INTERVIU Mihnea Bostina, virusolog roman recunoscut pe plan mondial: "Multi ani de acum inainte, SARS-CoV-2 va fi o importanta problema medicala"

Virusolog cunoscut, director academic la Otago Micro and Nano Imaging, in Noua Zeelanda, si profesor la Departamentul de microbiologie si imunologie al Universitatii din Otago, Mihnea Bostina a explicat, intr-un interviu pentru Ziare.com, cum a reusit tara in care traieste sa tina sub control pandemia si cum poate fi castigat razboiul cu noul coronavirus.

Mihnea Bostina ar fi putut la fel de bine sa predea matematica sau geologie, insa pe parcurs s-a "virusat" si a ales biologia structurala. Asta dupa ce a obtinut initial doua licente, la Geologie si Matematica, ambele la Universitatea Bucuresti. Nu regreta insa alegerea, cu atat mai mult cu cat, ca virusulog, a ajuns o somitate in Noua Zeelanda si a avut ocazia sa lucreze ca cercetator la Universitatea Harvard. De altfel, Bostina are un CV impresionant.

Pe langa titlul de doctor in biofizica si biologie structurala, pe care l-a obtinut la Universitatea "Johann Wolfgang Goethe" din Frankfurt am Main, el a lucrat in cercetare la Institutul "Max Planck", la Universitatea Harvard si la McGill University Montreal, Canada.

Ziare.com: Ai inceput cu geologia si cu matematica, le-ai studiat si ti-ai luat licentele, apoi te-ai reprofilat si ai facut trecerea spre biologia structurala. Ce te-a determinat sa te reprofilezi si cum te-ai "virusat" in asa fel incat ai decis sa faci cariera in asta?

Mihnea Bostina: A fost un amestec de curiozitate, nehotarire si maturizare lenta. Probabil ca am avut nevoie de o pirueta prin timp - de la timpul geologic, la atemporalul matematicii si in final la prezentul biologiei. Odata ce am inteles ca marea miza stiintifica a omenirii in secolul acesta este biologia - si nu doar intelegerea mecanismelor viului, ci si construirea unor solutii care sa modifice erorile acestuia - hotararea a fost mult mai usoara.

Au ceva in comun geologia, matematica si biologia?

Exista un anumit tip de mecanica a gandirii care functioneaza in orice ramura a stiintei. Dincolo de vocabularul specific unei discipline si de abilitatile cerute exista un respect pentru rezultat si o deschidere spre un orizont de explicatii care nu poarta culorile niciunei stiinte.

Cum a reusit Noua Zeelanda sa invinga noul coronavirus

Traiesti de ani buni in Noua Zeelanda, tara recunoscuta pentru modul in care a stiut sa gestioneze pandemia de COVID-19. Care este acum situatia acolo?

Vazuta din afara, in Noua Zeelanda situatia este indecent de normala. Concerte, meciuri, vacante - sunt foarte putine detalii care sa aminteasca celor de aici de situatia mondiala. Cu toate acestea exista o serie de masuri foarte stricte legate de intrarea in tara. Orice persoana ajunsa in Noua Zeelanda petrece doua saptamini in izolare, la unul dintre hotelurile amenajate de guvern pentru aceasta.

Exista un numar redus de locuri in aceste centre, asa ca fluxul este mereu sub control. Fiecare persoana este testata de mai multe ori inainte de a fi eliberata. Cu toate acestea, in fiecare zi se inregistreaza cateva noi cazuri de Covid-19 in aceste centre de izolare. Exista permanent pericolul ca virusul sa scape - si au fost cateva cazuri de acest fel. Din fericire, au fost impuse masuri ferme si rapide care au impiedicat raspandirea virusului in populatie.

Cum a fost primita vestea aparitiei vaccinurilor anti-COVID in Noua Zeelanda si cand va incepe acolo campania de vaccinare?

Deocamdata se pare ca vaccinarea va incepe undeva in aprilie, insa majoritatea populatiei se va vaccina doar in a doua jumatatea a anului. Cum nu sunt cazuri de transmisie in comunitate, atentia guvernului e fixata spre mentinerea virusului la granita. Evident, o astfel de strategie pare riscanta, dar a functionat pana acum. Din pacate, asta inseamna ca restrictiile de calatorie vor continua probabil pe tot parcursul anului acesta.

Cum a reusit Noua Zeelanda nu numai sa tina sub control epidemia, dar sa o si inchida in fasa si care ar fi lectia pe care si alte tari ar putea sa o invete de la voi?

Data fiind situatia speciala a Noii Zeelande - un grup de insule cu mai putin de cinci milioane de locuitori si cu o densitate mica - solutiile sunt greu de extrapolat. Dar cred ca principala lectie este transparenta aratata de guvern. In permanenta au fost prezentate scenariile posibile alaturi de solutiile preconizate.

Asa incat atunci cind au fost introduse regulile legate de distantare sociala, de predarea la distanta, de testare, de izolare la intrarea in tara - toata lumea stia la ce sa se astepte, iar nemultumirile au fost minime. O alta lectie este rolul esential pe care l-a avut informatia stiintifica in toate aceste masuri, asa ca hotararile au parut ca nu tin de politica, ci de binele public.

Probabil ca urmaresti situatia din Romania si esti la curent cu faptul ca exista temeri serioase ca am putea fi loviti de un nou val de coronavirus. Ce masuri ai lua daca ai fi - sa zicem - ministrul Sanatatii?

E foarte usor de dat sfaturi de departe. Dar e greu de participat la o cursa de viteza cu o masina de epoca. Si din pacate asta e situatia nu doar in Romania, ci in multe alte tari. Cu un sistem medical subdimensionat si dupa decenii de subfinantare sunt multe puncte in care va ceda mecanismul. Asa ca suntem mereu condamnati la girarea unei situatii de criza cronica a sistemului in paralel cu o criza medicala acuta.

De ce nu avem un tratament eficient 100%

Revenind la vaccinuri, toata lumea vorbeste despre vaccinuri, dar prea putini despre un tratament. De ce este atat de greu sa gasim medicamente care sa dea rezultate?

Din pacate experienta cu variante de tratament a fost mai degraba dezamagitoare. Majoritatea medicamentelor incercate nu au dat rezultatele asteptate. Hydroxiclorochina s-a dovedit inutila, daca nu chiar periculoasa in anumite conditii. La fel, remdesevirul are efecte benefice doar intr-o fereastra extrem de redusa, tratamentul cu plasma s-a dovedit si el putin util.

Din toate solutiile incercate, singura care functioneaza este doar dexametazona, un steroid care si el are o fereastra destul de ingusta de eficienta si care administrat prea devreme poate deveni periculos. Comparativ cu vaccinurile, orice tip de medicament menit sa lupte cu o infectie in desfasurare este mult mai complicat de gandit, de construit si de testat. Asa ca, as fi mai degraba circumspect in fata oricarei stiri atat de triumfatoare.

S-a discutat si se discuta mult despre momentul in care ne vom intoarce la viata normala de dinainte. Tu cand crezi ca am putea sa avem aceasta sansa?

Aparitia noilor variante de virus complica foarte mult orice incercare de predictii. Chiar daca vaccinurile folosite in prezent asigura protectie completa sau partiala, intrebarea este cat de multe persoane pot fi vaccinate intr-un termen scurt. Asta, pe de o parte, ar limita numarul de imbolnaviri si de decese - lucrul cel mai important la momentul acesta.

Dar, si asta e foarte important, ar limita si posibilitatea virusului de a evolua. Sa ne gandim ca oficial pana acum au fost peste 100 de milioane de cazuri si peste doua milioane de decese. In realitate, probabil ca numarul este de multe ori mai mare. Si cu fiecare transmisie apar noi mutatii, iar unele din mutatiile acestea se pot dovedi avantajoase pentru transmisie.

Ce asteptari putem avea de la vaccinuri

Chiar si dupa aparitia vaccinului, unii specialisti sunt ingrijorati de o posibila contagiozitate a bolii care ar persista, in ciuda vaccinului. Printre cei care sustin asta se numara si profesorul Jean-Daniel Lelievre, sef de sectie la spitalul Henri Mondor. Crezi intr-o asemenea posibilitate?

E adevarat, vaccinul doar elimina simptomele, insa virusul se poate replica chiar in cei vaccinati, care, desi asimptomatici, pot transmite infectia mai departe. Este probabil ca in aceste cazuri incarcatura virala sa fie redusa si deci sa nu avem aceleasi efecte ca in cazul unei populatii nevaccinate. Insa vaccinul nu va duce la disparitia virusului. Probabil ca multi ani de acum inainte, SARS-CoV-2 va fi o importanta problema medicala.

Exista riscul sa se ajunga in situatia in care vaccinurile, multe dintre ele aflate inca in teste, sa devina lipsite de orice fel de eficenta din cauza eventualelor noi mutatii pe care le va suferi SARS-CoV-2?

Deja avem in fata trei variante ale virusului cu proprietati diferite, observate in Anglia, Brazilia si Africa de Sud. In ce masura imunitatea oferita de vaccinurile existente va functiona in cazul acestor variante ramane de vazut. Pana acum nu au fost prezentate date concrete, dar se spune ca cel putin in primele doua cazuri raspunsul imunitar este adecvat.

Pe termen lung insa, este evident ca va fi nevoie de actualizarea vaccinurilor asa incit sa raspunda tulpinilor virale cele mai raspindite. Va urma aceeasi lupta de guerila pe care o ducem an de an cu virusul gripei.

Pe de alta parte, se spune ca orice virus are o perioada "de glorie", dar si una in care inevitabil urmeaza declinul sau. Exista sperante ca noul coronavirus va degenera pana acolo incat fie ca din cauza mutatiilor va ajunge sa nu se mai poata raspandi, fie sa devina total inofensiv?

Singurul imperativ care guverneaza evolutia unui virus este transmisia! Nu exista nicio presiune evolutiva care sa indemne virusul sa fie mai putin agresiv, ci doar sa se transmita mai eficient. E adevarat, in cazul unui virus extrem de rapid si agresiv, precum Ebola, uciderea rapida organismului impiedica transmiterea optima.

Dar am vazut ca in cazul de fata o persoana infectata incepe sa transmita virusul inainte de aparitia simptomelor. Asadar, nu exista nici un motiv pentru care infectia ar deveni mai putin virulenta. Evident, odata cu campaniile de vaccinare, agresivitatea unor infectii ulterioare va fi mult diminuata. Dar asta pentru ca organismul nostru va fi deja prevenit de aparitia virusului si nu pentru ca virusul va fi mai putin agresiv.

Un studiu realizat de cei de la University College London sugereaza ca unii oameni ar putea avea o "imunitate preexistenta" fata de SARS-CoV-2, fara sa fi fost vreodata infectati. De unde ar putea avea acesti oameni imunitate in fata virusului

Sa nu uitam ca exista 4 specii de coronavirus care circula curent in populatie. In plus au existat alte doua epidemii - SARS si MERS - cauzate tot de coronavirusi. Toate aceste specii sunt inrudite, iar proteinele virale folosite au un mare numar de aminoacizi identici. Asadar e de asteptat ca din multimea de anticorpi generati in urma unei infectii, unii dintre acestia sa recunoasca secvente comune.

Exista o mare cursa in prezent pentru caracterizarea acestor anticorpi capabili sa recunoasca si sa anihileze specii diferite de coronavirusi. Pe de o parte o astfel de informatie este utila pentru construirea unor cocktailuri de anticorpi monoclonali eficiente pentru tratament. Pe de alta parte, ne ofera o mai buna intelegere a modului in care raspunde sistemul imunitar la astfel de infectii.

Mai puteti citi:

• Cum vrea PSD sa dubleze salariul minim, prin lege. Fostul partid de guvernamant are in plan sa speculeze discutii purtate la varful UE
• VIDEO Catalin Drula, ministrul Transporturilor, la emisiunea "Dialogurile Ziare.com": Companiile de stat cu bani multi sunt ca niste borcane cu miere
• Daune morale de zeci de mii de euro pentru sapte grefiere obligate sa lucreze intr-o "cusca". Conditiile de munca inumane reclamate in justitie
• Reactie adversa severa la vaccinul BioNTech Pfizer, in Romania. Un medic din Valcea a paralizat temporar dupa rapel
• Ce spune Ana Maria Prodan despre divortul de Reghecampf si cum va gestiona situatia cu Gigi Becali

Cătălin Drulă, despre candidatura la prezidențiale: „Eu sunt natural un candidat posibil”. Care sunt obiectivele USR și Dreapta Unită pentru 2024

Președintele USR Cătălin Drulă a fost invitatul rubricii „Cu fața la alegători” și a vorbit despre obiectivele USR și ale Dreptei Unite pentru alegerile din 9 iunie, despre misiunea...

Cîrstoiu răspunde criticilor din ultimele zile: "Nişte lupi în haine de oaie încearcă să transforme oaia în lup"

Atacat în ultimele zile atât de adversarii direcți la alegerile locale, cât și de alți politicieni, dar și de ziariști, Cătălin Cîrstoiu, candidatul susţinut de PSD şi PNL pentru...