Pandemia, Curtea Constitutionala si reforma statului

Starile de urgenta si de alerta au fost oglinzile in care s-a reflectat, in toata claritatea ei dramatica,imaginea unui stat roman pe cale de a deveni unul esuat. De la incoerenta la lipsa de imaginatie, repertoriul de erori si de stangacii a fost unul remarcabil. Un sistem administrativ subminat de practici clientelare nu a putut oferi nici siguranta si nici incredere cetatenilor acestei tari.

In acest context al fragilitatii si al incoerentei, activismul Curtii Constitutionale si al Avocatului Poporului a fost unul cu totul remarcabil. In momente-cheie, cele doua institutii au conlucrat, profitand de parghiile pe care li le ofera legea fundamentala si ordinea normativa. Bilantul acestei activitati menite sa amputeze instrumentele imperfecte de care beneficiaza Guvernul este impresionant: impactul celei din urma decizii, cea prin care un ordin al Ministrului Sanatatii privind carantinarea obligatorie este declarat neconstitutional, urmand a produce efecte in zilele care vin.

Avocatul Poporului si Curtea Constitutionala ar merita sa fie, in orice democratie consolidata, cu mult mai mult decat paravanul ce mascheaza interventia majoritatii politice ce le controleaza. Ceea ce le distinge, cel putin la nivel ideal, este vocatia lor de a fi gardienii valorilor pe care se intemeiaza ordinea noastra politica.

Insa distanta dintre aceste exigente elementare si standardul de conduita al institutiilor evocate este dramatica. In ambele cazuri, esecul este cu atat mai nelinistitor cu cat el se rasfrange asupra starii intregului stat. Disfunctiile se extind, spre a contamina toate ramurile guvernamantului.

Cazul Curtii Constitutionale de sub mandatul Presedintelui Dorneanu este unul de manual, el ilustrand modul in care logica legii fundamentale este utilizata spre a submina credibilitatea democratiei constitutionale. Majoritatea care domina Curtea, (aceeasi din care provine si Avocatul Poporului) recurge la retorica apararii drepturilor individuale spre a-si camufla afilierea partizana uselista. Prin Curtea Constitutionala, PSD si aliatii sai detin controlui asupra decidentului ale carui solutii nu mai pot fi atacate. In fapt, Curtea Constitutionala a actionat, in aceste luni din urma, ca o camera politica, a carei unica menire a fost aceea de a invalida deciziile Guvernului. Politizarea si clientelismul au atins un nivel care nu mai poate fi nici ascuns si nici ignorat.

Impasul in care Romania se afla este accentuat de aceasta deriva a Curtii. Curtea Constitutionala exploateaza un climat definit prin instabilitate politica si lacune legislative, consolidandu-si o pozitie care este din ce in ce mai redutabila. Invocand suprematia constitutiei, ea acorda punctelor de vedere partizane calitatea de sentinte cu efect obligatoriu. Ea devine un legislator ce redefineste regimul de guvernare insusi: perspectiva unei constitutii puse in acord cu vointa ce anima Curtea este una pe cale de a se realiza.

Transformarea Curtii in actorul ce traseaza noile reguli ale jocului, in beneficiul unei majoritati parlamentare, lipseste de relevanta edificiul justitiei constitutionale insesi. Lectia acestor luni este cat se poate de clara. In absenta unei reforme de adancime a statului, ordinea clientelara este imposibil de dislocat. Iar atunci cand gardienii legii fundamentale sunt doar pazitorii unor privilegii, viitorul libertatii insesi este in pericol. Actuala Curte Constitutionala nu isi mai serveste decat propriilor sale interese: activismul ei este doar expresia partizanatului ce alege sa se imbrace in mantia binelui comun. Refondarea ordinii constitutionale este alternativa la eternizarea unei solidaritati a complicitatilor.

Ioan Stanomir este profesor la Facultatea de Stiinte Politice a Universitatii din Bucuresti. Printre volumele publicate se numara Constiinta conservatoare: Preliminarii la un profil intelectual (2004), O lume disparuta: Patru istorii personale urmate de un dialog cu H.-R. Patapievici (coautor, alaturi de Paul Cernat, Angelo Mitchievici si Ion Manolescu, 2004), Explorari in comunismul romanesc (coautor, alaturi de Paul Cernat, Angelo Mitchievici si Ion Manolescu, vol. I, II, III, 2004, 2005, 2008), Spiritul conservator: De la Barbu Catargiu la Nicolae Iorga (2008), Despre sunete si memorie: Fragmente de istoria ideilor (2009), Apararea libertatii (1938-1947) (2010), Teodoreanu reloaded (alaturi de Angelo Mitchievici, 2011), Umbre pe panza vremii: Secvente de istorie intelectuala (Humanitas, 2011), Junimismul si pasiunea moderatiei (Humanitas, 2013), Sfinxul rus: Idei, identitati si obsesii (2015), Comunism inc. (alaturi de Angelo Mitchievici, Humanitas, 2016), Rusia, 1917: Soarele insangerat. Autocratie, revolutie si autoritarism (Humanitas, 2017), La Centenar: Recitind secolul Romaniei Mari (Humanitas, 2018), Asteptand revolutia: Pasoptismul si vocilesale (Humanitas, 2019). In 2018, a publicat la Editura Humanitas eseul Umbra Rusiei, in volumul colectiv Vin rusii! 5 perspective asupra unei vecinatati primejdioase.

Autorii care semnează materialele din secțiunea Invitații – Ziare.Com își asumă în totalitate responsabilitatea pentru conținut.

Virusul care ar putea cauza următoarea pandemie circulă deja printre noi

Următoarea pandemie ar putea fi cauzată de virusul gripal, avertizează oamenii de ştiinţă, scrie The Guardian, citând datele unui studiu care va fi publicat weekendul viitor. Un sondaj...

Gabriela Firea a intrat în campanie electorală încă din prima zi de la nominalizare: „Acum avem o şansă în plus. Votul trebuie să fie util”

Preşedintele PSD Bucureşti, Gabriela Firea, proaspăt desemnată candidatul social-democraților la Primăria Capitalei, și-a început deja discursurile de candidat, marți, 23 aprilie, la nici...