Cum trebuie sa-si aseze Romania viitorul dupa noul episod de cosmar din filmul Rusia-Ucraina: "Trebuie sa redevenim un popor"

Episodul tensionat de la granita Ucrainei cu Rusia, care a mobilizat zeci de mii de soldati, a readus in prim-plan riscurile de securitate si conflictele inghetate din zona Marii Negre.

Potrivit analistului in politica internationala Iulian Fota, Rusia nu va renunta niciodata la interesele sale din Ucraina, chiar daca nu mai este superputerea mondiala din secolul trecut, si potrivit acestuia, pe acest palier, atat clasa politica dar si societatea noastra trebuie sa se mobilizeze ca popor "si nu ca populatie".

"In ceea ce priveste concluziile acestui episod tensionat cu Rusia nu cred ca oamenii politici de la noi constientizeaza sau trimit catre popor mesajul ca am intrat intr-o epoca mult mai tensionata, si ca trebuie sa ne schimbam atitudinea. E foarte bine ca presedintele a cerut 2% din PIB pentru aparare, dar programele de inarmare ale armatei reprezinta doar 10% din ceea ce trebuie sa facem. Ca tara si ca societate trebuie sa intelegem dinamica si riscurile in care ne gasim. Si aici vorbim si despre coruptie, si despre integritate, si de competente. Nu putem infrunta viitorul acesta complicat cu aceleasi metehne, ceea ce numim stiintific vulnerabilitati si le avem si in strategia nationala de aparare. Nu putem infrunta un viitor complicat din postura de populatie, trebuie sa redevenim un popor", a declarat Iulian Fota pentru Ziare.com.

Rusia nu va renunta la Ucraina

In opinia analistului Rusia nu va dori niciodata sa renunte la Ucraina, o astfel de situatie fiind echivalenta cu recunoasterea pierderii statului de putere globala.

"In ceea ce priveste situatia cu Ucraina si Rusia, lucrurile sunt clare inca dinainte de anul 2014. Rusia fara Ucraina nu mai poate avea pretentii la statutul de mare putere. Nu mai poate avea nicio pretentie post-imperiala, sa le spunem asa, adica pretentia de a avea cel mai greu cuvant de spus in fosta URSS. Fara Ucraina, Rusia inceteaza sa mai fie o putere europeana, ea este impinsa undeva spre Asia si va deveni irelevanta pentru Europa.

Cum sa fii relevant in plan global cand nu esti relevant in regiunea de care apartii, respectiv Europa. Deci, rusii sunt disparati sa pastreze Ucraina in sfera lor de influenta sub orice pret, si din acest motiv sunt gata sa faca si razboi pentru acest lucru. Ce vor ei este una, insa intrebarea importanta este ce poate sa faca Rusia. Pentru ca in ultimii ani Moscova a pierdut teren in Ucraina, statul nu s-a prabusit, e din ce in ce mai capabila sa se apere, au o armata care s-a inchegat, au deja un sentiment national care inainte nu exista. Acum avem o Ucraina anti-Rusia.

Iar frica Rusiei vine din faptul ca in combinatia asta Ucraina plus Occident, Rusia este infranta. Ea stie ca nu poate duce un conflict cu Kievul atata timp cand occidentul ii sta alaturi. Si de aici nevoia unor negocieri", a subliniat Iulian Fota.

Ucraina, ultimul episod in negocierile dintre Moscova si Washington

Potrivit lui Iulian Fota episodul tensionat de la granita estica a Ucrainei este doar o escaladare a relatiilor dintre Moscova si Washington in suita de teste pe care cei doi lideri si le-au dat de la inceputul anului.

"Axa centrala a acestei situatii este Moscova - Washington. Toate celelalte capitale sunt marginale, au avut un rol de jucat dar nu cel principal. Axa dupa care noi trebuie sa evaluam desfasurarea acestei crize este cea care leaga Rusia de SUA. Daca ne uitam de la inceputul acestui an putem vedea cum au evoluat lucrurile. Moscova in mod clar nu l-a vrut pe Joe Biden la Casa Alba ci pe Donald Trump.

Biden a venit la Casa Alba hotarat sa puna piciorul in prag, l-a numit pe Putin criminal, ceea ce stim ca a deranjat foarte tare Kremlinul, si atunci rusii vazand ca americanii, sau crezand ca acestia vor sa joace tare au cautat un raspuns similar. Si a urmat toata acesta concentrare de forta pe care am vazut-o, care a reprezentat punctul culminant a mai multor decizii agresive ale Moscovei.

Sanctiunile pe care le-a impus Casa Alba in urma scandalului de spionaj, sanctiuni care nu au fost drastice ci mai degraba simbolice, au avut un mesaj clar: nu suntem multumiti de politica voastra, dar e spatiu de negociere. Administratia Biden a impus sanctiuni moderate, chiar moi comparativ cu alte alternative. In plus au intins o mana pe un alt plan Rusiei, invitatia la summit-ul pe probleme de mediu.

Moscova a acceptat invitatia facuta de americani si si-au retras trupele, nu si armamentul greu si asta este un aspect important. Acum au spus practic "hai sa vedem cum merge cu diplomatia, nu suntem foarte optimisti, dar hai sa incercam".

Tot ceea ce am vazut in aceste luni este ajustarea celor doua capitale la noua situatie: venirea administratiei Biden la Casa Alba. A fost un joc si de contre si de forta dar si lasand mereu deschisa poarta diplomatiei, lucru pe care l-au facut ambele state. In momentul de fata mesajul retragerii trupelor este ca Moscova accepta propunerea inceperii de negocieri a Statelor Unite, nu e foarte optimista, e precauta, dovada ca si-a lasat tehnica grea de lupta pe loc, deci trupele alea pot oricand sa revina, dar pentru moment intram intr-o faza a diplomatiei bilaterale", a concluzionat acesta.

Unitatea NATO, testul pierdut de Kremlin

Cristian Hrituc, fost consilier de stat al presedintelui Traian Basescu intre 2012 si 2014, a analizat decizia Federatiei Ruse de a incepe retragerea unor efective de la granita cu Ucraina. Intr-o postare pe pagina personala de Facebook, acesta a facut o analogie intre Federatia Rusa si "hotul care vine si incearca usa". Fostul consilier prezidential e de parere ca acest lucru a incercat si Vladimir Putin, dar de data aceasta a gasit un Occident ferm pe pozitii.

"Rusia trebuie vazuta exact ca hotul care vine, incearca usa si vede daca e deschisa sau nu. Cand gaseste usa deschisa, intra. De data aceasta, Federatia Rusa a gasit un Occident care a reactionat ferm. Germania, Franta s-au aliniat imediat mesajului SUA. Cand Occidentul face front comun, atunci si Federatia Rusa isi limiteaza actiunile", a transmis Hrituc.

Si analistul militar Iulian Chifu este de parere ca marele esec al actiunilor Rusiei de la granita Ucrainei a constat in raspunsul unitar dat de statele NATO. "Aici cred ca este si cel mai mare esec in asteptarile Rusiei si ale lui Putin. Reactia NATO a fost practic unanima, si Statele Unite, si Marea Britanie si Uniunea Europeana ba chiar G7 au reactionat in aceeasi termeni. Si atunci au dat mesajul foarte clar, ca Rusia este practic izolata in tentativa de a face pasi inainte de a intra cu trupe regulate in Donbass sau sa incerce o alta dezvoltare pe alta directie. Acesta a fost rezultatul testului. A existat apoi formula de salvare a imaginii, faptul ca au facut exercitii si ca se intorc in cazarmi. Toata lumea a realizat insa ca Rusia a pierdut un tempo pe aceasta directie si ca nu va putea face progese, ca marcare a zonelor de influenta si a posturii de putere globala", a declarat acesta pentru Ziare.com.

In cursul zilei de joi, ministrul rus al apararii Serghei Soigu, in cadrul unei declaratii de presa, a anuntat ca trupele si tehnica militara din districtele militare sudice si occidentale, inclusiv din Crimeea, vor incepe sa revina la bazele de unde au fost dislocate.

Anuntul rusilor pare a fi un prim semn de detensionare dupa aproape o luna in care tensiunea dintre Ucraina si Federatia Rusa ajunsese la un nivel periculos.

Decizia lui Soigu e motivata de faptul ca militarii si-au atins obiectivele in timpul exercitiilor. Rusii au comasat o forta fara precedent la granitele Ucrainei, forta militara ce o depaseste inclusiv pe cea din 2014 cand conflictul dintre cele doua state a atins apogeul.

Sedinta CSAT

Presedintele Klaus Iohannis a anuntat joi ca va convoca saptamana viitoare o sedinta a CSAT pe tema situatiei tensionate din Ucraina. "Suntem foarte ingrijorati", a spus presedintele, care insa i-a asigurat pe romani ca autoritatile nu sunt luate prin surprindere de evenimente.

Sedinta Consiliului Suprem de Aparare a Tarii (CSAT) va avea loc marti, 27 aprilie 2021, la Palatul Cotroceni, incepand cu ora 16:00. Pe ordinea de zi a sedintei conduse de presedintele Klaus Iohannis "sunt incluse tematici referitoare la: starea de securitate in regiunea Marii Negre si implicatiile pentru Romania; incheierea misiunii NATO Resolute Support din Afganistan", anunta un comunicat al Administratiei Prezidentiale.

"Situatia este ingrijoratoare. Au aparut tensiuni in regiunea Marii Negre, cu accent special pe zona de granita de Est a Ucrainei. Noi urmarim cu foarte mare atentie aceste lucruri, deci sa nu-si imagineze cineva ca noi stam si asteptam informatii de la altii. Nu, noi dam informatii altora, fiindca avem servicii foarte performante pe aceasta zona", a aratat presedintele.

"Vreau sa ii asigur pe romani ca noi suntem pe faza", a mai spus Klaus Iohannis.

El a aratat ca a avut mai multe discutii cu ministrul apararii si cu alti conducatori de servicii specializate. "Cunoastem foarte bine situatia din teren si tensiunile care se creeaza acolo ne preocupa foarte mult. Suntem extrem de ingrijorati. Insa situatia este una care trebuie extrem de atent evaluata nu doar militar si securitar, ci si diplomatic si acest lucru il facem. Voi convoca pe saptamana viitoare o sedinta a CSAT dedicata special acestei zone de tensiune din Marea Neagra si acumularii de trupe pe granita de est a Ucrainei", a anuntat seful statului.

De ce are nevoie Ucraina pentru a câștiga războiul cu Rusia. Sfatul fostului comandant al trupelor americane în Europa

Victoria pentru Ucraina este acum cea mai bună modalitate de a ne asigura că NATO nu trebuie niciodată să lupte direct împotriva Rusiei. La zece ani de la invazia Rusiei în Ucraina, care a...

Documentul secret care arată operațiunile hibride ale Rusiei. Moscova vizează conflictul dintre SUA și China și situația din Orientul Mijlociu

Un document secret văzut de The Washington Post oferă o confirmare oficială și o codificare a ceea ce mulți din elita Moscovei numesc un război hibrid împotriva Occidentului. Ministerul...