Mai multe ONG-uri de mediu atrag atentia asupra modificarilor Codului Silvic ce se dezbat luni in Parlament

Mai multe organizatii de mediu avertizeaza ca modificarile legislative ce se dezbat, luni, la Camera Deputatilor pot sa ofere, din nou, monopol marilor companii de pe piata lemnului din Romania si sa contribuie la mascarea taierilor ilegale de paduri, conform unui comunicat al Greenpeace si Declic.

"Comisia de Agricultura a Camerei Deputatilor dezbate, luni, 29 iunie, (proiectul de lege PLx. 356/2020 pentru modificarea si completarea Legii nr. 46/2008 - Codul silvic) eliminarea prevederii din Codul Silvic care impune oricarei companii procesatoare de lemn din Romania sa nu prelucreze mai mult de 30% dintr-o anumita specie de arbori. Aceasta prevedere va favoriza, in mod evident, marile companii precum Schweighofer, Kronospan sau Egger", se arata in comunicatul citat.

Aceasta prevedere anti-monopol a fost adoptata in 2015. La acel moment, Declic, Greenpeace, Agent Green si alte 24 de organizatii s-au mobilizat pentru a cere deputatilor sa adopte legea si sa respinga rectificarea propusa de presedintele Iohannis. Au fost organizate proteste in Bucuresti, Cluj si multe alte localitati din tara si Diaspora, se mai arata in comunicatul organizatiei ecologiste.

Necesitatea introducerii acestei limitari a venit din faptul ca trei mari companii multinationale - Holzindustrie Schweighofer, Kronospan si Egger - dominau piata romaneasca la achizitia de material lemnos. In aceste conditii, producatorii autohtoni si cei ce depindeau de lemnul de foc pentru incalzire erau defavorizati la achizitie, arata organizatiile ecologiste.

"Daca Schweighofer lucreaza la capacitate maxima si doar cu lemn romanesc, asa cum a facut pana in 2014, atunci nu mai ramane nici un arbore conifer pentru industria autohtona si pentru gospodarii. Aceasta companie, care nu aduce valoare adaugata lemnului, creeaza o presiune pe care padurea romaneasca nu o mai poate suporta", a adaugat Gabriel Paun, presedintele Agent Green.

La randul sau, Roxana Pencea Bradatan, coordonator campanii Declic, considera ca piata neagra a lemnului furat va creste.

"Eliminarea limitei de 30% din piata pentru procesarea lemnului din Romania este un pas inapoi in timp, inainte de 2015, in vremuri in care cererea internationala de lemn brut a construit retele infractionale de exploatare a padurilor. In 2020, nu de stimularea productiei de cherestea avem nevoie, ci de programe de incurajare a procesarii lemnului cu valoare adaugata. Industria mobilei si micii antreprenori din constructii sunt cei care au nevoie de atentie, nu vanzatorii internationali de cherestea.

Suntem sub asaltul schimbarilor climatice, trebuie sa stocam carbon si apa in sol. Cetatenii vor case verzi in care lemnul sa fie folosit cel putin 20 de ani, nu sa alimenteze goana dupa resurse cumparand mobila care se strica in trei ani. Pe scurt: nu mai taiati padurile pentru exportul de scanduri!" a precizat Ciprian Galusca, Greenpeace Romania.

Tot luni, Comisia de Agricultura va discuta si modificarea definitiei materialului lemnos, informeaza comunicatul Greenpeace.

In prezent, definitia din Codul Silvic a lemnului nu include si tocatura, rumegusul, brichetele, cheresteaua incleiata, diferitele furniruri, placile aglomerate, latunoaiele si alte resturi. Astfel, acestea nu sunt urmarite prin sistemul SUMAL de trasabilitate a lemnului, ceea ce contribuie la mascarea taierilor ilegale de paduri, se mai arata in documentul citat.

In luna mai, Senatul a votat modificarea la Codului Silvic si a completat definitia materialului lemnos (Plx 261/2020 pentru modificarea si completarea Legii nr. 46/2008 - Codul silvic).

Initiativa legislativa a avut la baza o investigatie Declic despre cadrul legal deficitar.

Organizatiile de mediu spun ca, in prezent, comercializarea si transportul tipurilor de lemn nedefinite corespunzator se pot realiza ca si cand ar fi orice alta marfa. Numeroase taieri ilegale de padure au loc tocmai pentru ca arborii taiati ilegal pot fi vanduti ca peleti, placi, tocatura si nu trec prin filtrele de control ale autoritatilor.

Ultimul cuvant asupra definitiei materialului lemnos il are insa Camera Deputatilor, camera decizionala. Tocmai din acest motiv, cu ocazia dezbaterii, Comunitatea Declic va inmana membrilor Comisiei de Agricultura cele 48.700 de semnaturi ale petitiei Lege pentru padure, nu pentru hoti.

"Definirea precisa a materialului lemnos ar strica planurile mafiei lemnului, prin urmare sunt scoase acum de la sertar prevederi mai vechi, precum limita de 30%, care i-ar ajuta totusi sa taie si sa puna pe piata padurea taiata ilegal," a completat reprezentantul Declic, Roxana Pencea Bradatan.

Centura Verde a Bucureștiului va deveni realitate prin noul Cod Silvic. Tăierea ilegală a copacilor, pedepsită cu 7 ani de închisoare

Prevederile proiectului referitor la Centura Verde Bucureşti - Ilfov, iniţiat de platforma civică „Împreună pentru Centura Verde” vor fi preluate ca amendamente în noul Cod silvic, după...

Alegeri 2024. Începe depunerea candidaturilor pentru alegerile locale din 9 iunie

Partidele politice, alianţele, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale şi candidaţii independenţi vor putea, începând de marţi până pe 30 aprilie, ora 23.59,...