Ziare.com

Cum a ajuns mandria industriei lui Ceausescu teren pentru mega-afaceri imobiliare. IMGB a devenit, oficial, istorie

de Adelina Miron
Vineri, 30 Octombrie 2020, ora 00:05

   

Cum a ajuns mandria industriei lui Ceausescu teren pentru mega-afaceri imobiliare. IMGB a devenit, oficial, istorie
Candva avea peste 13.000 de angajati si producea echipament pentru Combinatul Siderurgic Galati si pentru Centrala Nucleara de la Cernavoda. Astazi, cele 54 de hectare ale Intreprinderii de Masini Grele Bucuresti sunt destinate sa devina spatiu pentru dezvoltarea proiectelor imobiliare.


Uriasul proiect de infrastructura tehnologica, pornit in timpul regimului socialist si ale carui rezultate plasa Romania comunista pe harta internationala a marilor exportatori ai industriei grele, a fost oficial cumparata de SIF Banat de la firma sud-coreeana Doosan Heavy Industries, dupa ce tranzactia a fost autorizata de Consiliul Concurentei.

Decizia de sistare a operatiunilor din Romania vine pe fondul comenzilor scazute si al cresterii costurilor de productie, explicau la sfarsitul anului trecut surse apropiate companiei pentru Ziarul Financiar.

Varful tehnologic al industriei romanesti

Infiintata in 1963, fabrica de masini grele reprezenta unul dintre obiectivele de care regimul socialist era mandru. In anul 1998 a fost preluata de Kvaerner, un concern norvegiano-britanic. In anul 2006, acesta a vandut uzina catre grupul coreean Doosan, pentru 26 de milioane de dolari.

Intreprinderea de Masini Grele Bucuresti (IMGB) a fost una dintre companiile de referinta ale Romaniei comuniste, oferind peste 55% dintre produsele sale tarilor Consiliului de Ajutor Economic Reciproc, numeroaselor tari asiatice, cat si multor tari europene democratice, potrivit b365.ro

Pe platforma acesteia se aflau inainte de 1989 mai multe fabrici. Pe langa IMGB se aflau si FECNE sau General Turbo. Peste 13.000 de muncitori lucrau pe platforma industriala in perioada sa de glorie.


Echipament din fabrica FOTO doosanimgb.com

Aici au fost produsi cilindri de laminare de 150 de tone pentru Combinatul Siderurgic Galati si peste 30 de echipamente pentru Centrala Nucleara de la Cernavoda pentru unitatile 1 si 2.

In perioada comunista, productia fabricii ajunsese la 130.000 de tone. Capacitatea maxima de productie era de 150.000 de tone, iar in 2011, cel mai bun an de la Revolutie, IMGB a atins o productie record de 96.000 de tone, potrivit Ziarul Financiar.


Echipament din fabrica FOTO: doosanimgb.com

IMGB producea turbine de aburi, inclusiv prima turbina de 700 MW pentru Centrala nucleara de la Cernavoda. Fabrica a produs cilindri pentru laminoarele combinatului siderurgic de la Galati care atingeau o greutate de 150 de tone si a livrat in SUA un arbore de generator pentru centralele electrice de 120 de tone.

Muncitorii de la IMGB au ramas in istorie odata cu mineriada din 13-15 iunie 1990. In data de 13 iunie, pana la sosirea minerilor, mai multe grupuri de muncitori de la IMGB au sosit la Piata Universitatii scandand "IMGB face ordine!", "Moarte intelectualilor!" si "Noi muncim, nu gandim!".



Fostul director al IMGB, Alexandru Ghinescu, este acuzat de infractiuni impotriva umanitatii in Dosarul Mineriadei din 13-15 iunie 1990.

Citeste si: 30 de ani de la mineriada si niciun vinovat

Grupul coreean a ajutat in fiecare an compania furnizandu-i circa jumatate din comenzi, dar firma a ramas pe pierdere din cauza pietei slabe si a costurilor energetice in crestere, care au o pondere de peste 20% din totalul costurilor, scria Ziarul Financiar intr-un amplu material despre declinul companiei.

Un raport realizat in 2019 de un consultant de specialitate, citat de rfi.ro, arata ca in cinci ani, actiunile grupului Doosan au scazut cu aproximativ 75%. Datele financiare ale companiei spun ca din anul 2013 pana in 2018, compania a raportat non-stop pierderi financiare, pierderi care totalizeaza 2,1 miliarde dolari.

In 2018, compania a avut afaceri de 249,4 milioane lei, dar o pierdere de peste 25 milioane lei, potrivit profit.ro.

In ultimii ani, Doosan IMGB a reusit sa-si reduca progresiv pierderile, de la peste 49 milioane lei in 2013 la sub 8 milioane lei in 2016, dar in 2017 a revenit la o pierdere de 30,9 milioane lei. In 2008, pierderile Doosan IMGB se ridicau la aproape 110 milioane lei.

Doosan IMGB se afla in topul celor mai mari consumatori de energie electrica din economia romaneasca si a beneficiat, din aceasta cauza, de schema de ajutor de stat constand in reducerea cotei obligatorii de achizitii de certificate verzi destinate subventionarii productiei de energie regenerabila.

In luna decembrie a anului trecut, aproximativ 100 de muncitori de la Doosan IMGB au protestat, acestia fiind ingrijorati ca societatea va fi inchisa din lipsa de comenzi.

"Sunt chestii legate de respectarea contractului de munca. Au aparut discutii legate de prima de Craciun. Se discuta sa nu se dea sau daca se da sa nu mai fie ca pana acum, in bonuri, ci sa fie impozitata cu 42%. Lucrez acolo de 25 de ani, ma doare ce se intampla. Mai sunt comenzi pana in luna aprilie. Toti angajatii se gandesc ca va avea soarta Electroputere. Reintoarcerea la serviciu urma sa se faca pe 6 ianuarie 2020, dupa Sarbatori, dar acum se doreste prelungirea cu inca o saptamana", declara in acel moment unul dintre angajati pentru Libertatea.

Angajatii Intreprinderii de Masini Grele Bucuresti (IMGB) au protestat din nou, la inceputul lunii martie a acestui an, in fata Guvernului, impotriva intentiei proprietarului coreean al fabricii de a o inchide si de a vinde terenul pe care se afla platforma industriala, potrivit economica.net.



Tot in luna martie a acestui an, Doosan IMGB anunta ca "angajatii vor beneficia de o suma fixa de 20.000 de lei si salarii de baza pentru o perioada de 12 luni", iar cei care au lucrat mai mult de 25 de ani in cadrul companiei vor primi "o suma suplimentara reprezentand 75% din salariul de baza".

Platforma IMGB este cea mai mare suprafata de teren tranzactionata in Capitala. SIF Banat-Crisana va dezvolta proiecte imobiliare pe cele 54 de hectare.

Mediafax scria in luna august a acestui an ca printre cei interesati de cele 54 de hectare se numara si Ionut Negoita, unul dintre cei mai mari dezvoltatori de proiecte rezidentiale din Capitala si fratele primarului Sectorului 3, Sorin Negoita.

La inceputul lunii septembrie a acestui an, doua coloane gigantice fabricate pe platforma IMGB erau in drum spre Egipt, destinatia finala a acestora fiind o rafinarie importanta din Alexandria.

Cea mai mare dintre coloane - Deisohexanizer Tray Column (Deisohexanizare) - masoara 68 metri in lungime, 7.5 metri in diametru si o greutate de peste 360 tone. Producerea acestor coloane a durat 11 luni, potrivit adevarul.ro

Urmareste Ziare.com pe Facebook  si pe Instagram  Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Ziare.com.

Citeste mai multe despre industrie socialism imobiliare Cernavoda
Sursa: Ziare.com

Articol citit de 14610 ori

Urmareste Ziare.com pe

Urmareste stirile Ziare.com pe Facebook
5 comentarii
Ordoneaza comentariile:Standard |Calitate |Numar Voturi |Recente

sa-i fie tarana usoara ....

AMIN!
a mai ramas ceva , capitalistilor ....hahaha!!!

 

Simplu

maj erau in facute in zone centrale si au intrat din start dupa 1990 in vizorul smecherilor. Fiecare oras cu ai lui, Timisoara de ex cu fratii Cristescu care le-au pus sistematic pe butuci. Imi amintesc la la fabrica de mobila, care era in buricul targului, dupa ce au pus mana pe ea, au mutat activitatea la periferie si imobilul valorificat. Se rugau oamenii de acolo sa continue activitatea, contracte erau pt ca mergea mult la export. Si toti astia circula liber, nu i-a intrebat nimeni cum au castigat asa zisele licitatii, la care daca nu iesea cine trebuie erau anulate

 

M-ar fi interesat

care este pretul cu care coreenii au vandut magaoaia cu tot cu teren.
Restul este doar un epitaf!

 

Lasa oaie, ca la manelistii cocalari nu le trebuie industrie..

... nici grea, nici usoara. Voi continuatzi sa va imprumutatzi la unii si la altzii pana o sa ajungetzi sa dormitzi totzi in strada in propria voastra tzara. Oricum industrie ca aia construita de Nea Nicu n-o sa mai pupatzi voi o mie de ani de-aci-nainte.

Aia a fost Epoca de Aur, dar a trecut ! Acum suntetzi in Epoca de Candreala... care vi se si potriveste mai bine pana la urma, Mai Draga ! :)

Mai cocleala,

de ce nu ai pus mana de la mana, cu tot nemu' tau de activisti , sa cumparati activele lui Ceasca, sa aveti si voi unde depana amintirile si sa o faceti pe vatafii?
Ca de bocit si batut din palme la comanda, nu v-a intrecut nimeni, mai draga!


Platforma pentru solutionarea online a litigiilor