Demersuri pentru ca situl de la Cornesti sa fie inclus in patrimoniul UNESCO. Specialistii considera ca este cea mai mare fortificatie de Epoca Bronzului din Europa

Arheologii Muzeul National al Banatului (MNB), care cerceteaza de peste un deceniu situl arheologic Iarcuri de la Cornesti, considerat de specialisti a fi cea mai mare fortificatie de Epoca Bronzului din Europa, care se intinde pe o suprafata de peste 1,700 hectare, vor sa inceapa demersuri pentru ca obiectivul sa fie inclus in patrimoniul UNESCO.

In aceasta perioada, arheologi ai MNB, alaturi de cei ai Muzeului Judetean de Istorie si Arta Zalau si de la Freie Universitat Berlin, se afla in plina campanie de cercetare in acest sit. Daca pana acum, ei s-au concentrat pe momentul genezei si al disparitiei acestei fortificatii de epoca bronzului tarziu, constatandu-se ca aparent valurile acesteia au fost construite simultan, acum vor sa afle cine au fost cei care, la un moment dat, au inceput sa o construiasca.

"Pentru a afla raspunsul, s-a inceput cercetarea bronzului mijlociu de la Cornesti. Asezarea fortificata apartinand bronzului mijlociu de la Cornet (1900-1600 i.Hr.) este din punct de vedere planimetric si al investigatiilor geofizice similara cu cea de la Iarcuri, fiind descoperite si legaturi intre ceramica de bronz mijlociu si cea de bronz tarziu, scopul acestei cercetari fiind intelegerea relatiei cronologice dintre cei care au locuit acest spatiu inainte si cei care il vor folosi pe perioada functionalitatii fortificatiei uriase", au transmis, miercuri, pe pagina de Facebook, reprezentantii MNB.

In sectiunea deschisa, se cerceteaza doua complexe apartinand bronzului mijlociu pentru a se crea o relatie cronologica pe baza de Carbon izotop 14 din complexe cu o stratigrafie certa. Aceste complexe par a fi la o prima vedere locuinte similare cu cele descoperite in anii interiori, insa s-ar putea totusi sa reprezinte mai degraba un atelier datorita numarului mare de ramasite de oase de animal, coarne, unelte specifice folosite pentru prelucrarea acestora.

"Se doreste includerea sitului de la Cornesti - Iarcuri in patrimoniul UNESCO, fortificatia indeplinind toate criteriile pentru clasarea sa, ultimul punct de pe lista fiind existenta unui punct muzeal/baza de cercetare ale carui demersuri de constructie sunt deja demarate", arata MNB.

Cercetarea arheologica sistematica de la Cornesti - Iarcuri a fost initiata in anul 2007, de arheologul MNB dr. Alexandru Szentmiklosi si dr. Bernhard Heeb, arheolog al Muzeului de Pre si Proto-istorie din Berlin, fiind sprijinita financiar de catre Consiliul Judetean Timis, Deutsche Forschungsgemeinschaft si Statul Hessen prin initiativa Loewe.

In anul 2007, arheologii MNB au descoperit fortificatia de la Cornesti cu ajutorul imaginilor transmise prin satelit, descoperirea fiind considerata de catre acestia ca fiind extraordinara, tinand cont ca fortificatia de la Cornesti a fost realizata de oameni care traiau in urma cu 3.000 de ani.

Directorul MNB de atunci, Dan Leopold Ciobotaru, declara pentru AGERPRES ca daca descoperirile de pe teren vor confirma observatiile din satelit, "fortificatia va deveni cea mai mare descoperita vreodata in Europa. Are mai bine de o treime din suprafata Timisoarei. Era un loc acoperit de iarba. Fortificatiile sunt facute din pamant".

El preciza ca din ceea ce s-a scos la lumina pana la acel moment se poate concluziona ca aici a existat o populatie timpurie de traci preocupati cu agricultura, cresterea animalelor, dar si cu schimburile comerciale. Ei isi construiau locuinte din lemn, in gropi circulare, ce aveau acoperis din paie. Au fost descoperite, de asemenea, vestigii care conduc spre ideea ca aveau si spatii de cult, unde s-au gasit diverse obiecte destinate ritualurilor.

Situl de la Cornesti nu este o descoperire recenta, istoricii banateni sustin ca acesta aparea pe hartile militare austriece din anii 1700, iar primele sondaje arheologice au fost facute in anul 1933 de catre Marius Moga, fost director al Muzeului Banatului. S-au sapat aproximativ 150 de metri patrati, iar descoperirile de atunci au demonstrat ca aceasta fortificatie dateaza din Epoca Bronzului, din jurul anului 1.000 inainte de Hristos. Sapaturile au durat pana in 1939, cand a izbucnit al Doilea Razboi Mondial, iar fostul director Marius Moga a fost detasat pe front. Dupa razboi, din lipsa de fonduri si pentru ca directorul era destul de batran, sapaturile nu au mai continuat.

Cum s-a terminat disputa pentru medaliile de bronz în campionatul național de baschet feminin

ACS Sepsi-SIC Sfântu Gheorghe a cucerit medaliile de bronz în Liga Naţională de baschet feminin, după ce a învins formaţia CS Municipal Târgovişte cu scorul de 87-69 (23-21, 18-14, 27-16,...

Cine câștigă din separarea candidaților PSD-PNL la Capitală: ”Se vor faulta unul pe altul”. Scenarii noi pentru prezidențiale

Sociologul Alfred Bulai, șeful departamentului de Sociologie din cadrul SNSPA, a fost invitatul rubricii „Cu fața la alegători”. Acesta a vorbit despre cele mai importante subiecte de pe...