in istorie, dar el a murit in saracie

Adunarea Nationala a celor peste 100.000 de romani prezenti la Alba Iulia in 1 Decembrie 1918 a ramas in istorie prin intermediul a cinci fotografii realizate de Samoila Marza, tanarul care avea sa devina "fotograful Unirii"

Acesta a realizat trei instantanee cu multimile venite la Alba Iulia la Marea Adunare Nationala si doua cu tribunele oficiale. Samoila Marza din satul Galtiu, aflat la 11 kilometri de Alba Iulia, si-a facut ucenicia de fotograf la Sibiu. N-a apucat sa profeseze prea mult, intrucat a inceput Primul Razboi Mondial. Tanarul a fost mobilizat si trimis pe front, ca militar in armata austro-ungara. Mai bine de trei ani a fost in serviciul topografic si fotografic al armatei. Sfarsitul primei conflagratii mondiale il gaseste pe frontul din Italia. De aici ajunge la Viena. Aici face trei clisee fotografice care surprind sfintirea intr-o cazarma militara a primului steag tricolor al Consiliului National Roman Militar.

Cu bicicleta la Alba Iulia pentru a surprinde Marea Unire

Samoila Marza ajuns in satul natal, Galtiu, inainte cu patru zile de Marea Adunare de la Alba Iulia. In dimineata zilei de 1 Decembrie 1918, si-a pus pe bicicleta aparatul cu burduf, trepiedul si cliseele de sticla si s-a alaturat delegatiei din satul sau. Inainte de a pleca spre Alba Iulia, i-a imortalizat pe tinerii din satul natal, imbracati in straie populare. A ajuns in orasul in care s-a consfintit Unirea in jurul orei 11.00, pe o vreme mohorata. Tanarul de 32 de ani nu a reusit sa intre in Sala Unirii, intrucat nu detinea un "credentional", un permis de acces. Autoritatile vremii angajasera un fotograf german, Bach, care insa nu s-a prezentat. Ca urmare, nu exista nicio imagine din Sala Unirii, unde au avut loc dezbaterile delegatilor.

Prima imagine realizata de Samoila Marza, cu tinerii din satul natal

La Alba Iulia, poporul s-a adunat dupa cetate, pe campul de instructie, unde, pe la orele 12.00 i s-a adus la cunostinta, din partea comitetului National, hotararile Unirii. In acele momente istorice, Samoila Marza a executat din mijlocul multimii stranse pe Campul lui Horea, actualul Parc al Unirii, cinci clisee infatisand trei scene de masa si doua scene de la tribuna oficiala. Sunt unicele fotografii care infatiseaza aspecte de la Marea Adunare Nationala de la Alba Iulia, care a consfintit Unirea cu Romania.

"Importanta fotografiilor este covarsitoare. Sunt singurele realizate atunci, din pacate ca n-au fost mai multe, din fericire ca le avem si pe acestea, data fiind importanta evenimentului. Imaginile de masa ne permit sa vedem numarul mare de oameni. Ulterior, au fost folosite si pentru a demonstra cat de democratic a fost actul Unirii. In poze se zaresc si pancarte, ceea ce ne ajuta sa ne dam seama de unde au venit participantii, din ce sate proveneau", spune Tudor Rosu, istoric la Muzeul National al Unirii.

Cum au fost cumparate fotografiile

Primul director al Muzeului Unirii, Gheorghe Anghel, avea sa se intalneasca cu Samoila Marza. "M-am dus la el in calitate de muzeograf, pe atunci, al Muzeului Regional Alba Iulia pentru a achizitiona cliseele pe sticla, aparatul de fotografiat si de marit, care urmau sa fie prezentate in expozitia de baza a muzeului, a carui organizare se pregatea in vederea sarbatoririi semicentenarului Unirii Transilvaniei cu Romania. I-am oferit o suma importanta de bani, cu conditia sa ne dea si alte clisee realizate cu ocazia manifestarilor amintite. S-a scuzat ca nu le mai are pentru ca pe celelalte le-a vandut, cand a fost foarte lipsit de mijloace de trai, meseriasilor, fabricanti de oglinzi mici si altor amatori. Sticla din care erau confectionate cliseele era speciala si de o calitate foarte buna", spunea Gheorghe Anghel.

Istoricul l-a intrebat si de ce n-a executat mai multe fotografii cu participantii la Marea Adunare Nationala. "Samoila Marza mi-a mai spus ca n-a putut realiza mai multe fotografii deoarece trebuiau carate in spate o serie de lumini, aparatul, trepiedul, cliseele pe sticla s.a., care erau foarte grele. Vremea fiind innourata pregatirea pentru executarea unei fotografii in conditii optime necesita, pe atunci, mult timp. Trebuia sa strige cat il tinea gura la cei ce se aflau in prim plan sa nu miste pana nu acoperea obiectivul", a mai relatat Anghel.

Saracia unui om ramas in istorie

Chiar daca fotografiile sale au ajuns celebre si dincolo de granitele tarii, Samoila Marza a trait aproape de pragul saraciei. O dovada: timp de aproape 60 de ani a folosit acelasi aparat foto pe care-l avusese si la 1 Decembrie 1918. Din cauza neajunsurilor, si-a vandut multe clisee pe care imortalizase evenimente istorice importante. Nu au ajuns la colectionari sau fotografi, ci au fost distruse, iar sticla a fost folosita la fabricarea unor oglinzi, la moda in epoca. Ultimul sau album "Marea Adunare de la Alba Iulia in chipuri" l-a daruit fostului dictator Nicolae Ceausescu, in 1966, cand a vizitat Alba Iulia.

Marturii despre mizeria indurata de cel care si-a castigat pe buna dreptate renumele de "fotograful Unirii" apar in cartea "Brazii se frang dar nu se indoiesc", scrisa de Ion Gavrila Ogoranu. "Din cand in cand auzeam de departe, hodorogind pe ulita, o bicicleta batrana si-n curand aparea la noi fotograful Samoila Marza, fotograful Unirii de la 1 Decembrie 1918, (...). Ajunsese rau din punct de vedere material, odata cu decaderea meseriei de fotograf.

Din << furnizor al curtii regale >>, dupa ce inainte a avut aceeasi calitate ca fotograf al curtii imperiale din Viena, a ajuns sa-si caute el clientii pentru fotografiat. Cat a mai fost in putere se ducea sa mai fotografieze nuntile, botezurile si inmormantarile din satele cele mai indepartate ale judetului. Cand n-a mai putut, s-a resemnat in saracia lui, se impacase cu soarta, era bland, traind in apropierea lui Dumnezeu. Din ce-i mai ramasese alcatuise albume de fotografii ale Unirii, pe care le-a daruit multor oameni politici, ultimul lui Nicolae Ceausescu atunci cand a fost la Alba-Iulia. Se pare ca unii i-au multumit, ultimul nu a schitat un gest de acest fel, dar la faptul ca acest om are sau nu ce manca nu s-a gandit niciunul", scrie Ion Gavrila Ogoranu in lucrarea citata.

Aparatul cu care au fost realizate imaginile este pastrat la muzeul din Alba Iulia

"Dupa un timp, n-a mai venit pe la noi. Sotia a intrebat de el, dar nu stia nimeni ce-a facut; apoi am aflat ca a fost gasit intr-o burda rece (casa darapanata), mort cine stie de cand. Dupa moartea lui, si dupa ce << geniul Carpatilor >> ne-a << redat istoria >>, fotografiile lui Samoila Marza au inceput sa aiba trecere, intrand si in manualele scolare. Careva a scos chiar o brosura despre viata si activitatea lui. Dar n-a stiut sau i-a fost rusine sa scrie ca cel care a imortalizat pe vecie Marea Unire de la Alba-Iulia a rabdat mizerie si a murit de foame", se mai spune in cartea mentionata.

Bicicleta cu care Samoila Marza s-a deplasat la Alba Iulia

Cu banii primiti de la muzeul din Alba Iulia, Marza si-a cumparat un aparat de fotografiat nou, intrucat pe cel vechi il folosise proape 60 de ani. A murit in 19 decembrie 1967, fiind inmormantat in cimitirul Maieri din Alba Iulia.

Cititi si:

Marea Unire de la Alba Iulia si pandemia de gripa spaniola. De frica bolii, romanii purtau coliere cu catei de usturoi

Schimbare istorică în regulamentul fotbalului englez

Federaţia Engleză de Fotbal a anunţat că din sezonul viitor se renunţă la reluarea meciurilor în caz de egalitate la finalul timpului regulamentar, începând din primul tur al Cupei...

România, printre țările cu cea mai mare prăpastie între bogați și săraci. Cum arată indicatorul inegalității

România este a treia țară din Uniunea Europeană când vine vorba despre decalajul veniturilor, arată un infografic publicat joi, 18 aprilie, de Fundația Friedrich Ebert. Cei mai bogați 10%...