Cum a invins Suedia coronavirusul si de ce in Romania e nevoie de restrictii excesive

Dupa patru saptamani in care numarul infectarilor cu coronavirus a crescut de la 3.000 la 10.000 de cazuri zilnic, iar numarul deceselor zilnice a inceput sa treaca de 100 de persoane, autoritatile de la Bucuresti sunt gata sa largeasca la nivel national numarul restrictiilor impuse populatiei.

Desi unele din acestea vin sa umple goluri evidente, cum este obligativitatea muncii de acasa acolo unde este posibila, lucru valabil in special in multe din institutiile statului, unele din aceste restrictii starnesc in continuare neincrederea populatiei in eficienta lor. Prima in aceasta categorie este fara indoiala obligativitatea de a purta masca in orice spatiu public, fie ca vorbim de un parc, fara alti oameni in preajma.

Aceasta nu este insa singura masura ce ridica intrebari legitime din partea populatiei. La fel este si cazul faptului ca in Romania raman inchise toate scolile, nediferentiat, in conditiile in care majoritatea tarilor europene le mentin deschise, aceasta fiind si recomandarea principalelor institutii de sanatate publica; la fel si asupra faptului ca pietele acoperite sunt inchise, dar nu si mall-urile sau supermarketurile sau faptul ca acestea din urma vor avea programul redus fapt ce va conduce la cresterea densitatii de cumparatori.

Potrivit expertilor in sanatate publica, autoritatile de la Bucuresti, inca de la inceputul pandemiei, au ales sa comunice aceste restrictii intr-un stil paternalist, mai mult sub forma unor "dogme" fara a comunica constant, in mod transparent, oferind explicatii pentru masurile impuse. Astfel, in lipsa unei comunicari eficiente, autoritatile au sfarsit in a invinovati populatia pentru nerespectarea masurilor de siguranta sanitara. Drept consecinta, potrivit expertilor in domeniu, increderea populatiei in restrictii a scazut, ele nefiind vazute drept actiuni individuale de responsabilitate, si, in plus, a facut posibila aparitia in spatiul public a mesajelor unor comunitati ce chiar se opun acestor masuri, mesaje venite din partea unor personaje cu notorietate si distribuite pe larg de o parte a mass mediei.

Romania nu este singura tara in aceasta situatie, Spania sau Italia confruntandu-se cu adevarate revolte de strada in unele orase fata de impunerea unor noi restrictii. Nu la fel stau insa lucrurile in Suedia, o tara care pare a gestiona cu relativ succes valul doi de infectii ce a lovit Europa. Statul nordic, care in ultimele zile a inregistrat pana la 3.000 de cazuri noi, a inregistrat in ultimele saptamani sub zece decese zilnic, asta desi respectarea restrictiilor este mai degraba voluntara.

Cum au comunicat autoritatile suedeze

Exemplul Suediei este adesea invocat de vocile ce contesta aceste restrictii, fiind prezentat drept un stat ce a reusit sa obtina o imunitate de grup prin mentinerea regulilor sanitare la nivel voluntar. Laura Ghibu, medic de origine romana stabilit de multi ani in Suedia, a subliniat recent ca aceasta imagine este mai degraba o mistificare a realitatii, statul nordic neurmand in niciun moment atingerea acestei imunitati de grup, ci, mai degraba, regulile si masurile au fost adaptate particularitatilor culturale ale poporului suedez. Acum, Laura Ghibu ne-a povestit modul in care au comunicat autoritatile de la Stockholm dar si particularitatile societatii statului nordic.

"Suedezii sunt un popor foarte disciplinat. In primavara, atunci cand criza sanitara a fost deosebit de grea aici, cu un numar foarte mare de morti, Directia de Sanatate Publica din Suedia impreuna cu Agentia pentru Pregatirea Societatii pentru Situatii de Criza si cu Agentia pentru Ajutor Social, aceste trei agentii au creat un comitet de urgenta. O celula de criza cu alte cuvinte, similara poate cu grupul condus de Raed Arafat.

O diferenta importanta sta in faptul ca aici, aceste agentii au mult mai multa putere decat guvernul in anumite situatii. Este o chestie de legislatie. Aceste agentii au autoritatea de a emite decrete ce sunt mai puternice decat hotararile de guvern, sunt ceva intre hotararile de guvern si legile trecute prin Parlament.

Sigur, si aici au fost pareri contrare in societate, insa societatea suedeza este una a consensului iar aceste agentii se bucura de o larga incredere din partea publicului. Spre exemplu, mai multi oameni de stiinta, cu greutate, au publicat o scrisoare in care au subliniat necesitatea unor masuri de carantina la acea data, insa acest mesaj nu a fost luat in considerare in societate. Populatia a ascutat insa de agentiile mai sus mentionate si, in general, a ramas mai degraba indiferenta la acest mesaj contrar opiniei autoritatilor. Disciplina invata inca de pe bancile scolii si obisnuitele suedezilor au fost esentiale in implementarea acestei strategii.

Subiectul coronavirus a fost abordat altfel si de catre media

Asta si pentru ca poate, spre deosebire de Romania, lumea nu este obisnuita ca sa fie 24 din 24 de ore cu televizorul deschis pe o televiziune de stiri. Aici nici macar nu exista o televiziune de stiri. Este doar un jurnal la ora 21 si gata. Mai sunt niste mici buletine de cate cinci minute in timpul zilei, dar acolo sunt mai mult informatii de rutina, si mai ales, nu se dezbate la nesfarsit cu tot felul de invitati care isi exprima parerea in necunostinta de cauza. Daca vedeti cum se face informatia in media aici nu v-ar veni a crede, comparativ cu ce se intampla in Romania. Cu bune si cu rele. Ca emisiuni de dezbatere, exista o singura emisiune mai urmarita in prime-time, duminica la ora noua seara, la televiziunea publica si atat.

Criza provocata de noul virus corona este subiectul nr 1 la jurnalul de stiri si la noi, se prezinta noutatile, numarul de infectari, se informeaza populatia despre eventuale noi recomandari de preventie a raspandiri infectiei etc. si se incearca responsabilizarea populatiei in mod empatic. Pe parcursul zilei nu sunt anuntate mereu aceste informatii, deci nu este o bombardare non stop cu stiri despre coronavirus. Asta si fiindca n-ar avea nici un sens, suedezii chiar nu se uita la televizor, iar cand se uita preferea mai degraba emisiunile de divertisment. Fiind o societate foarte digitalizata isi iau informatiile de pe mediul online. Si eu am o aplicatie care imi trimite in timp real informatiile si daca ma intereseaza ceva in mod special, intru online si ma informez, nu astept jurnalul de stiri iar ca mine fac aproape toti.

In Suedia, sambata si duminica dimineata se transmite un program pe televiziunea publica timp de trei ore, in care oricine poate pune intrebari cu privire la problema cu coronavirusul si unde sunt invitati doar experti care raspund. Nu se emit opinii, se raspunde factual cu probe si fara emotie. Daca nu exista un raspuns cert la o intrebare, nu se extrapoleaza, nu se emit pareri si se raspunde simplu: "Nu se stie inca". In plus, exista clipuri video cu raspunsuri pentru toate intrebarile posibile, chiar si cele mai neobisnuite. Clipurile sunt postate pe site-ul televiziunii nationale unde exista si un forum unde oricine poate pune, orice fel de intrebare si i se raspunde. Motto-ul este: nu exista intrebari stupide. Exista la fel, pe pagina televiziunii nationale, toate informatiile, statisticile, date comparative cu alte state, tot, astfel incat oamenii pot sa se informeze singuri. Iar discutiile conspirationaliste sunt ignorate si considerate stiri false.

Sunt si la noi doua tabere mai mici care incearca sa se faca auzite, una care spune ca pandemia ar fi inventata, ca totul e organizat pe baza de intereselor caselor falmacologice, iar alta care afirma ca ar trebui sa facem mai mult in combaterea pandemiei, ca trebuie sa purtam masti, sa ne izolam obligatoriu etc. Aceste opinii discordante in comparatie cu strategia adoptata de autoritati, nu sunt publicizate, aproape ca nu se vad. Ca sa stii despre ele trebuie sa cauti activ informatii. Nu iti sunt servite aceste teorii in prime-time.

Au existat la inceputul pandemiei, atunci cand in Suedia autoritatile au refuzat introducerea carantinei, mai multe articole in presa scrise de oamani de stiinta cu greutate, in care s-a cerut demisia lui Anders Tegnell, epidemiologul sef al agentiei de sanatate publica. Atunci acesta a iesit public, si foarte calm le-a raspuns contestatarilor, ca el este un om de stiinta, ca se ghideaza doar dupa fapte si dovezi, ca analizeaza toti acesti factori inmpreuna cu peculiaritatea societatii suedeze si ca nu considera ca trebuie sa copieze ceea ce fac alte state fara a le trece prin acest filtru. Le-a spus ca are incredere in poporul suedez si ca impreuna, populatie si autoritati, vom putea sa trecem peste aceasta pandemie. A subliniat ca deciziile sunt luate prin consens de catre o echipa intreaga de experti nu de un singur om si ca sunt mai multe agentii, care toate lucreaza impreuna pentru a gasi cea mai buna solutie pentru Suedia. A spus ca fiecare tara trebuie sa-si creioneze propria strategie si nu a criticat masurile luate de alte tari.

Au fost apoi cateva zile in care, in special pe Facebook, era multa ura la adresa lui Tegnell. In acel moment, Johan Carlsson, directorul Institutului de Sanatate Publica, in cadrul careia Anders Tegnell lucreaza ca epidemiolog sef, a iesit in conferinta de presa si a spus "sa va fie rusine ca il amenintati pe Tegnell, eu cer poporului suedez sa termine cu asemena practici de bullying. Deciziile sunt luate de mai multi oameni nu doar de el. El e doar interfata agentiei cu populatia si trebuie respectat pentru munca importanta pe care o desfasoara", si stiti ce s-a intamplat? Revolta impotriva lui Tegnell, s-a stins. Sigur, e o simplificare a faptelor, dar acest exemplu ilustreaza cum se abordeaza problemele aici. Ca la scoala! O data a trebuit sa iasa Johan Carlsson sa spuna "baieti sa va fie rusine ca l-ati suparat pe Tegnell " si lumea a terminat", a povestit medicul Laura Ghibu, care subliniaza ca societatea suedeza nu este una foarte bataioasa, si ca chiar in profilul lor psihologic suedezii au aceasta frica de confruntare pe fata si lucreaza mult cu decizii prin conses.

Autoritatile suedeze au mers pe un parteneriat cu populatia

Potrivit acesteia exista o foarte mare incredere in randul populatiei fata de autoritati, dar si invers, spune Laura Ghibu. Acum doua saptamani, 70% dintre suedezi erau de acord cu strategia implementata de guvern si de catre agentiile de sanatate. Astfel ca, acum, in fata noului val de infectari, autoritatile de la Stockholm, s-au adresat populatiei, au informat ca situatia va deveni grava in curand si au venit cu noi recomandari si cerinta ca toti cetatenii sa inteleaga necesitatea izolarii sociale.

"Cand a inceput carantina in Europa in primavara, noi aici eram destul de liberi in miscari dar atenti in fiecare zi la conferinta de presa de la ora 14 cand eram informati despre cati oameni si-au pierdut viata, cati sunt in ATI, care e situatia materialelor de protectie (era penurie) si se repeta la nesfarsit: "spalati-va pe maini, pastrati distanta fizica, nu iesiti decat daca e nevoie, lucrati de acasa"). Ceea se se intampla atunci la noi este exact ce se intampla in acest moment in Romania. Cazurile explodau, numarul oamenilor in terapie se dubla de la o zi la alta, a fost groaznic. Dar nimeni nu a comentat negativ. Populatia s-a strans ca un arici si asculta recomandarile autoritatilor. Toata lumea a incercat sa se pazeasca si chiar daca se putea iesi iar scolile erau deschise, toata lumea statea acasa. Eu trebuia sa merg la serviciu, insa majoritatea cunoscutilor mei lucrau de acasa si inca o fac de aproape 300 de zile. Pe timpul verii oamenii s-au relaxat si aici dar nu atat de mult ca in restul Europei, de exemplu, spectacole nu s-au tinut iar nuntile si alte petreceri puteau fi sarbatorile cu maxim 30 de invitati.

Din 29 octombrie autoritatile au comunicat un nou set de recomandari restrictive pentru 70% din populatia tarii. Acestea implica autoizolare pe cat posibil, ca in primavara. Nu avem voie sa mergem la restaurant mai mult de opt persoane la o masa, restaurantele trebuie sa functioneze dupa anumite reguli, mese distantate, igiena, restrictiile normale in timp de COVID, nu avem voie sa facem petreceri acasa, am fost sfatuiti sa nu ne mai intalnim decat cu perosanele cele mai apropiate cu care de obicei avem contact. Epidemiologul sef a fost din nou intrebat daca sa purtam masti sau nu. Raspunsul a fost ca in acest moment lucrul cel mai important este sa ne izolam. Deci nu a recomandat dar nici nu a interzis. Doar intreprinderile mari din Stockholm de (ex Eriksson) au decis sa adopte masura de purtare obligatorie a mastii de protectie. Deci e o masura la latitudinea fiecarei companii. Eu port masca de 25 de ani cel putin 8 ore pe zi, pentru mine nimic nu s-a schimbat", a mai spus aceasta.

Potrivit Laurei Ghibu masurile aparent excesive luate in Romania vin in contextul in care in randul populatiei nu exista un grad ridicat de rezistenta, iar in alte cazuri precum inchiderea scolilor, infrastructura si dinamica sociala fac aceasta activitate mult mai riscanta. Medicul subliniaza insa ca este gresit faptul ca autoritatile nu ies sa explice in mod transparent logica acestor restrictii.

"Masurile care se iau la noi in Romania se iau si in Italia, Spania, Franta. Sunt aceleasi masuri. Deci nu este mai ciudat la noi decat la altii. Singura diferenta este ca in Romania s-au inchis scolile, insa, cred eu, ca s-a luat aceasta masura nu din cauza ca scolile, in sine, ar fi o problema din punct de vedere al transmiterii infectiei, ci pentru ca nu avem infrastructura necesara respectarii normelor de igiena in scoli. Pur si simplu majoritatea scolilor in Romania nu sunt facute pentru pandemie. Sunt cazuri in care copiii invata in trei schimburi, salile de clasa nu sunt destul de mari si ventilate, prea multi copii invata in aceeasi clasa, nu avem acelasi mod de a ajunge la scoala, in multe locuri copiii nu merg pe jos singuri ci trebuie sa-i duca parintii sau folosesc mijloacele de transport in comun unde se creaza imbulzeala. Din aceste cauze si multe altele care ar merita o analiza complexa, sunt inchise scolile in Romania cred eu. Comparatia cu alte state care nu le-au inchis este simplista, insa intrebarea pe care si-o pun multi parinti este importanta si ar trebui ca autoritatile sa dea un raspuns calm si fara patos.

Acum, in acest al doilea val, marea majoritatea a celor care s-au infectat cu acest virus in Suedia sunt tineri, si de aceea nu vedem si o crestere a numarului de decese. In timpul verii si la inceputul toamnei au participat la tot felul de distractii, de evenimente culturale studentesti, de petreceri private si acolo s-au infectat in numar mare. Autoritatile insa se pregatesc pentru ce e mai rau si au iesit si la noi cu noi restrictii, de exemplu sa nu calatoresti cu autobuzul decat daca e absolut necesar, sa nu te duci la bazin decat daca neaparat trebuie, sa nu te intalnesti cu prietenii si sa nu iesi la cumparaturi decat in caz de necesitate. Singura interdictie categorica e sa nu se tina spectacole si evenimente cultural sportive de masa. Altfel, ai voie sa faci orice, daca trebuie, iar populatia este responsabila si responsabilizata de cum vor arata urmatoarele luni din punctul de vedere al gestionarii pandemiei", a mai spus Laura Ghibu.

Medicul este de parere ca regulile tacite prezente in societatea suedeze, nu doar regulile de igiena sanitara dar si educatia sanitara, fac posibil un regim in care autoritatile nu sunt fortate sa apeleze la restrictii severe. In opinia ei situatia Romaniei este cu totul alta, si din acest motiv cele doua tari nici nu pot fi comparate.

"Este la latitudinea ta ca individ sa-ti iei responsabilitatea si sa judeci daca chiar este absolut necesar sa te duci, spre exemplu, la bazin si sa nu stai acasa sau sa faci altceva. Sa te plimbi prin padure de exemplu, iar in acest moment padurile sunt chiar pline de oameni care au ales altceva in loc sa se plimbe prin mall-uri. Acest comportament nu este doar generat de peculiaritatea culturala ci si de educatia stiintifica care se face in Suedia de la cele mai fragede varste si care are un nivel mediu foarte inalt. Nu este doar faptul ca vorbim de alta cultura, dar educatia stiintifica in Suedia este la un nivel foarte inalt general. Daca ii spui unui om despre un virus, acela intelege ce inseamna imunitate, ce inseamna contaminare. Poate ca in Romania nu este aceeasi situatie. Vad o gramada de discutii pe Facebook, multi sustin ca nici macar nu a fost descoperit virusul. Din pacate sunt o gramada de ineptii de acest gen, insa ele trebuie adresate si raspunse. Oamenii nu trebuie priviti de sus, le trebuie oferite raspunsuri din partea unor autoritati care sa emane incredere. Pur si simplu diferentele aceastea intre cele doua tari sunt atat de mari incat nu se poate lua modelul de aici. Am observat ca sunt romani aici in Suedia carora li se pare ca aici se traieste normal, cand de fapt ar trebui sa nu o faca, dar sa aleaga ei.

Deci cine traieste normal aici nu respecta regulile, recomandarile. Aici toata lumea stranuta in cot, de la gradinita, de la doi ani sunt invatati sa stranute in cot. Daca ii vedeti, toata lumea deschide usile cu cotul, si usile foarte des sunt automate. Este alta educatie sanitara in randul populatiei. Este alt sistem, de aceea ei pot umbla pe strada fara masca si romanii nu. Si nu e o chestie de discriminare, ci doar de cum functioneaza societatea. Iar ei lucreaza de 100 de ani la croirea acestei societati. De un secol au acest tip de educatie", a explicat Laura Ghibu.

Prioritatea numarul unu este scaderea interactiunii sociale

Razvan Chereches, expert in Sanatate Publica si profesor la Universitatea Babes-Bolyai este de parere ca acest context social, dar si greselile autoritatilor de pana acum, a facut necesare setul de restrictii severe impuse de catre autoritatile de la Bucuresti. In opinia sa prioritatea numarul unu trebuie sa fie scaderea interactiunii sociale, fiind necesara atat inchiderea scolilor, munca de acasa, interzicea evenimentelor private dar si obligativitatea mastilor in toate spatiile publice, fie ele si parcuri.

"Noi suntem intr-un punct in care am ratat startul. Nu s-a facut o campanie sustinuta, nu s-a facut o educare a populatiei, si gradul de complianta al populatiei la purtarea mastii e relativ redus. Avem grupurile contra "botnitei", asa cum ii spun, plus guvernul a fost inconstant in mesaje, ba ne-au spus ca trebuie purtata masca, ba am vazut zeci de oficialitati fara aceasta masca.

In situatia de acum, orice campanie am face pentru a stimula purtarea mastii pur si simplu nu ar avea efect. Sau ar avea unul foarte slab. Si atunci obligativitatea purtarii mastii in toate spatiile publice indeplineste mai multe scopuri. In primul rand, obisnuieste populatia cu purtarea mastii ca un act natural, creste probabilitatea sa-si tina masca in continuare sau chiar sa si-o puna atunci cand apar alte persoane. Mai mult, creste presiunea pe cei care au retineri, pentru ca in momentul in care ai suficient de multi oameni care poarta masca tot timpul, se creaza aceasta presiunea sociala din partea celor din jur asupra celor reticienti. Probabil ca ati observat cel putin vizual, ca in statiile de autobuz de exemplu, sunt mult mai putini cei care poarta masca sub nas sau care nu o poarta deloc. Deci are un efect. Binenteles, absolut in mod rational, o persoana mergand singura pe strada sau prin parc nu are niciun motiv sa poarte masca. Dar, pe de alta parte, asta creste sansele sa o poarte si atunci cand este impreuna cu alte persoane. Plus, dincolo de disconfort, alte efecte secundare ale purtarii mastii nu exista. Teoretic am putea sa purtam masca toata viata fara sa avem vreun efect. Sigur, nu este comod", a precizat profesorul Razvan Chereches.

Grave erori de comunicare publica

Potrivit acestuia Romania a intrat in aceasta pandemie nu doar cu un sistem sanitar subfinantat, dar si cu un sistem de educatie ignorat in ultimii 30 de ani, cu o slaba educatie sanitara in randul populatiei, iar modelul paternalist de comunicare adoptat de catre autoritati si modul lacunar de comunicare a facut posibila aparitia a tot felul de miscari de opozitie la aceste restrictii.

"Sistemul de Sanatate a fost subfinantat, el nu a fost o prioritate pentru niciun guvern de pana acum. Educatie pentru sanatate nu mai facem de multi, multi ani, din cauza intregii dezbateri cu educatie sexuala. Deci nu se mai face deloc, de nicio culoare. Si, prin urmare, avem o populatie care are un nivel de alfabetizare in sanatate extrem de scazut. Deci oamenii nu inteleg teoria microbiana, nu inteleg lucruri absolut fundamentale pentru ca nu au fost educati.

Apoi, comunicarea de la inceput s-a facut extrem de prost, respectiv sunt cateva principii esentiale in comunicarea publica ce au fost incalcate rand pe rand. In primul rand niciodata populatia nu este de vina, pentru ca daca populatia se comporta intr-un anume fel este fie pentru ca nu a fost informata corespunzator, fie masurile impuse nu le-au fost explicate. Problema e ca atunci cand incepi sa acuzi populatia cresti nivelul de neincredere in mesajele guvernantilor. Pe urma, nu a fost consistenta. Daca ne uitam la toate celelalte tari a fost un specialist in sanatate publica, epidemiologie, boli infectioase, o persoana care putea sa raspunda la intrebari tehnice si care venea in fiecare zi la aceeasi ora si anunta cum stau lucrurile. Exact asa cum facea domnul Arafat in perioada lockdown-ului din primavara. Astfel, pe de o parte construia o agenda publica, pe care nu o avem acum. Agenda publica azi e construita in mod haotic de catre media, care incearca sa acopere golul informational. Singurii care comunica la ora actuala sunt presedintele, care nu are nicio treaba de fapt cu topicul, primul ministru care este un comunicator extrem de slab si mai degraba transmite dintr-o pozitie de aroganta, si ministrul Sanatatii, care este un om politic si a carui pregatire de chirurg il face sa nu inteleaga abordarea populationala. Deci noi nu avem niciun specialist si vedeti ca primul ministru vine periodic si spune "expertii", pai da trebuie pusa o fata acolo, sa vina acesti experti langa acesta ca sa poata sa raspunda la intrebarile tehnice. Noi nu am raspuns la aceste intrebari", a declarat acesta.

Comunicare dupa un model paternalist

In opinia profesorului Razvan Chereches autoritatile au mers pe un model de comunicare paternalist, evitandu-se tipul de parteneriat cu populatie din modelul suedez. Chiar si asa, erorile in comunicarea publica din partea autoritatilor au determinat gradul scazut de complianta cu aceste restrictii in randul populatiei.

"Apoi, comunicarea s-a facut pe un model paternalist, adica sa nu spunem populatiei lucruri ca sa nu se ingrijoreze sau cand nu putem face fata. Populatia nu a fost tratata ca si cum ar fi niste adulti carora sa le spui exact cum stau lucrurile. Daca te duci la un control medical si diagnosticul e cancer, ai vrea sa aflii ca ai cancer, sa aflii cat mai ai de trait, ce sanse mai ai, etc. ca sa poti sa iei deciziile pentru viata ta. Ei bine guvernul nu a facut asta. Am vazut cu toti jocul asta cu incidenta in Bucuresti, ba e trei, ba nu e trei. Plus, conflictul cu interesul electoral ce a afectat masiv modelul de comunicare, pentru ca in loc sa fie o comunicare transparenta in care sa fie oferite toate informatiile populatiei, nu s-a facut modelul asta.

Sigur, dupa lockdown-ul din primavara guvernul putea sa mearga si pe o abordare de responsabilitate individuala, in care sa spuna da, "exista un virus, astea sunt masurile de protectie si va uram mult succes, protejati-va! Daca veniti la spital si nu mai avem locuri de terapie intensiva e ca si cum ai avea nevoie de un transplant hepatic dupa ani de abuz de alcool si pur si simplu statul nu poate sa acopere. Si atunci ne pare foarte rau, dar asta e!". Deci puteau sa mearga si pe abordarea asta in care sa zica, "ok, sunteti adulti responsabili, aici sunt toate informatiile, asta e capacitatea pe care o avem, daca se acopera, asta e". Este abordarea pe care s-a mers in Suedia. Si acolo vedem ca populatia nu se revolta, sigur a fost o mortalitate in exces din cauza faptului ca nu a fost lockdown, dar a fost un parteneriat intre populatie, care a inteles mesajul. Sigur, a ajutat si elementul cultural, ca ei sunt distantati in mod natural.

Comunicarea trebuie facuta de specialisti in comunicare. Medicii prin definitie nu sunt comunicatori foarte buni, pentru ca au un limbaj mult prea sofisticat, si sunt obisnuiti sa utilizeze termeni care nu sunt familiari populatiei. Trebuie facuta o simplificare a mesajului astfel incat sa poata fi inteles de catre oricine. Si mai mult, daca vrei sa influentezi comportamentul populatiei, argumentele trebuie sa fie de natura emotionala, nu rationala. La noi nu s-a mers de nicio culoare pe o comunicare de genul acesta", a explicat profesorul Razvan Chereches.

Circulație greoaie pe Valea Oltului. Trafic cu restricții din pricina lucrărilor la ieșire din Călimănești

Șoferii care circulă pe Valea Oltului ar fi bine să se înarmeze cu multă răbdare deoarece traficul este greoi din cauza unor lucrări la ieșire din localitatea Călimănești....

Participarea Israelului la Eurovision stârnește tensiuni majore în Suedia. Orașul gazdă are o populație numeroasă de origine palestiniană

Malmö, al treilea oraş ca mărime din Suedia, a declarat miercuri că este pregătit să găzduiască un Eurovision sub supraveghere cu măsuri de securitate "vizibile" la începutul lunii mai....