Petitie adresata ministerului Culturii. Andrei Plesu, Serban Sturdza, Mihai Sora, Stefan Caltia printre semnatari. Un imobil pe strada Fredrric Joliot-Curie 22, demolat

O petitie semnata de 170 de organizatii, institutii si personalitati, printre care Serban Sturdza, Ana Blandiana, Stefan Caltia, Mihai Sora, Victor Rebengiuc, Andrei Plesu, Radu Paraschivescu, ii solicita ministrului Culturii, in contextul recentei demolari a imobilului din str. Fredrric Joliot-Curie 22, zona construita protejata nr. 45 Cotroceni, sa actioneze, considerand "imperios necesara racordarea legislatiei, a procedurilor de avizare, autorizare si control la bunele practici europene pentru conservarea, restaurarea si punerea in valoare a marturiilor identitatii culturale nationale".

"Patrimoniul construit este o resursa neregenerabila. Credem cu tarie ca situatia sa este grava si ca se indreapta accelerat spre distrugere", se arata in textul scrisorii, transmis de Serban Sturdza, presedinte al Fundatiei Pro Patrimonio, citat de News.ro.

Zonele construite protejate sunt atacate constant prin demolarea sau mutilarea unor cladiri valoroase, precum si prin constructii noi, straine

caracterului locului, este pozitia semnatarilor.

Imobilul din str. Frederic Joliot-Curie 22 a fost demolat

Imobilul din str. Frederic Joliot-Curie 22 a fost demolat

In apelul pentru salvarea patrimoniului construit din Romania, dupa demolarea imobilului din str. Frederic Joliot-Curie 22, ultima dintr-un sir de zeci care s-au petrecut in perioada post-dictatura in capitala unei tari europene, "noi, semnatarii acestei scrisori, consideram ca situatia actuala a patrimoniului construit in Romania necesita reglementare ferma, rapida din partea Ministerului Culturii, autoritatea publica centrala responsabila de elaborarea si aplicarea strategiei si politicilor in domeniul culturii".

Patrimoniul construit este o resursa neregenerabila iar semnatarii spun ca situatia este "grava".

"Lista Monumentelor Istorice nu este nici pana astazi completa. Clasarile initiate de organizatii profesionale si de ONG-uri sunt blocate de o metodologie greoaie, gandita parca pentru a fi imposibil de aplicat, precum si de aparatul administrativ. Multe cladiri neclasate sunt astfel iremediabil pierdute", avertizeaza cei 170.

"Cadrul legislativ de protectie a patrimoniului este inca neadaptat la practica europeana, permitand, fara riscul unei sanctiuni, derapaje in procedurile de avizare si interventii de natura sa distruga mostenirea culturala locala si contributia nationala la patrimoniul european", potrivit documentului.

Ei solicita "sustinerea unor parteneriate active cu organizatiile profesionale O.A.R., U.A.R., R.U.R., ICOMOS Romania, cu O.N.G.-urile care apara patrimoniul, si nu in ultimul rand, cu mediul academic din toata tara, si promovarea ghidurilor de interventie in zone de patrimoniu create prin proiectele culturale finantate de Ordinul Arhitectilor din Romania si de Uniunea Arhitectilor din Romania".

De asemenea, pledeaza "pentru transparenta si solicitam ca toate studiile istorice, avizele si autorizatiile privind interventiile pe monumente istorice si in zone construite protejate sa aiba caracter public si sa fie accesibile oricui intr-o arhiva digitala a Ministerului Culturii. Pledam, totodata, si pentru caracterul public al solicitarilor de desfiintare a unor imobile, cat si al avizelor emise de Directiile pentru cultura judetene sau de Ministerul Culturii".

"Este inadmisibil ca interventii agresive sau solicitari de desfiintare a unor cladiri valoroase din zone protejate, care au fost respinse de Comisiile zonale ale monumentelor istorice si de Directiile judetene pentru cultura, sa fie in final avizate favorabil de Comisia Nationala a Monumentelor Istorice si de Ministerul Culturii. Este semnul unei nepermise relativizari a criteriilor si normelor de protectie patrimoniala, ca si al lipsei de colaborare a administratiei centrale cu cea locala", se arata in scrisoare.

Din punctul de vedere al semnatarilor, "pentru oricare din aceste interventii, proiectul trebuie sa ramana in dezbatere publica cel putin 30 zile, iar observatiile formulate sa fie luate in considerare si analizate de comisiile de specialitate. Este o practica curenta in toate tarile europene".

Aceasta scrisoare a fost semnata de 170 de personalitati, institutii si organizatii.

viewscnt

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informarii dumneavoastra personale. Daca reprezentati o institutie media sau o companie si doriti un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugam sa ne trimiteti un mail pe adresa abonamente@news.ro.

Percheziții la traficanți de droguri care acționau din 2022, în București și județul Timiș. Membrii rețelei făceau parte dintr-o structură internațională

La data de 17 aprilie 2024, polițiștii Brigăzii de Combatere a Criminalității Organizate Timișoara, împreună cu procurorii D.I.I.C.O.T. – Serviciul Teritorial Timișoara, pun în aplicare...

Turneul lui Ion Țiriac de la București s-a ”golit” de vedete. Ce-au făcut românii

Trei nume importante, Stan Wawrinka, Denis Shapovalov şi Lorenzo Sonego, au părăsit turneul de tenis Ţiriac Open (ATP 250), dotat cu premii totale de 579.320 de euro, după ce au pierdut...