Destinul trist al colosilor industriei Republicii Socialiste Romania: Concedieri in masa si datorii uriase dupa privatizari

Inainte de '89 Romania era un jucator reputabil al industriei grele la nivel international. Zeci de mii de angajati lucrau in fabricile care produceau anual cantitati uriase de materiale pentru export. Dupa 30 de ani de democratie, au ramas doar fragmentele sau ruinele acestor amintiri ale industriei care aducea prestigiu Romaniei.

Sute de oameni au protestat de-a lungul acestor ani pentru a-si pastra locurile de munca, dar conducerile societatilor privatizate le-au afundat in datorii.

1 Mai Ploiesti

Cea mai mare uzina de utilaj petrolier din sud-estul Europei, producea instalatii de foraj petrolier dintre cele mai performante la nivel mondial, achizitionate inclusiv de celebre companii de profil americane.

Compania, devenita principalul furnizor de instalatii de foraj de mare adancime in tarile CAER, India, Pakistan, Siris, Irak, Turcia in anii 70-80, s-a dezvoltat dintr-un atelier specializat in repararea echipamentelor petroliere de foraj - "Societatea de reparatii foraj", infiintat de un grup de petrolisti in anul 1908.

In anul 1913, "Societatea de reparatii foraj" este preluata de compania petroliera "Societatea creditul Petrolier", care dezvolta compania, potrivit site-ului companiei.

Sunt construite noi hale si productia se dezvolta, de la reparatii de echipament petrolier la fabricarea de piese de schimb. Se pun in fabricatie noi produse: rezervoare, elemente de conducta pentru transportul titeiului.

"Societatea Anonima Romana pentru Industria Petrolului - Concordia" preia compania in anul 1922, care devine "Departamentul Uzinele Metalurgice Ploiesti".

Compania trece la productia de echipamente proprii de foraj si extractie, echipamente pentru conducte si rezervoare de titei. In acest scop se construiesc hale noi de productie, o sectie de turnatorie si una de cazangerie.

"Departamentul Uzinele Metalurgice Ploiesti" devine "Uzinele 1 Mai Ploiesti" odata ce intra in posesia statului Roman dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial.

Uzina a fost inclusa in planul de dezvoltare a industriei petroliere romanesti, in calitate de principal furnizor de echipamente de foraj.

In 1966, marca internationala "UPETROM" este adaugata numelui existent, astfel incat in compania devine "UPETROM 1 Mai - Ploiesti".

Inainte de Revolutie, 18.000 de angajati lucrau in trei schimburi lucrau in uzinele de renume international.

In 2001, afacerea ajunge sub conducerea omului de afaceri Gabriel Comanescu, in urma castigarii licitatiei de privatizare.

In 2017, dupa sapte ani de pierderi consecutive, Comanescu a trimis compania in insolventa, informa la acel moment economica.net. Cu un an inainte, Upetrom avea o cifra de afaceri de putin peste 29 de milioane de lei (aprox. 6,5 milioane de euro), dar a inregistrat pierderi de 19,3 milioane de euro (aprox. 4,3 milioane de euro). La sfarsitul anului 2016, datoriile se ridicau la 240 de milioane de lei, mai precizeaza sursa anterior citata.

In 2018, afacerea era tinuta pe picioare de maximum 200 de angajati. La finalul anului, halele Uzinei 1 Mai au fost demolate pentru a face loc unui mall.

Romeo Hanganu, unul dintre fostii directori ai companiei, vorbea in 2018 despre "distrugerea unuia dintre simbolurile economiei romanesti", intr-un interviu acordat Mediafax.

"De la momentul 1989, cand eram al treilea producator de utilaj petrolier din ume si pana la ceea ce este acum, cand in Uzina 1 Mai mai sunt 100-200 de muncitori nu se mai lucreaza decat intr-o parte redusa, au trecut vremurile, iar istoria este foarte urata.

Tot ce s-a intamplat in aceasta perioada este foarte urat pentru ca s-a distrus unul dintre simbolurile economiei romanesti, unul dintre simbolurile unei mari profesii care exista in tara asta si care inseamna fabricatia de utilaj petrolier in care noi eram pionieri. Treptat-treptat, dupa 1990, au inceput sa apara tot felul de probleme. Din '96 a inceput aceasta politica de slabire a fabricii, fabrica a devenit tot mai mult datoare", spunea Hanganu la acel moment.

Moldosin Vaslui

Considerat cel mai mare combinat de fibre sintetice din Moldova, SC Moldosin SA Vaslui, societatea a fost infiintata in 1991, prin preluarea integrala a patrimoniului fostului Combinat de Fire Sintetice Vaslui. Bazele companiei au fost puse insa din anul 1977, cand prin decretul nr. 480/27.12.1977 al Consiliului de Stat al Republicii Socialiste Romania s-a aprobat realizarea obiectivului de investitii "Unitatea de fire poliesterice Vaslui" sub denumirea de Combinat de Fire Sintetice Vaslui, scrie estnews.ro

Pus in functiune in anul 1981, combinatul producea fire tehnice, fire textile etirate si fire textile texturate.

Pana la Revolutie, societatea era unul dintre cei mai importanti agenti economici, dar si cei mai mari angajatori din oras, avand peste 5.000 de salariati.

Declinul afacerii a inceput in anul 2000. Activele societatii au fost vandute, iar primul care s-a aratat interesat de combinat a fost omul de afaceri Stefan Vuza, presedintele Grupului de firme "Serviciile Comerciale Romane".

Dupa ce a devenit actionar majoritar, a renuntat la scurt timp in favoarea firmei Manhatan Trading, aflata sub controlul lui Omar Hayssam, om de afaceri condamnat in prezent la 23 de ani si patru luni de inchisoare in urma contopirii celor trei dosare in care fusese condamnat pentru terorism, inselaciune si fraude.

Citeste si: Pe urmele averii lui Omar Hayssam: Judecatorii au decis soarta vilei din Capitala, pentru a recupera o parte din prejudicii

Asociatii sai au produs mai multe facturi fictive prin care urmau sa castige peste 8 milioane de lei din vanzarea unor combine. Afacerile s-au blocat in momentul in care Finantele Publice au inceput sa ceara documente. In iunie 2004, Hayssam a renuntat la Moldosin, iar fabrica a fost preluata de cumnatul sau, Mihai Nasture, potrivit Adevarul.

La sfarsitul lunii aprilie 2005, Asociatia Salariatilor PET Moldosin a preluat firma dupa ce Aurotitatea pentru Valorificarea Activelor Statului a reziliat contractul de novatie incheiat cu Mihai Nasture.

In anul 2005, Moldosin mai avea 450 de salariati care, din luna august, odata cu oprirea curentului de catre Eelectrica, au fost trimisi acasa pana la gasirea unei solutii pentru repornirea combinatului.

Conducerea Combinatului de fire sintetice Moldosin SA Vaslui si cei cinci membri ai Consiliului de Administratie al societatii si-au dat demisiile in bloc, in 26 noiembrie 2005, deoarece nu au gasit nici o solutie pentru relansarea activitatii fabricii, relata HotNews la acel moment.

Combinatul de Oteluri Speciale Targoviste

Combinatul de Oteluri Speciale (COS) a fost inaugurat de Nicolae Ceausescu la 14 decembrie 1973, devenind principala unitate economica a orasului, proiectat sa produca peste un milion de tone de oteluri aliate si inalt aliate pe an. In 1989 combinatul avea peste 10.000 de angajati.

In anii 1980 isi schimba profilul de productie si incepe sa produca oteluri speciale care vor fi folosite la construirea Centralei Nucleare de la Cernavoda.

Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului hotaraste vanzarea combinatului de la Targoviste in anul 2002, fiind astfel preluata de firma elvetiana Conares Trading, care a devenit ulterior operatorul grupului metalurgic Mechel. Valoarea tranzactiei a fost de circa 35 de milioane de dolari, potrivit Wall-Street.

In 2012, Ioan Ferariu, care a detinut functia de director al Combinatului de Oteluri Speciale (COS) Targoviste din 1986 pana la privatizarea acestuia, in 2002, sustinea ca sectii intregi, precum turnatoria bare, turnatoria mixta sau laminorulul degrosisor si de semifabricatedisparusera din structura Mechel Targoviste, unele fiind vandute la fier vechi.

"Turnatoria de bare a disparut, tunatoria mixta a disparut, LDS (n.r., laminorul degrosisor si de semifabricate) a disparut, unitati foarte mari si cu greutate in COS Targoviste ca productie si ca flux tehnologic sunt disparute, fie taiate si vandute la fier vechi, fie transportate si vandute in alta parte", spunea la acel moment Ferariu, intr-o conferinta de presa.

Citeste si: Fostul director al Combinatului de Oteluri Speciale Targoviste: sectii intregi au disparut

Mai mult, fostul director al COS sustinea ca a fost demontat un utilaj care, in caz de necesitate sau de razboi, putea produce componente de armament, un utilaj despre care se spune ca era unic in Europa de Sud Est:

"E vorba de o masina radiala de forjat, cumparata inainte de privatizarea combinatului si care a costat 12 milioane de dolari. Stia sa faca, si noi am facut si exportat, corpuri de bombe si care stia sa faca teava de autotun de 11-12 metri. Cu colaborare la SARO, in acea zona a fost dezvoltata o mare unitate care facea ghintuirea tevii, prelucrarea acesteia.

Aceasta masina a fost demontata si dusa in Rusia, cred ca acum doi ani. Nu a fost nevoie de o autorizatie speciala, a fost nevoie ca ei sa finalizeze obligatiile lor contractuale, ca ei sa fie independenti, sa nu mai aiba niciun fel de obligatii, dupa care au inceput demontarea. Au mai fost demontate si alte prese mari".

In luna februarie 2013 pentru Mechel Targoviste a fost admisa cererea de reorganizare si s-a deschis procedura generala a insolventei. Asta dupa ce, tot in luna februarie 2013, a fost facuta publica informatia ca Mechel si-a vandut toate activele detinute in Romania, pentru aproximativ 70 de dolari, companiei Nikarom SRL.

In acelasi an, compania inregistreaza vanzari la jumatatea nivelului din 2012.

In 2014, creditorii combinatului de oteluri speciale COS Targoviste (COS) au decis reducerea capitalului social al acesteia de peste 25 de ori pana la 6,88 milioane de lei, conform planului de reorganizare a activitatii COS Targoviste SA, potrivit economica.net. Totodata, acelasi plan de reorganizare prevedea si fuziunea prin absorbtie a societatii Industria Sarmei Campia Turzii, de catre COS Targoviste.

In ianuarie 2015 compania avea datorii la ANAF de peste 141 de milioane de lei, scria la acel moment Adevarul.

In vara acestui an, COS Targoviste anunta ca va concedia jur de 1.200 de salariati, motivand suspendarea activitatii, pagubele provocate de pandemia COVID-19 si situatia generala a combinatului aflat in insolventa.

Conducerea COS Targoviste a revenit ulterior cu un mesaj contradictoriu, anuntandu-i pe angajati pe 14 septembrie 2020 ca vor fi pontati pana pe 25 septembrie, in somaj tehnic, cu 75% din salariu.

Statul a spus, prin Miniterul Economiei, ca vrea sa preia societatea, dar s-o dea imediat altcuiva. Virgil Popescu a precizat ca unul dintre scenariile avute in vedere pentru salvarea Combinatului de Oteluri Speciale (COS) Targoviste este conversia datoriilor in actiuni.

Sindicalistii spun ca societati care ar vrea sa preia COS Targoviste exista.

Klaus Iohannis a transmis ministrului Justiției cererile de urmărire penală față de Petre Roman și Gelu-Voican Voiculescu

Klaus Iohannis a transmis ministrului Justiţiei cererile de urmărire penală a lui Roman Petre, în calitate de fost premier, şi a lui Voiculescu Gelu-Voican, fost viceprim-ministru, pentru...

România, în topul european al unui sector economic cheie. Producția a crescut mai mult decât în zona euro

Producţia industrială în UE şi zona euro a crescut în luna februarie 2024, comparativ cu luna ianuarie 2024, iar România se numără printre ţările membre cu cele mai importante creşteri...