Sesizarile presedintelui si Guvernului asupra Legii privind organizarea alegerilor parlamentare, dezbatute de CCR pe 15 septembrie

Curtea Constitutionala a Romaniei urmeaza sa discute pe 15 septembrie sesizarile presedintelui Klaus Iohannis si Guvernului asupra Legii privind unele masuri pentru organizarea alegerilor pentru Senat si Camera Deputatilor, ca urmare a incetarii mandatului Parlamentului ales in anul 2016, au declarat marti, pentru AGERPRES, oficiali ai CCR.

Seful statului a sesizat luni CCR, solicitandu-i sa constate ca acest act normativ este neconstitutional in ansamblul sau.

Potrivit unui comunicat al Administratiei Prezidentiale, legea incalca prevederile art. 1 alin. (3) si (5), pe cele ale art. 36, art. 37, art. 61, art. 63 alin. (1), (2) si (4), art. 69 alin. (2), art. 73 alin. (1) si (3) lit. a), precum si pe cele ale art. 147 alin. (4) din Constitutie.

Art. 1 alin. (1) din legea criticata prevede ca "(1) Prin derogare de la prevederile art. 6 alin. (2) din Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului si a Camerei Deputatilor, precum si pentru organizarea si functionarea Autoritatii Electorale Permanente, cu modificarile si completarile ulterioare, data alegerilor pentru Senat si Camera Deputatilor ce vor fi organizate ca urmare a expirarii mandatului Parlamentului, aflat in curs de exercitare la data intrarii in vigoare a prezentei legi, se stabileste prin lege organica, cu cel putin 60 de zile inaintea datei alegerilor".

Dispozitia de la care se deroga, respectiv art. 6 alin. (2) din Legea nr. 208/2015, prevede: "(2) Aducerea la cunostinta publica a datei alegerilor se face cu cel putin 90 de zile inainte de ziua votarii, prin publicarea in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, a hotararii Guvernului privind data alegerilor", atentioneaza seful statului.

"Analizand continutul dispozitiei derogatorii, constatam ca aceasta creeaza un cadru legislativ special doar pentru urmatoarele alegeri parlamentare. Apreciem ca o atare modificare, realizata cu mai putin de 6 luni inainte de alegerile la termen, incalca exigentele art. 1 alin. (5) din Constitutie in dimensiunea sa referitoare la previzibilitatea legii si cea a securitatii raporturilor juridice", explica seful statului.

El arata ca, potrivit Codului bunelor practici in materie electorala - Linii directoare si raport explicativ, adoptat de Comisia Europeana pentru Democratie prin Drept in cadrul celei de-a 52-a Sesiuni Plenare (Venetia, 18-19 octombrie 2002), "ar fi necesar a se evita, nu atat modificarea sistemelor de scrutin - ele pot fi intotdeauna imbunatatite - ci modificarea lor frecventa sau cu putin timp (cel putin un an) inainte de alegeri. Chiar in absenta unei intentii de manipulare, modificarile vor fi dictate de interesele iminente ale partidului politic".

Asa cum a retinut si Curtea, completeaza Iohannis, recomandarile Codului bunelor practici in materie electorala, elaborat de Comisia de la Venetia, "constituie coordonate ale unui scrutin democratic, in raport cu care statele - care se caracterizeaza ca apartinand acestui tip de regim - isi pot manifesta optiunea libera in materie electorala, cu respectarea drepturilor fundamentale ale omului, in general, si a dreptului de a fi ales si de a alege, in special".

"Or, prin dispozitia criticata, se modifica cu doar cateva luni inaintea alegerilor competenta stabilirii datei alegerilor, contrar normelor constitutionale, instituindu-se o prerogativa pentru Parlament de a stabili in mod discretionar data alegerilor parlamentare. Mai mult, in actualul context, adoptarea unei legi prin care se stabileste data alegerilor parlamentare devine cu atat mai problematica in situatia in care ar interveni una dintre cauzele care determina prelungirea de drept a mandatului Parlamentului, cum este starea de urgenta prevazuta de art. 93 din Constitutie", adauga presedintele.

In opinia sa, prin interventia "intempestiva" si formalizarea "excesiva" a procedurii de stabilire a datei alegerilor se creeaza premisele incalcarii altor dispozitii si garantii constitutionale. Mai mult, dat fiind contextul actual, in situatia in care din varii motive, Parlamentul nu adopta respectiva lege intr-un timp util, se poate ajunge in mod direct la incalcarea normelor constitutionale care stabilesc in mod clar durata mandatului Parlamentului si intervalul maximal in care trebuie sa fie organizate alegerile parlamentare, completeaza Iohannis.

In ceea ce priveste incalcarea dispozitiilor art. 69 alin. (2) din Constitutie, seful statului spune ca norma prevazuta la art. 1 alin. (1) din legea criticata instituie in sarcina Parlamentului o obligatie de rezultat, aceea a adoptarii unei legi organice, intr-un anumit orizont de timp, prestabilind si solutia ce se va impune senatorilor si deputatilor, "a caror vointa reala pare a nu mai avea semnificatie".

"Or, vointa generala ce se realizeaza la nivelul Parlamentului si se concretizeaza in adoptarea unei legi rezulta din modul de exercitare si realizare a mandatului fiecarui senator si deputat. In exercitarea mandatului, deputatii si senatorii isi exprima vointa in mod liber prin votul asupra propunerilor legislative sau proiectelor de lege, vointa care se formeaza dupa analize, dezbateri si deliberari asupra continutului proiectului actului normativ, indiferent daca aceasta se va concretiza sau nu in adoptarea unei legi", se mentioneaza in sesizare.

Conform acesteia, ca urmare, rezulta ca, daca senatorii si deputatii vor fi obligati sa acorde votul in sensul adoptarii legii de stabilire a datei alegerilor, atunci vointa parlamentarului nu mai este libera, mandatul devine unul imperativ, ceea ce plaseaza legea criticata pe taramul "nulitatii absolute" ce nu va putea fi inlaturata in niciun mod, in conformitate cu art. 69 din Constitutie.

Incalcarea prevederilor art. 61 si art. 63 alin. (1), (2) si (4) coroborate cu cele ale art. 36, art. 37 si art. 147 alin. (4) din Constitutie este motivata de presedinte prin faptul ca, prin analogie cu optiunea stabilirii datei alegerilor locale, prin legea criticata Parlamentul a optat pentru aceeasi solutie legislativa potrivit careia data urmatoarelor alegeri pentru Senat si Camera Deputatilor va fi stabilita prin lege organica.

"Dat fiind rolul constitutional al Parlamentului, legiuitorul constituant a stabilit in mod expres durata mandatului acestuia, precum si situatiile in care acesta se poate prelungi, motiv pentru care solutia legislativa instituita prin legea criticata incalca norme si principii constitutionale, in materia alegerilor parlamentare neputand fi preluate mutatis mutandis ratiunile avute in vedere in ceea ce priveste alegerile locale. Prin continutul art. 1 alin. (1) din legea criticata, Parlamentul dobandeste competenta de a stabili data alegerilor in mod discretionar, cu ignorarea regulilor stabilite de art. 63 din Constitutie, putandu-se ajunge la prelungirea mandatului actualului Parlament, in afara cadrului constitutional", arata sursa citata.

Potrivit art. 63 alin. (1) din Constitutie, "Camera Deputatilor si Senatul sunt alese pentru un mandat de 4 ani, care se prelungeste de drept in stare de mobilizare, de razboi, de asediu sau de urgenta, pana la incetarea acestora".

Spre deosebire de mandatele autoritatilor locale, Parlamentul are un mandat configurat in cuprinsul art. 63 alin. (1) din Legea fundamentala, care reglementeaza in mod expres si limitativ situatiile in care acesta se prelungeste de drept, respectiv in stare de mobilizare, de razboi, de asediu sau de urgenta, pana la incetarea acestora. De asemenea, pentru asigurarea continuitatii, legislatura se prelungeste pana la intrunirea legala a noului Parlament, in configuratia sa rezultata din alegeri, indica presedintele.

"Conform legislatiei in vigoare, Guvernul este cel care stabileste data alegerilor, iar aducerea la cunostinta publica a datei alegerilor se face cu cel putin 90 de zile inainte de ziua votarii, prin publicarea in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, a hotararii Guvernului privind data alegerilor", aminteste Klaus Iohannis.

El precizeaza ca stabilirea datei alegerilor este legata de durata mandatului Parlamentului, iar Guvernul este autoritatea care asigura respectarea normelor constitutionale prin punerea in executare a dispozitiilor legale, ce reprezinta, in esenta, o transpunere a celor constitutionale.

Si Executivul a transmis CCR o sesizare asupra acestei legi.

Mai mult de jumătate dintre români sunt de acord cu introducerea votului obligatoriu. Procentul a crescut considerabil față de acum 10 ani SONDAJ

Peste 60% dintre români sunt de acord cu votul obligatoriu, argumentând că o prezenţă mai mare la vot poate schimba lucrurile în bine, conform unui sondaj realizat de INSCOP la comanda...

Alegeri prezidențiale în Macedonia de Nord. Actualul președinte ar putea să piardă puterea

Aproximativ 1,8 milioane de cetăţeni din Macedonia de Nord sunt aşteptaţi miercuri la vot pentru a alege viitorul preşedinte al ţării, transmit AFP şi DPA. Secţiile de votare s-au...