Premierul spaniol anunta cresterea impozitelor, ca urmare a crizei economice provocate de COVID-19

Premierul spaniol Pedro Sanchez a anuntat joi o reforma fiscala ''inevitabila'' ca urmare a crizei economice si sanitare provocate de epidemia COVID-19 si are pentru aceasta in vedere o crestere a impozitelor, mai ales a celor percepute marilor companii, relateaza AFP.

Dupa enormul efort bugetar realizat in ultimele luni, ''vom trebui sa reducem datoria publica, vom trebui sa reducem deficitul public si vom trebui asadar sa crestem incasarile fiscale ale statului'', a spus Sanchez intr-un interviu acordat postului LaSexta.

''O reforma fiscala este inevitabila'', a insistat premierul socialist spaniol, argumentand ca in prezent incasarile la bugetul statului spaniol raportate la PIB sunt mult inferioare mediei europene, cu sapte procente din PIB mai putin.

''Dorim sa avem un stat providential robust si vom face acest lucru prin justitie fiscala'', ceea ce ''inseamna cresterea impozitelor pentru marile corporatii si nu pentru intreprinderile mici si mijlocii'', a subliniat Sanchez, fara a da alte detalii. Dar el a tinut sa adauge ca in Spania ''marile multinationale platesc rate efective (de impozitare) sub 10%, in timp ce intreprinderile mici si mijlocii si intreprinzatorii independenti platesc mult mai mult''.

Premierul spaniol a precizat ca doreste de asemenea sa grabeasca instituirea unor taxe de mediu.

In ceea ce priveste impozitul pe venit, Pedro Sanchez a amintit ca programul sau electoral prevedea posibilitatea ''ca transele cele mai ridicate sa poata fi crescute''.

Intrebat despre o eventuala crestere a TVA-ului (cota actuala standard este de 21%, cea redusa, de 10%, si cea foarte redusa, de 4% n.red), ceruta mai ales de Banca Spaniei, el s-a limitat sa raspunda ca ''cel mai important este justitia fiscala''.

Pe de alta parte, seful executivului spaniol a promis ca vor fi alocate 9 miliarde de euro pentru consolidarea sistemului de sanatate publica, pus la grea incercare de pandemie.

Declaratiile sale survin in timp ce liderii statelor UE incearca sa ajunga la un acord asupra planului de relansare economica post-pandemie propus de Comisia Europeana, bazat in special pe un fond de redresare in valoare de 750 de miliarde de euro al caror beneficiare ar urma sa fie mai ales Italia si Spania, tarile cele mai afectate de efectele economice ale COVID-19.

Dar acest plan a fost primit cu rezerve de statele UE adepte ale politicilor fiscale si bugetare mai riguroase (Austria, Danemarca, Olanda si Suedia), nemultumite mai ales de raportul prea mare intre subventii si imprumuturi, propunerea Comisiei prevazand 500 de miliarde de euro subventii si numai 250 de miliarde imprumuturi.

Una dintre principalele chestiuni pe care trebuie sa o transeze liderii europeni este daca vor fi impuse conditii tarilor beneficiare ale acestor fonduri, in special reforme bugetare, alte reforme evocate fiind cele legate de agenda UE privind mediul.

''Suntem constienti ca vom trebui sa facem o intreaga serie de reforme, multe dintre ele fiind deja demarate'', a asigurat saptamana trecuta ministrul spaniol de externe, Arancha Gonzalez Laya.

Fenomene fără precedent în istoria alegerilor. Politolog: „Vom vedea niște scoruri foarte interesante"

Se anunță o prezență-record la alegerile europarlamentare, programate pentru 9 iunie 2024. Fenomenul a fost explicat de către politologul Andrei Țăranu, într-un interviu pentru Ziare.com....

Cine câștigă din separarea candidaților PSD-PNL la Capitală: ”Se vor faulta unul pe altul”. Scenarii noi pentru prezidențiale

Sociologul Alfred Bulai, șeful departamentului de Sociologie din cadrul SNSPA, a fost invitatul rubricii „Cu fața la alegători”. Acesta a vorbit despre cele mai importante subiecte de pe...