Curtea Constitutionala a declarat constitutionala legea privind declararea Zilei Tratatului de Trianon pe 4 iunie

Curtea Constitutionala a Romaniei (CCR) a respins, miercuri, sesizarea presedintelui Klaus Iohannis prin care, data de 4 iunie a fost desemnata Ziua Tratatului de la Trianon.

Potrivit unui comunicat al CCR, in urma deliberarilor, Curtea Constitutionala, cu majoritate de voturi, a respins, ca neintemeiata, obiectia de neconstitutionalitate si a constatat ca legea pentru declararea zilei de 4 iunie Ziua Tratatului de la Trianon este constitutionala in raport cu criticile formulate.

La inceputul lunii iunie, seful statului a sesizat CCR, sustinand ca actul normativ contravine atat prevederilor constitutionale referitoare la respectarea principiului separatiei puterilor in stat si la stabilitatea raporturilor juridice, cat si legate de calitatea legii.

"Apreciem ca stabilirea acestui continut, de o asemenea maniera, denota caracterul pur enuntiativ al reglementarilor, fara ca obiectul legii sa fie determinat in mod clar", explica Iohannis in sesizare.

Potrivit acestuia, "dispozitiile continute si, in mod special, cele care ar trebui sa constituie obiectul de reglementare au un caracter pur declarativ, deoarece acestea nu sunt determinate de nevoia de reglementare a unui anumit domeniu de relatii sociale si de specificul acestuia, ci sunt, mai degraba, generate de dorinta de a prestabili, fara echivoc si intr-un singur caz, declararea zilei de 4 iunie ca zi a Tratatului de la Trianon".

"Or, legat de esenta unei legi, ca act juridic al Parlamentului, este insusi caracterul normativ al acesteia, iar nu unul eminamente declarativ, lipsit de efecte juridice", preciza seful statului.

Conform sesizarii, "scopul legii criticate nu este unul individualizat, precis determinat, intrucat nu rezulta cu claritate care este interesul social general vizat".

"Tinand cont de toate aceste aspecte, consideram ca instrumentul juridic prin intermediul caruia este realizat acest act de declarare a zilei de 4 iunie Ziua Tratatului de la Trianon este unul eronat, intrucat aceasta declaratie (...) nu poate fi impusa si/sau realizata printr-o lege, ca act juridic al Parlamentului, ci se poate realiza doar printr-un act de nivel secundar, executiv/administrativ ori poate imbraca, eventual, forma unei declaratii cu caracter politic", spunea Klaus Iohannis.

Seful statului afirma si ca, prin respectiva lege, Parlamentul a intrat "in aria de competenta a autoritatii executive, singura cu atributii in domeniu, printr-un act de reglementare secundara, care sa se subsumeze competentei autoritatii administratiei publice centrale".

In opinia sa, "legea criticata nu impune, prin normele sale, reguli sau principii generale clare, care sa orienteze intreaga reglementare, aceasta fiind lacunara si cu privire la destinatarii sai si la conduita acestora, acestia neputand fi precizati sau identificati prin intermediul dispozitiilor referitoare la organizarea manifestarilor pentru marcarea Zilei Tratatului de la Trianon".

Iohannis mentiona ca, din analiza motivelor care au stat la baza elaborarii propunerii legislative, precum si a reglementarilor instituite prin articolul 2 al legii, reiese ca scopul acesteia este aceea de a scoate in evidenta importanta respectivului Tratat prin organizarea unor manifestari cultural-educative si stiintifice. "Consideram ca, in acest mod, scopul reglementarii, imprecis determinat, risca sa ramana neatins intrucat organizarea respectivelor manifestari poate fi de natura sa dea nastere unor evenimente contrare celor urmarite de legiuitor. Or, prin aceasta, apreciem ca norma este precar construita, realizata intr-o maniera neclara si imprevizibila", sustinea seful statului.

El arata, totodata, ca, din perspectiva finantarii, autoritatile locale pot alege daca sustin sau nu manifestarile dedicate Zilei Tratatului de la Trianon.

"Apreciem ca, prin aceste dispozitii, legea contine prevederi cu caracter de recomandare, fiind, prin acest mod, lipsita de efecte in aplicare", puncta seful statului".

Acesta mai mentiona ca, stabilind o posibilitate si nu o obligatie in sarcina autoritatilor/institutiilor publice referitoare la finantarea manifestarilor prevazute prin legea criticata, "legiuitorul instituie o norma ce nu se justifica obiectiv si rational".

Seful statului a contestat si articolele ce prevad arborarea drapelului Romaniei in aceasta zi, subliniind ca acesta nu se inscrie in norma legala existenta, dar si includerea in programele Societatii Romane de Radiodifuziune si Societatii Romane de Televiziune a unor emisiuni sau aspecte de la manifestari.

Schimbare pe piața telefoanelor mobile. Parlamentul European obligă producătorii să le repare chiar și după ce a expirat garanția, la prețuri reduse

Parlamentul European a adoptat o lege prin care încurajează consumatorii să prelungească viața produselor uzate, în loc să le înlocuiască. Conform observatorulph.ro, noile norme îi...

Fostul președinte al Rusiei, după ajutorul dat de SUA Ucrainei: ”Un vot al nenorociților veseli”

Cu o situație pe frontul contra invadatorilor ruși tot mai dificilă și mai vulnerabilă, Ucraina a primit sâmbătă seara, 20 aprilie, și o veste bună. Camera Reprezentanților din Congresul...