Ziare.com

Industria compasiunii

de Mircea Mihaies, scriitor
Luni, 13 Iulie 2020, ora 00:02

   

Industria compasiunii
Mircea Mihaies
Banuiam ca, mai devreme sau mai tarziu, duplicitarismul moral, demagogia, populismul desantat, nerusinarea abjecta a multi-milionarilor cu vederi de extrema stanga de la Hollywood vor fi taxate. Va veni si randul ideologilor radicali din campusuri, acesti fatarnici impenitenti, aparati de statutul de inamovibili si remunerati cu sume imense pentru o munca adeseori fara nicio valoare.

Citeste toate textele scrise de Mircea Mihaies pentru Ziare.com

Mi-ar placea sa cred ca vor plati si politicienii, dar aici lucrurile sunt complicate. Statisticile arata ca ticalosii de ieri se adeveresc a fi, prin comparatie cu nemernicii de azi, adevarate repere morale. Politica e un perpetuum-ul mobile al infamiei, dar inca n-a fost inventat si mecanismul care sa-l anihileze. As spune chiar ca nu exista nicio sansa ca el sa apara candva.

Ma indignez de ani de zile de schizofrenia personajelor din categoriile amintite. Cum poti fi, simultan, un imbuibat care achizitioneaza proprietati de milioane de dolari, iahturi, insule, sa ai in banci conturi ale caror niveluri l-ar speria si pe Ali Baba, si totodata sa plangi de mila saracilor? Pana unde merge nerusinarea de a-ti declara solidaritatea cu amaratul care abia are bani de metrou, cand tu te lafai in masini de lux pe care pana si praful se simte intimidat sa se aseze? Cata murdarie se afla in sufletele lor, incat sa treaca, printr-o simpla clipire de ochi, de la discursul demagogic la sauna personala mare cat un stadion?

Imi pasa prea putin de bogatasii lumii, de magnatii si potentatii de toate categoriile. Atata vreme cat si-au dobandit banii legal (banii multi nu pot fi niciodata castigati moral!), nu ma intereseaza ce fac cu ei. Problema intervine atunci cand privilegiatii imbraca haina fraternitatii cu "umilitii si obiditii". Cand ii surprind in astfel de posturi, ma apuca greata. Culmea e ca, de regula, falseturile lor sunt intampinate cu lacrimi de recunostinta. Si asta pentru ca exista in adancimile fiintei umane o irepresibila nevoie de protectie si intelegere. Buni psihologi, acesti fatarnici invederati dau cu doua maini o marfa care nu-i costa nimic: incurajari, compatimiri, mila, indulgente, lacrimi de crocodil.

In realitate, in spatele acestei industrii a compasiunii se afla un calcul cinic. Abili, imbuibatii de la Hollywood s-au pus la adapost profesand un silogism desuchiat: "Eu cand spun ca iau, iau, iar cand spun ca dau, spun." In felul acesta, isi asigura pozitii inexpugnabile indiferent de deznodamant. Oricare ar fi, in cele din urma, pozitia invingatoare, ei triumfa. Daca biruiesc "umilitii si obiditii", au alibiul de a fi fost mereu de partea lor. Daca nu se schimba nimic, raman cu banii intacti. Sa tot joci o asemenea ruleta ruseasca fara gloante pe teava!

Iata insa ca intervin situatii in care imunitatea garantata de duplicitarism joaca feste. Au simtit-o pe propria piele cateva staruri mascate in altruisti. Lovitura de traznet a venit chiar in primele zile ale pandemiei. Oportunisti cum ii stim, darnici cu sfaturile gratuite si cu vorbele goale, multe dintre vedetele adorate ale planetei s-au incolonat in armata salvatorilor si au emis o ploaie de recomandari: "stati acasa", "spalati-va pe maini", "pastrati distanta sociala" etc. Dintre acestea, se pare ca cel mai mult a enervat indemnul cu statul acasa. Intre altele, pentru ca multi dintre cei vizati nu prea aveau case. Ori daca le aveau, nu le venea sa stea cu lunile in ele. Multi au fost nevoiti sa se aciueze pe la parinti si rude, pe "domenii" ce nu semanau deloc cu cele din Beverly Hills.

Drept urmare, "profesorii de caritate" s-au trezit luati la pumni (la figurat, desigur), prin intermediul unui hashtag numit guillotine2020. De ce tocmai acest instrument de mare popularitate in timpul Revolutiei franceze? Simplu: deoarece situatia amintea izbitor de frustrarile care au condus la grozaviile din 1789. Bogatasii de la Hollywood erau desemnati drept aristocratii lumii actuale, iar "izolatii" de la domiciliile precare fraternizau, simbolic, cu ceata revolutionara. Alegerea ghilotinei face o trimitere directa la pedeapsa promisa pseudo-proletarilor din dealurile californiene: taierea capetelor.

Intr-un articol din Magazine litteraire, Gerald Bronner vorbeste explicit despre sentimentul de frustrare provocat de un gest care, altminteri, se voia unul de solidaritate. Motivatia ar fi legata de faptul ca vedetele duc un stil de viata sfidator, etalandu-si cu nerusinare bogatia. Garderobele luxoase, care ar asigura hrana a mii de copii africani timp de multe luni, stralucirea fudula a aparitiilor publice contrasteaza cu cenusiul vietii celor care le admira filmele sau cantecele.

Cand locuiesti, precum Pharrell Williams, pe un domeniu cu "zece camere si unsprezece bai, cu o vedere splendida spre Los Angeles", e bine sa nu joci prea apasat partitura compasiunii lacrimogene. Nu de alta, dar e posibil ca indemnurile tale sa fie percepute drept ceea ce sunt: exercitii de cinism si demagogie ale unor "buni samariteni" de mucava. De acelasi tratament a avut parte si Gal Gadot, vedeta ultimei versiuni a lui Wonder Woman. Culmea nerusinarii: o stire de acum cateva zile informeaza ca diva care murea de grija victimelor coronavirusului a incalcat regulile carantinei: sosita in Israel de la Los Angeles, nu a respectat legislatia privind combaterea epidemiei, intalnindu-se in repetate randuri cu grupuri mari de prieteni si chefuind pe cinste.

De atentii similare au avut parte Ryan Reynolds si Jennifer Lopez, vedete adulate de milioane de fani, intre altele si pentru stilul de viata extravagant. Si totusi, vechea fascinatie s-a risipit ca un abur. Iata care e, potrivit lui Gerald Bonner, explicatia: "Reflexele de comparatism la care incita toate aceste personalitati din lumea divertismentului s-au dovedit distructive in momentul izolarii. Comparatia devenea jignitoare pentru ca, de data aceasta, eram imbarcati pe aceeasi corabie, in acelasi timp.

Fie ca eram vedete sau anonimi, experientele izolarii timp de saptamani erau masurabile. Asa se face ca fanii au fost cuprinsi de furie. Aceste creaturi adulate nu au inteles cum s-a putut transforma admiratia in pasiune egalitara si cum au ajuns sa fie considerate embleme ale raului contemporan".

Avem aici un exemplu-scoala al felului in care minciunile intretinute de sistemul demagogiei atotcuprinzatoare poate sa ruineze, peste noapte, conspiratia atent intretinuta a pseudo-milosteniei din lumea elitelor planetare. Dispusi la orice compromis, gata sa mimeze fara sa clipeasca emotia, tristetea si camaraderia, campioni ai tuturor cauzelor ce le mentin cota financiara in stratosfera, n-au luat in calcul si posibilitatea ca zambetele lor false sa fie descifrate in adevarata lor semnificatie: ele sunt doar ranjetele unor giruete morale interesate exclusiv de profit.

In aceeasi categorie a oportunistilor de calibru mare se inscriu si universitarii occidentali. Dispusi la oirce ticalosie care le garanteaza privilegiile, au devenit, in clipa de fata, avangarda distrugerii ideii de ratiune si normalitate. Un exemplu stupefiant e cel oferit de Imperial College din Londra. Vorbim de una dintre cele mai bune universitati din lume, clasificata in fiecare an pe primele locuri. M-am intrebat de mai multe ori cum de o universitate cu un astfel de nume n-a fost inca daramata piatra cu piatra de catre propriii studenti si profesori - cu totii inamici ai imperialismului, colonialismului si exploatarii rasiale.

Ei bine, iata ca acel moment se apropie. Nascut pe bazele Colegiului Regal de Chimie, fondat in 1845, Imperial College a ajuns la forma actuala in 1907, cand a inglobat mai multe institute de studii superioare. Vreme de un secol, din 1908 pana in 2007, a facut parte din University of London, iar de treisprezece ani exista sub titulatura actuala. Dezvoltarea sa pare sa nu se fi oprit nici astazi. In 1998 s-au deschis portile lui Imperial College School of Medicine, iar in 2004 a aparut Imperial College Business School. In urma cu trei lustri, vocabula "Imperial" nu zgaria nicio ureche. Astazi, ea zdreleste sensibilitatea progresistilor de toate nuantele si caprariile.

Recent, sub impulsul miscarilor Black Lives Matter, un grup de studenti a somat conducerea universitatii sa renunte la logo-ul vechi de 112 ani. Ce continea jignitor motto-ul in limba latina? Pentru o minte normala, in datele lui istorice, nimic: Scientia imperii decus et tutamen inseamna "Stiinta este podoaba si temeinicia Imperiului". Cuvintele erau un enunt cat se poate de firesc in conditiile anului 1912, cand Marea Britanie se falea, intr-adevar, cu titulatura de imperiu. Or, in clipa de fata, cand se duce o lupta crunta pentru rescrierea trecutului, postura a devenit neconvenabila. Ca la orice natiune care si-a pierdut nu doar stima de sine, ci si increderea in propria supravietuire, la englezi turnarea cenusii in cap a devenit un sport obligatoriu.

Fara sa astepte protestele violente ale studentilor radicalizati, conducerea s-a executat pe loc si a eliminat cuvintele de pe emblema universitatii. Motivatia care insoteste aceasta decizie merita sa figureze in orice antologie a lasitatii institutionale si a ticalosiei morale: "Stim ca acest motto face trimitere la o mostenire istorica inradacinata in puterea si opresiunea coloniala. Am decis sa nu ne negam istoria, dar nici sa nu fim definiti de ea." Un cretinism a carui profunzime o bate la puncte pe aceea a filmului de mare succes "Adio, dar raman cu tine!" Panta pe care au luat-o lucrurile e insa mult prea abrupta pentru ca astfel de sofisme gretoase sa convinga pe altcineva decat pe spalatii de creier din mediul academic.

Sa nu ne amagim, insa: in ciuda gesticulatiei progresiste, practicile "imperiale" continua. Chiar in timp ce conducerea lui Imperial College razuia constiincios urmele originii blamabile a universitatii, a aparut decizia de a mari taxele pentru studentii straini. Astazi, ele sunt de maximum 9250 de lire. Incepand cu anul universitar 2021/ 2022, se vor tripla. Cu sau fara blazon in latina, business is business! Daca tot nu le-a placut motto-ul cu stiinta, poate il incearca pe acesta: negotium est negotium.

Articol publicat si pe Romania Literara.

Despre ce vrei sa scriem?
Urmareste Ziare.com pe Facebook  si pe Instagram  Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Ziare.com.

Citeste mai multe despre Imperial College London
Sursa: Ziare.com

Articol citit de 1509 ori

Urmareste Ziare.com pe

Urmareste stirile Ziare.com pe Facebook
Nu exista comentarii postate de utilizatori.


Platforma pentru solutionarea online a litigiilor