De unde vin problemele Olandei cu imigrantii si cum a picat la mijloc Romania (partea I)

Majoritatea comentariilor care s-au facut in aceste zile, in Romania, cu referire la opozitia Olandei fata de integrarea Romaniei in spatiu Schengen, au plasat motivatia in zona politicii interne olandeze, mai exact in faptul ca supravietuirea actualului guvern minoritar de centru-dreapta de la Haga, condus de liberalul Mark Rutte, depinde de sprijinul Partidului Libertatii, de extrema-dreapta, condus de Geert Wilders.

Faptul este real, chiar daca nu explica integral "fenomenul olandez". Ajunge sa amintim faptul ca Partidul Libertatii din Olanda s-a infiintat in 2005, data la care atitudinile inamicale ale oficialilor olandezi fata de politicile europene ale Romaniei erau deja traditie. Dar relatia dintre ascensiunea in unele state occidentale a partidelor politice cu programe anti-imigratie si atitudinea statelor respective fata de Romania este un subiect care merita, din plin, atentie.

Partidul condus de Geert Wilders a obtinut 16% din voturi la ultimele alegeri din Olanda, respectiv locul al treilea. Presa occidentala il catalogheaza, in unamitate, ca fiind de "extrema dreapta". Totusi, el are prea putine caracteristici comune cu miscarile fasciste din anii 1920 si 1930 sau cu cele neofasciste de astazi. Pe plan social si economic, are chiar tendinte de stanga. Ceea ce-i da consistenta si-l face sa obtina votul unui olandez din sase este pozitionarea sa intransigenta impotriva imigratiei.

Wilders si partidul sau sunt creatia nemijlocita a politicilor sociale si economice aplicate in ultimii 40-50 de ani de politicieni "frecventabili si respectabili", de centru-stanga sau centru-dreapta. Fara problemele grave generate de aceste politici, Wilders si partidul sau nici n-ar fi existat.

Progresivi, liberali si toleranti?

Olandezii se mandresc cu faptul ca sunt una dintre natiunile cele mai eficiente economic, si au dreptate. Se mai mandresc si cu faptul ca sunt cei mai "progresisti", "liberali" si "toleranti" din lume. Aici problemele sunt mai incurcate: suntem pe terenul alunecos al interpretarilor si derapajelor.

Eficienta economica se masoara prin rata profitului. Pentru "toleranta" nu s-a inventat inca o unitate de masura. Cand o societate pune pe prim plan satisfacerea (aproape a) tuturor fanteziilor si dorintelor adultilor, o serie de fenomene inevitabile se petrec, mai devreme sau mai tarziu.

In primul rand, credinta - individuala si colectiva - in ceva, orice, dincolo de existenta materiala, tinde sa dispara. In al doilea rand, demografia o ia la vale. Cati se mai complica sa creasca copii, cand distractii "fara numar" le pot ocupa toata viata, iar banii nu sunt o problema?

Geneza problemelor cu imigratia

Pe valurile "tolerantei generalizate", politicienii olandezi au ajuns astfel, prin anii 1960, intr-o dilema (simpla, totusi, daca o comparam cu cea pe care o au astazi). Daca faceau "morala" poporului fericit, pierdeau voturile si puterea. Daca nu faceau nimic, nu mai puteau continua cu generoasa "asistenta sociala" pentru ca nu mai erau destui tineri care sa contribuie la functionarea sistemului.

Au recurs asadar la singura "iesire" care le servea interesele directe: au deschis portile pentru imigranti, singurii dispusi sa accepte locurile de munca grele si prost platite, pe baza carora intreprinderile si afacerile isi puteau mentine profiturile si competitivitatea, alimentand in subsidiar bugetul de stat al Olandei.

Ca rezulat al acestor politici aplicate de clasa politica olandeza dupa 1960, doar 80% din populatia Olandei mai este astazi alcatuita din etnici olandezi. Acestea sunt insa cifrele oficiale, care iau in calcul doar pe cei "cu acte in regula". Daca ar fi luati in calcul toti locuitorii, inclusiv imigrantii aflati in situatii juridice "neclare", s-ar constata probabil ca cel putin un sfert din populatia Olandei este alcatuita din imigranti sau descendenti ai acestora. Este ceea ce se poate constata, de altfel, cu ochiul liber, pe strazile oricarui oras olandez.

La vremea cand clasa politica olandeza alegea acest drum pentru Olanda, Romania traia, practic, intr-un univers paralel. Regimul comunist, condus inca de Gheorghiu-Dej, tocmai incepuse sa ridice, controlat, cizma de pe grumazul societatii, politica ce avea sa fie continuata, cativa ani, si de Ceausescu. Granitele au ramas insa inchise, cu putine exceptii.

In spatele Cortinei de Fier, romanii stiau prea putine despre Olanda. De cealalta parte, olandezii - inca si mai putine despre Romania. Intre geneza problemei Olandei cu imigratia si Romania nu a existat nicio legatura.

Citeste mai mult despre Marea lectie a cazului olandez duminica, in exclusivitate pe Ziare.com

Răspunsul lui Piedone pentru Ciolacu: ”Mă duc, pe cuvântul meu, în prăpastie”. Primarul Sectorului 5 acuză un blat la București

Cristian Popescu Piedone a exclus o retragere din cursa pentru Primăria Capitalei, după o solicitare făcută în acest sens de președintele PSD. Marcel Ciolacu i-a sugerat lui Piedone să își...

Gabriela Firea, acuzată că joacă ”la două capete”. Candidat AUR: ”Nu se decide dacă îşi doreşte să fie primar sau europarlamentar”

Mihai Enache, candidatul AUR la Primăria Capitalei, îi cere Gabrielei Firea să oprească jocul politic "la două capete" şi să se retragă de pe lista PSD - PNL pentru alegerile...