Articol citit de 12581 ori
Eeeeee , unde sunt vremurile de altadata ??? As mai vrea unul !!!
Dar politic . Nici de un cutremur ca lumea , nu suntem in stare !
eu vreau un cutremur de 245769100073161887524619752833555548672101264900043334836 pe scara Richter , ca sa vad cum reactioneaza Vanghelie
--------------------------
Acum, un cutremur cu intensitatea de atunci, ar fi dezastruos...
Ar muri zeci de mii de oameni.
Sa ne fereasca Dumnezeu de PSD si de un cutremur mare. Ravagiile ar fi la fel.
Eram in Cluj
nimic nu s-a intamplat
Acum dupa 34 de ani de la cel mai devastator CUTREMUR ,cred ca oricine se intreaba...
Sa luat vre-o masura pentru a evita o catastrofa in cazul unui astfel de nedorit CUTREMUR ??
DA , s-au inaugurat " PARTII de SCHII, TELEGONDOLE PORTOCALI, etc
DA , s-au inaugurat " PARTII de SCHII, TELEGONDOLE PORTOCALI
intre telegondole si portocali se pune virgula !!!
si apropo de inaugurari era sa avem si dracula park !!! da' cred ca am avut ghinion !!!
Dar politic . Nici de un cutremur ca lumea , nu suntem in stare !
vezi ce doresti s-ar putea sa se intample !!!
Se implinesc 34 de ani de la marele cutremur din 1977
...Sa ne fereasca Dumnezeu sa mai avem parte de asa ceva, am trait pe propria piele acele 45 de secunde de groaza, aici in Bucuresti, totul a inceput cu un huiet ca de fiara turbata dupa care blocul in care locuiam a inceput sa se clatine si sa paraie din toate incheieturile, de peste tot se auzeau strigate si urlete de frica si durere, mobila cadea peste oameni in case, scarile dintre etaje se prabuseau, iadul se declansase peste tot Bucurestiul.
...au fost cele mai lungi si cumplite 45 de secunde din viata mea, se oprise si curentul, oamenii ieseau de prin case ca disperatii fugind care pe unde apuca, peste tot se instalase haosul.
Dezastrul ce a urmat a fost amplificat de cei care veneau acasa din centrul Bucurestiului, ne povesteau cum troleibuze pline cu oameni au fost strivite sub daramaturi la blocul de la Dunarea, Blocul de la Casata cazuse, cel de la Luceafarul la fel, in cartierul Militari un bloc nou se facuse praf...
A doua zi si in zilele ce au urmat, pe cheiul Dambovitei, acolo unde la acea vreme se afla IML-ul...pe trotuar erau intinse sute de cadavre a celor care nu au mai avut sansa sa scape...imagini apocaliptice!
Ce mobilizare generala a fost atunci ! Au fost si echipe internationale si cele ale Crucii Rosi si echipe din Austria cu catei specializate in astfel de cautari !
Iar armata romana a contribuit atunci la greu cu oameni, utilaje, materiale si donatii in bani.
Ma intreb, daca acum s-ar produce (prin absurd) inca un astfel de cutremur cum s-ar mobiliza centrul pt situatii de urgenta si cat ar dura reconstructia (daca s-ar mai reconstruii ceva). Ca dupa cum merge ajutorarea celor care au avut de suferit de pe urma inundatiilor si a diferitelor drumuri si sosele !?
Cel mai rau imi pare ca au murit oameni!!!
Toma Caragiu si Alexandru Bocanet...si altii necunoscuti...
Au murit mii de oameni atunci...
...si mai grav insa, dupa acel dezatru'...au fost sutele de oameni mutilati, ramasi fara maini si picioare, unii dintre ei inca traiesc in carucioarele lor de invalizi uitati de toti si de timp! Vad ca multi aici, tineri probabil, iau in deradere efectele unui asemenea cataclism al naturii dar nici in gluma nu le doresc sa traiasca asemenea momente...
Nu trebuie
Judecati tinerii,ca nu au experienta.Cind tata imi povestea de cutremurul din 40,nu realizam ce inseamna,doar mai tirziu in 77,am inteles vorbele tatii. Pe 4 martie 77,cu un vecin ne plimbam pe Bd Magheru,pe la Scala.Imi zice sa intram sa mincam o prajitura la aceeasi cofetarie,dar nu stiu de ce l-am refuzat si hotarim sa plecam acasa in Cartierul Berceni.Ajungem in fata blocului si incepe distractia.Nu am mai putut sta pe picioare.Dupa ceva timp cind s-a sfirsit,oamenii ieseau in viteza din bloc,urlind.Lumina s-a stins,iar oameni care veneau din Centru,aduceau vesti contradictorii.Dimineata la pas am ajuns in Centru,Cofetaria Scala si blocul respectiv,era o gramada de moloz.Cred ca asta a fost norocu meu,sa scap si sa nu intru la Scala,cu o jumatate de ora inainte de cutremur.
Nu judec pe nimeni...doar faceam o evaluare a celor ce au postat mai sus :
...'' Eu vreau un cutremur.....etc etc '' ...chiar spus in gluma...
Cat despre faptul ca ati evitat sa intrati atunci in cofetaria de la Casata nu pot spune decat ca ati avut noroc ! Tot in Berceni ma aflam si eu in acel moment, in apartamentul parintilor, zona Metalurgiei - Cultural...
Eu stateam
Pe Secuilor,aproape de BIG....repede au mai trecut anii.