Justitia si incestul

Autor: Ramona Strugariu - europarlamentar
Luni, 21 Septembrie 2020, ora 08:00
4615 citiri

Inainte de a scrie acest text, care se vrea o analiza si nu un roller coaster emotional, am dat o cautare google cu urmatoarele cuvinte cheie: fetita abuz sexual 11 ani.

Iata primele rezultatele ale cautarii, in titluri de presa:

Fetita de 11 ani, din Botosani, abuzata sexual

O fetita de 11 ani a fost violata de un vecin si obligata sa aiba raporturi sexuale cu alte persoane

Fetita de 11 ani, abuzata sexual de preot: "S-a intamplat in baie prima data! "

Fetita de 11 ani din Vaslui, abuzata sexual de propriul tata. Declaratia bulversanta a mamei minorei

O fetita de 11 ani din Gorj ar fi fost abuzata de tatal ei. Acuzatiile mamei, care pana acum a fost la munca in Italia

Dincolo, insa, de o lista funesta cu astfel de titluri de presa, dincolo de cuvinte care nu pot oricum cuprinde drama si trauma profunda a unor copii, se afla societatea in care ele se intampla si sistemul care trebuie sa faca dreptate. Despre ele trebuie vorbit. Fara emotie. Sec. Exact asa cum arata mintile si sufletele celor care trec prin astfel de drame: victime, parinti, prieteni. Cati dintre ei raman oameni intregi, e greu de spus.

O alta fetita, acum femeie, a suportat timp de aproape 11 ani abuzurile sexuale ale fratelui mai mare, inca de cand ea avea 6 ani, iar el 13. Nu a avut incredere in nimeni, timp de 11 ani, ca sa poata vorbi despre asta. A scris un jurnal al abuzurilor pe care l-a gasit tatal, care l-a predat autoritatilor, atunci cand copila a plecat de acasa.

Povestea juridica incepe asa: "La data de 29 septembrie 2015, in jurul orei 19,00, la sediul IPJ Braila s-a prezentat numitul S.I., tatal persoanei vatamate si al inculpatului, care a sesizat politia cu privire la faptul ca fiica sa, in varsta de 17 ani, nu a mai revenit acasa dupa terminarea orelor de curs. S.I. a predat organelor de cercetare penala un jurnal intim apartinand fiicei sale, gasit intr-o borseta de-a sa, in care era consemnat faptul ca, vreme de mai multi ani, aceasta fusese abuzata sexual de fratele sau, cu 7 ani mai in varsta. Persoana vatamata a precizat, printre altele, ca ultimul act sexual intretinut cu inculpatul a avut loc cu cateva zile inainte de a pleca de la domiciliu". Asta au consemnat anchetatorii.

Abia in septembrie 2020, Curtea de Apel Galati l-a condamnat definitiv pe Madalin Stoian (29 de ani) la 5 ani de inchisoare cu executare pentru viol. Dupa 5 ani.

Cat de pregatita este justitia pentru dreptatea copiilor? Cati copii sau chiar parinti - in cazul in care parintele nu este chiar el abuzatorul - vor alege sa scrie jurnale in loc de plangeri penale? Drama din jurnal da mai mult context relatiei sistemului de justitie cu un copil decat toate statisticile existente. Copiii cunosc doar franturi despre sistemul de justitie care ar trebui sa ii protejeze. Il simt departe, strain, indescrifrabil si aparent ineficient in combatarea pericolelor actuale. Cum sa rezolvam faptul ca oricat de aproape ar fi pericolul, copilul nu cauta protectia autoritatilor?

Comisia Europeana a lansat pe 1 septembrie o consultare publica referitoare la noua strategie a UE privind drepturile copilului. Consultarea trebuie sa se poarte pe fapte directe, experiente dure, informatii stiintifice, prin conexarea lectiilor invatate din implementarea Agendei UE pentru drepturile copilului din 2011. Exista astazi mai multe motive decat oricand ca noul cadru structural european sa faca din accesul copilului la justitie o prioritate pentru toate statele membre, inclusiv pentru Romania, cu conditia sa oferim cat mai multe solutii si propuneri prin aceasta consultare. Poate macar de astazi incepem sa compensam faptul ca ani de zile justitia nu a stiut sa fie intotdeauna alaturi de cei mai fragili reprezentanti ai unei societati care la randul ei sufera cronic de lipsa de educatie si de sindromul complicitatii prin tacere, reprezentanti pe care avea o datorie suprema sa ii protejeze: copiii.

Calatoria unui copil prin sistemul judiciar poate sa fie un cosmar ce se transfera termen cu termen in viata acestuia cu impact asupra drepturilor de a se face auzit, de a fi informat, de a fi protejat si de a nu fi discriminat. Poate lipsa increderii ca vocea ei va fi auzita a determinat copila abuzata sexual vreme de 11 ani sa isi scrie durerea intr-un jurnal, nu intr-o plangere impotriva agresorului. Accesul copilului la justitie este inca influentat de prejudecati, dar si de insuficienta adaptare a sistemelor judiciare a unor state membre la cei aproximativ 95 de milioane de cetateni europeni minori. Oricare dintre acestia poate ajunge in contact cu sistemul judiciar in diverse imprejurari, si chiar se intampla. In 2010 la nivelul statelor europene s-au inregistrat 74.000 de minori victime ale infractionalitatii si 495.000 implicati in proceduri de divort. Putem contribui inclusiv la dezvoltarea cadrului normativ al Uniunii Europene ce traspune in practica solidaritatea europeana. Uniunea Europeana are dreptul, in baza art. 19 TUE, art. 3 (3) al TUE, art. 67 (4) TFUE, art. 47, https://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=OJ:C:2010:083:0389:0403:ro:PDF al Cartei UE a drepturilor fundamentale, de a interveni pe acest aspect. Revizitand lumea europeana ulterior Agendei UE pentru drepturile copilului din 2011, concluzia este ca acesteia i-au urmat o serie de actiuni de substanta, directive ce au garantat dreptul la informare, la un avocat, la norme minime privind drepturile, sprijinirea si protectia victimelor.

Nu exista nicio justificare si nicio scuza pentru a tempera, intarzia, uneori chiar bloca norme si actiuni pentru protectia juridica a copilului. Trebuie sa continuam sa implementam in toate statele membre Directiva privind drepturile persoanei vatamate, Directiva pentru garantii procedurale pentru copiii suspecti sau acuzati, Orientarile Comitetului de Ministri al Consiliului Europei privind justitia in interesul copilului si Recomandarea CM/ERec 2018 pentru copiii ce au un parinte intemnitat. Iar aceasta imagine de ansamblu nu poate fi lipsita de necesitatea ratificarii Conventiei de la Istanbul in toate statele membre.

Despre Romania, pe scurt.

Vorbim despre tara in care, conform unei anchete jurnalistice a publicatiei Dela0.ro, 3 din 4 cazuri de acte sexuale cu victime copii sunt judecate in instantele romanesti ca fapte consimtite.

Si despre tara in care procurorul general Gabriela Scutea afirma, in plenul Consiliului Superior al Magistraturii, chiar in luna iunie a anului 2020, luna in care sunt celebrati copiii din intreaga lume, ca "Consiliul (Superior al Magistraturii), in ansamblu, poate sa dispuna, cum se spune aici, daca am avea o infractiune impotriva vietii sexuale si intr-un caz ipotetic, minora de 13 ani a plecat de acasa, de mai mult timp, si-a inceput viata intima, poate chiar are... nu stiu... e un caz foarte nefericit si dus la extrem, poate a avut experiente sexuale soldate cu nasteri sau alte forme de procreare, in acel moment, care este marja de apreciere a unei declaratii, cum se propune aici, ca a fost un raport sexual consimtit sau nu?".

Prin urmare, o fetita de 13 ani ar avea discernamantul sa consimta un astfel de act sexual. Poate chiar sa il considere un cadou de Craciun.

Asa arata sistemul, iar el e bolnav. Ca functionalitate, ca interpretare si aplicare a legii cu celeritate, ca nivel de empatie si intelegere minima a conceptului de interes superior al copilului. Daca solutia juridica la un abuz infiorator si la o trauma uriasa este sa le includem in capitolul acte consimtite, atunci nu exista nicio diferenta morala intre cel care a incadrat fapta si faptuitor. Cel dintai a considerat ca un copil poate consimti violul, cel de al doilea, ca acel copil i se cuvine, ca o prada.

Mai mult decat atat, este un sistem care nu pare sa inteleaga ca astfel de anomalii flagrante, alaturi de lipsa implementarii si/sau absenta unui cadru actualizat de protectie a drepturilor copilului afecteaza direct accesul copilului la justitie, la aplicarea legii penale, civile, administrative sau a muncii. Plangerile sau cererile sunt de mult prea multe ori considerate neintemeiate, desi poate fi vorba de un caz de violenta, exploatare sexuala, prin munca sau prin cersetorie. Audierile repetate in incaperi intimidante, procedurile traumatizante, decredibilizarea copilului pentru vina de a fi copil, alaturi de discriminare reprezinta doar cativa dintre factorii ce determina dubla victimizare a copilului si fuga acestuia de autoritati. Solutia nu este o justitie care sa cocoloseasca, nici una care impovareaza copilul cu decizii de adult, ci un sistem ce protejeaza, implementeaza si garanteaza drepturile copilului. Lumea justitiei este o lume a oamenilor mari greu de inteles pentru un copil victima, inculpat, martor sau parte.

Sistemul judiciar de acum nu are rezultate promitatoare nici pentru protectia copilului victima, nici pentru reabilitarea copilului agresor si nici pentru copilul ce isi doreste protejate drepturile fundamentale. Cateva lucruri de facut:

Este momentul sa normam detaliat procedura de comunicare si instiintare intr-un dosar cu o parte minora, procedura prin care este respectat dreptul minorului de a fi ascultat, procedura de desfasurare a sedintei de judecata astfel incat copilul sa o poata intelege, obligatia procedurala de a comunica informatii, decizii si hotarari intr-un format adaptat capacitatii de intelegere a minorului. O sedinta de judecata, fie ca discuta aspectele unui divort sau un caz penal, poate dura doua, trei, cinci sau mai multe ore, timp in care persoana respectiva trebuie sa ramana concentrata pentru a da replica, desi este coplesita emotional, fara sa bea, sa manance sau sa aiba acces la toaleta. Pentru a putea dezvolta o justitie in interesul copilului ar trebui instituite proceduri obligatorii care sa protejeze minorul de traumele la care poate fi supus in timpul administrarii probelor, dar si obligatia de a desfasura audieri sau interactiuni cu minorul in locuri neintimidante si adaptate protejarii drepturilor acestuia.

Defaimarea in public a unui parinte intr-un proces de divort, filmari ale faptelor penale sau reactii emotionale puternice din partea altor participanti la un proces pot marca psihicul unui copil mai ales daca sunt traite nemijlocit. Un standard general de interactiune cu un minor pentru toti profesionistii, avocat, lucrator social, mediator, medic, psiholog, politist sau magistrat s-ar completa cu programe de formare pentru a instrui reprezentantii minorului asupra modului in care ii pot sustine interesul superior, dand credibilitate afirmatiilor sale si aparandu-i drepturile eficient.

Aplicarea legii este influentata de modul in care este pusa in executare o hotarare a instantei. Este necesara reglementarea modului in care se pune in executare o hotarare judecatoreasca ce vizeaza un minor. Executarea nu se face prin smulgerea copilului din niste brate si plasarea in alte brate prin forta jandarmilor. Ne putem gandi inclusiv la o structura care sa monitorizeze masura in care principiul termenului rezonabil este respectat in dosarele cu minori. Asta poate preveni ca un proces sa se intinda pe ani de zile, excesiv si nejustificat, in conditiile in care, de-a lungul procedurii judiciare, copilul va interactiona cu avocati, grefieri, psihologi, experti si magistrati, toti punandu-si amprenta asupra starii sale emotionale si a dezvoltarii sale. Dupa toti acesti ani de procese, un copil nu mai este copil. Iar ca adult, va ramane marcat de aceste interactiuni.

Ne trebuie programe de formare continua pentru cei care interactioneaza cu minorii. Avem nevoie de prevederi legale si de oameni care sa transforme prezenta unui avocat, psiholog, lucrator social sau prieten intr-un element de siguranta si echilibru pentru copil, pe toata perioada realizarii unor proceduri judiciare. Asta trebuie sa fie regula, nu exceptia. De asemenea, accentul pe preventie si invatarea, atat pentru parinti cat si pentru copii - ce inseamna pericolul, insusirea gesturilor - bariera, accesul facil la numere unice pentru sprijin, consiliere si interventie, aplicatii comunitare dezvoltate impreuna cu autoritati de aplicare a legii - sunt elemente esentiale.

Apoi digitalizarea justitiei civile si penale, folosirea ei in interesul copilului ar scurta procedurile evitand ca minorul sa fie in aceeasi incapere cu agresorul sau si i-ar permite sa sesizeze si sa ceara ajutor din partea autoritatilor. Iar acele autoritati trebuie sa genereze incredere si siguranta, nu claustrare si teama.

Justitia nu este despre solutii facile, ci despre respect pentru drepturi si despre demnitate umana. Ea se face cu profesionisti care sunt, inainte de toate, oameni. Oameni care fac legile, oameni care le respecta, oameni care le aplica, oameni care vegheaza la siguranta altor oameni. Iar copiii sunt copii. Si la 6, si la 11, si la 13 sau 15 ani. Cine considera ca un copil poate consimti abuzul iar aceasta este o realitate care trebuie reflectata intr-o solutie juridica nu are ce cauta intr-un sistem judiciar. Pentru ca ii scrie, cu premeditare, jurnalul propriului incest si al unui esec care prabuseste cel mai usor o societate, o tara, un continent. Da, 11 ani de viol te desfigureaza complet ca individ si ca om. Iar dezumanizarea, complicitatea si aroganta te desfigureaza ca profesionist. Justitia din Romania ar trebui sa stie asta cel mai bine. Au trecut aproape tot atatia ani de la primul troc politic pe inalti magistrati, primul pas major catre declin al sistemului. Cred ca e vremea sa ne ridicam in picioare. Macar pentru copiii pe care nu stim sa ii ocrotim.

Articol scris in colaborare cu av.dr.Dragos Lucian Ivan.

Dragos Lucian este avocat, formator, cercetator stiintific, implicat civic. Are peste noua ani de experienta in postura de cadru didactic universitar in cadrul unor universitati din Romania si din strainatate, precum Scoala Nationala de Studii Politice si Administrative Bucuresti, Universitat Autonoma de Barcelona si Universitatea Politehnica Bucuresti. Coautor al "Dictionarului Roman-Englez. Drept Penal si Procedura Penala", editura C.H. Beck, autor si coautor a peste 25 de articole stiintifice publicate in reviste internationale de specialitate, indexate ISI si BDI, in domeniile Drept, Sociologie, Educatie.

Ramona Strugariu este parlamentar european din partea Aliantei USR PLUS (Renew Europe) si este membra a Comisiei pentru libertati civile, justitie si afaceri interne, a Comisiei pentru control bugetar si membra in Comitetul director al Intergrupului Anticoruptie, precum si vicepresedinta Delegatiei la Comisia parlamentara de asociere UE-Moldova.

Licentiata in drept a Universitatii Al. I. Cuza din Iasi si cu o diploma de master in drept european, Ramona Strugariu este responsabila pentru o serie importanta de subiecte privind justitia si statul de drept: raportor permanent Renew Europe in Comisia Libe pentru combaterea spalarii de bani si a traficului de droguri, raportor de grup pentru dosare cu privire la Situatia statului de drept in Ungaria, lucreaza la Propunerea de Regulament al Parlamentului European si al Consiliului de instituire a programului "Justitie", se ocupa de Raportul anual cu privire la protectia intereselor financiare ale Uniunii sau Descarcarea bugetara a agentiilor Uniunii din sfera justitiei si a afacerilor interne (Eurojust, Europol, Cepol, Frontex, EMCDDA, eu-Lisa, FRA, EASO) sau descarcarea de gestiune a Curtii de Justitie a Uniunii Europene.

Autorii care semnează materialele din secțiunea Invitații – Ziare.Com își asumă în totalitate responsabilitatea pentru conținut.



Citeste si:
Cine sunt parlamentarii și europarlamentarii care își vor da demisia din USR și îl vor urma pe Dacian Cioloș
Cine sunt parlamentarii și europarlamentarii care își vor da demisia din USR și îl vor urma pe Dacian Cioloș
Europarlamentarul USR Dacian Cioloş va anunţa un nou proiect politic săptămâna viitoare, au declarat pentru News.ro surse apropiate fostului lider USR. Cioloș va fi urmat de maximum 10...
Lăutari și băutură. Un vicepreședinte PNL a explicat cum îi aborda pe primarii care cereau bani pentru proiecte VIDEO
Lăutari și băutură. Un vicepreședinte PNL a explicat cum îi aborda pe primarii care cereau bani pentru proiecte VIDEO
Senatorul PNL Virgil Guran, ales vineri, 27 mai în funcția de vicepreședinte al partidului, a declarat în fața partidului modul în care îi aborda pe primarii care veneau la el să îi ceară...