Iohannis - chestiunea maghiara

Autor: Florian Mihalcea - presedinte Societatea Timisoara
Vineri, 26 Iunie 2020, ora 15:27
882 citiri

Inteleg ca este foarte frustrant sa nu ai acces la o parghie importanta - cea a politicii externe - atunci cand te numesti puterea legislativa (in cazul nostru, a se citi PSD) si cand se apropie alegerile, iar aplicarea unor anume linii de strategie externa poate determina posibile aliante post electorale si poate defini viitoarele politici interne.

Vin alegerile, iar PSD-ul stie ca va avea nevoie de aportul UDMR pentru a defini o opozitie parlamentara solida, sau, de ce nu, chiar pentru a strange o majoritate cu care s-ar putea guverna un nou ciclu electoral. Guvernul Dancila a cazut cu sprijinul UDMR, care a inteles, in cele din urma, si ca PSD nu considera mesajul nationalist ("mandru ca sunt roman ") doar o recuzita de campanie, ci ca vrea sa-l ia in serios (vezi povestea cu liceul din Tirgu -Mures si cea cu cimitirul din Covasna).

Pana in toamna, insa, roata s-ar putea intoarce, din nou. Viktor Orban e, din ce in ce mai mult, dispus sa negocieze cu UDMR-ul in detrimentul mai micilor partide maghiare (Partidul Civic maghiar si Partidul Popular Maghiar din Transilvania) care au aparut in Ardeal ca reactie la politica UDMR, tot mai departata de nazuintele maghiarilor ardeleni. PSD trebuie sa aduca dovezi reale, de data aceasta, ca nu mai vor sa pacaleasca minoritatea maghiara. O prima incercare a fost adoptarea tacita in Camera deputatilor a unei legi prin care limba maghiara devenea a doua limba oficiala in administratia unor comunitati predominant maghiare din Transilvania.

Era evident ca o astfel de lege nu avea sorti de izbanda in Senat, dar presedintele Iohannis a facut greseala unui discurs catalogat drept nationalist si jignitor la adresa comunitatii maghiare, drept pentru care a si fost sanctionat de Consiliul pentru combaterea discriminarii, sanctiune pe care Klaus Iohannis a atacat-o in instanta. A urmat momentul Trianon (100 de ani de la semnarea pacii cu Ungaria), moment speculat de toate fortele politice. O lege prin care se declara ziua de 4 iunie, ziua semnarii tratatului, sarbatoare nationala, ignorandu-se sentimentele comunitatii maghiare, a fost promovata de parlamentari PSD, dar a fost lasata, apoi, sa fie aparata de PNL-ul aflat la guvernare.

In sfarsit, ultimul act: o lege prin care se deschidea un nou punct de trecere a frontierei la Beba Veche, in judetul Timis, in locul numit "Triplex Confinium " (in latina - granita tripla), locul de intalnire a granitelor a trei state - Romania, Serbia si Ungaria. In 1920 (dupa Trianon si marcarea a noi granite, inexistente pana atunci) "Triplex Confinium " a fost marcat cu o borna de hotar cu trei fatete, purtand stemele celor trei state. Locul are o mare incarcatura simbolica pe care cele trei state au incercat sa o foloseasca pentru a marca sfarsitul epocii Milosevic si reintegrarea Serbiei in Europa.

Cel putin, asta s-a inteles din discursul celor trei ministri de externe din cele trei state, prezenti la Beba Veche la finele lunii mai 2005. Cel mai impresionant discurs a fost, atunci, cel al lui Vuk Draskovic, proaspat ministru de externe al Serbiei. Prezenti la Beba Veche, Mihai Razvan Ungureanu (ministru de externe) si Viorel Coifan (presedinte al Consiliului judetean Timis - PNL), promiteau deschiderea unui punct de frontiera cu cele doua state vecine. In anii ce au urmat, Serbia si Ungaria au deschis intre ele punctul de frontiera. Romania, nu. Viorel Coifan, cu mari eforturi, a reusit istorica deschidere a punctului de trecere a frontierei de la Cenad, jud. Timis. O zi pe an, in ultima duminica a lunii mai, Romania isi deschide frontiera, pentru o zi, iar in jurul bornei de la "Triplex Confinium " localnicii din satele din apropierea frontierei din cele trei state vecine se intalnesc la o serbare campeneasca. Asfaltul plecat din Ungaria a ajuns la Borna. In Romania - pietris si noroi....

Sfarsitul lunii mai 2020. Cel mai bun moment pentru a vota in Parlament o lege care sa defineasca punctul de trecere a frontierei. Doar ca, Parlamentul nu are astfel de atributii. Este o uzurpare a Institutiei Prezidentiale. Doar ca, indiferent de rezultat, PSD a mai punctat o data pe terenul viitoarei prietenii PSD - UDMR. Presedintele a atacat, inainte de promulgare, legea la Curtea Constitutionala. PSD arata comunitatii maghiare cine e, din nou, adevaratul dusman al maghiarimii. Iar daca legea trece, cu atat mai bine... Un act PSD cu o mare incarcatura emotionala. Problemele de forma trec neobservate... Guvernul de la Budapesta il acuza, din nou, pe presedintele Iohannis, presedintia riposteaza la fel de nediplomatic.... Cui ii mai pasa de problemele de constitutionalitate? Mai ales cand avem o astfel de Curte Constitutionala...

Incercarea de a prelua din atributiile de politica externa (dintre putinele ramase la presedinte) nu este noua. Ne amintim de nastrusnica initiativa Dragnea-Dancila de a muta ambasada Romaniei din Israel de la Tel Aviv la Ierusalim fara avizul, sau macar instiintarea presedintelui. S-a lucrat atunci la un raport al ministerului de externe, condus de Teodor Melescanu, pe care sa se bazeze decizia mutarii ambasadei din Israel. Nimeni nu a intrebat (inca) de ce au fost cheltuiti bani publici cu acea ocazie....

In cazul Beba Veche, hotararea Curtii Constitutionale nu prea mai are importanta. Doar daca se va hotari, in pofida Constitutiei, sa-i fie retrase Presedintelui atributiile de politica externa... (cand e vorba de Curtea Constitutionala nimic nu e imposibil). Si chiar daca hotararea C.C. ii da Presedintelui castig de cauza, PSD tot va fi marcat o lovitura de imagine.

Autorii care semnează materialele din secțiunea Invitații – Ziare.Com își asumă în totalitate responsabilitatea pentru conținut.



Citeste si:
Cum au ajuns PSD și UDMR să insiste pentru modificarea Constituției ca președintele să fie ales de Parlament
Cum au ajuns PSD și UDMR să insiste pentru modificarea Constituției ca președintele să fie ales de Parlament
PSD și UDMR au reînviat în ultima săptămână discuția privind modificarea Constituției, mai exact pe subiectul alegerii președintelui, fiind în favoarea modelului de republică...
Partidele noi, discursuri vechi. De ce sunt sortite eșecului majoritatea noilor formatiuni
Partidele noi, discursuri vechi. De ce sunt sortite eșecului majoritatea noilor formatiuni
În ultimele luni scena politică din România a devenit înghesuită cu numeroase noi partide care vor la alegerile din 2024 să detroneze PSD și PNL în opțiunile electoratului. Cu toate astea,...